ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Analiza de risc, deja utilizata de mai multi ani în sectoarele asigurarilor si a riscurilor de mediu (ambientale) precum si în industria aeronautica si aerospatiala ori a situatiilor emergente (incendii, cutremure) s-a dezvoltat rapid în lumea medicala si în special în sectorul secur 636i85g itatii vietii (vezi cancerul, HIV, accidentele cardiovasculare, diabetul) sau al alimentatiei (vezi criza dioxina sau encefalopatiile spongiforme ale animalelor).
Analiza de risc a devenit o prioritate a cercetarilor si a celor ce trebuie sa ia decizii. Aceasta dezvoltare rapida a rezultat si din faptul ca organizatiile internationale (Organizatia Mondiala a Comertului, Oficiul International de Epizootii, Comisia Codex Alimentarius, Conventia Internationala pentru Protectia Plantelor) au incitat statele sa recurga la metodele analizei de risc, acestia considerând ca normele internationale nu sunt tocmai corespunzatoare pentru a satisface nivelul de protectie pe care l-au determinat pentru populatia umana, animala sau a plantelor.
Analiza de risc utilizeaza aceste norme internationale, pentru a favoriza luarea celor mai corespunzatoare masuri fata de un risc.
În acest context, utilizarea analizei de risc este foarte curent utilizata, de câtiva ani, pentru riscurile sanitare. Organizatiile internationale de reglementare au admis ca acest demers al analizei de risc cuprinde patru parti deja mentionate.
Demersul analizei de risc în domeniul sanitar si veterinar are, astfel, ca obiectiv clar, rationalizarea cailor si metodelor de gestiune a riscului în aceste domenii. Pentru a fi realizabil, acest demers necesita contributia oamenilor de stiinta dar si a celor care gestioneaza riscul.
Crearea Autoritatii Europene de Siguranta a Alimentelor si crearea autoritatilor nationale de profil în statele membre si tarile asociate candidate la aderare, corespunde intentiei structurilor legislative si executive, de a separa clar responsabilitatile de apreciere si comunicare a riscurilor ce au fost încredintate acestor structuri , de cele care gestioneaza riscurile sanitare ale alimentelor ce continua sa ramâna responsabilitatea ministerelor pentru agricultura, pentru sanatate si structurilor publice pentru protectia consumatorilor.
1.Comertul international cu animale si produse de origine animala
Putem sa afirmam, fara a gresi ,ca acesta este ca principalul domeniu de aplicare a analizei de risc. Au fost descrise doua sisteme de baza ce sunt utilizate de serviciile veterinare pentru a controla activitatile de import.
Primul sistem este sistemul de "interdictie", prin care orice este interzis a se importa la început si acceptarea pentru import trebuie sa întruneasca cerinte specifice pentru un anumit transport.
Cel de-al doilea sistem este bazat pe standarde generale si orice transport ce îndeplineste aceste standarde generale poate fi admis pentru import.
Autorii descriu "interdictia" ca fiind frecvent utilizata pentru activitati de import de animale si produse de origine animala ce provin din zone ce sunt categorisite ca "zone de risc înalt".
Totusi, în ciuda perfectionarii considerabile a tehnicilor de diagnostic, se întâlnesc înca multe cazuri de interdictie, nejustificate stiintific.
S-a precizat ca, pâna în jurul anilor '90, datorita "lipsei de informatii cantitative", guvernele au ales frecvent eliminarea sau prevenirea riscului fata de estimarea riscului, cu scopul de a realiza "riscul zero".
Cu ajutorul noilor tehnici de diagnostic si fortate de "presiunea constanta de a liberaliza conditiile de import", unele natiuni au raspuns prin înlocuirea interdictiilor absolute cu identificarea riscului, bazata pe riscul calitativ, sau mai corect pe abordarea calitativa a riscului.
Chiar natiunile "insulare" au recunoscut ca "riscul zero" este intolerabil, dat fiind transferul rapid la posibilitati de diagnostic si control mult mai eficiente.
Din punct de vedere altruistic, restrictiile comerciale aplicate pentru a proteja produsele indigene pot fi estimate ca fiind "mai mult daunatoare decât folositoare pe termen lung", deoarece acestea descurajeaza utilizarea eficienta a resurselor mondiale.
În mod pragmatic, Organizatia Mondiala a Comertului a stabilit o directie clara pentru liberalizarea comertului si a fost urmata îndeaproape de Oficiul International de Epizootii care a completat Codul International de Sanatate a Animalelor cu un nou capitol "Ghid pentru Analiza de Risc".
Oficiul International de Epizootii a initiat un studiu referitor la trei factori pe care trebuie sa se bazeze practicile cele mai obiective si transparente privind comertul:.
Producerea, testarea, autorizarea si comercializarea produselor biologice
Produsele biologice de uz veterinar reprezinta un imens potential pentru ameliorarea sanatatii animalelor si a productiei animaliere în lume. Totodata, comertul international cu aceste produse poate fi limitat, în cazurile când exista supozitii ca acestea ar contine agenti patogeni exotici si astfel ar putea constitui un pericol pentru sanatatea omului si a animalelor sau chiar pentru mediu din tara importatoare.
Adesea aceste consideratii sunt redutabile, datorita absentei unei documentari specifice asupra inocuitatii produselor biologice respective. Acest context confera evaluarii riscurilor drept sarcina importanta de a identifica, de evalua si de a explica riscurile potentiale corelate cu fabricarea, testarea, autorizarea, transportul, distributia si utilizarea produselor biologice veterinare.
În timp ce evaluarea riscurilor este un real progres, fiind un element de baza pentru suprimarea barierelor în comertul international cu produse biologice, aportul industriilor producatoare a ramas limitat ca si cel al organismelor de reglementare, din moment ce normele ce reglementeaza aspectele mentionate corelate cu produsele biologice veterinare nu sunt armonizate la nivel international.
La nivel regional, sunt de semnalat eforturile de reglementare la nivel comunitar a acestor aspecte, prin structura existenta AEEMA - Agentia Europeana de Evaluare a Medicamentelor, cu sediul la Londra.
Deciziile organismelor de reglementare trebuie sa fie justificate stiintific si de aceea guvernele si industria de produse biologice veterinare resimt nevoia unui set comun de metode si tehnologii pentru determinarea riscului potential asociat cu importul de produse veterinare biologice. Analiza de risc si estimarea riscului sunt stiinte destinate a face sa se înteleaga riscurile sau accidentele, probabilitatea ca acestea sa survina si dimensionarea consecintelor, daca aceste riscuri apar.
Analiza de risc în acest domeniu face uz de date obtinute dintr-o gama larga de stiinte biologice si tehnice: epidemiologie, patologie, virusologie, bacteriologie, fiziologie, chimie, informatica etc.
Standardelor alimentare preconizate de Codex Alimentarius .
Între 13 - 17 martie 1995, a avut loc la Geneva - Elvetia, prima sesiune a Expertilor Consultanti ai Grupului FAO/OMS referitoare la "Aplicarea Analizei de risc pentru Standardele Alimentare".
Au participat experti în siguranta alimentara si analiza de risc, reprezentanti ai organismelor internationale interesate si observatori ai Comitetelor Codex. Consultarile au avut loc cu ocazia celei de-a 41 Sesiuni a Comisiei Codex Alimentarius (CCA) care a dorit sa promoveze consistenta si transparenta pentru stabilirea standardelor Codex, a liniilor directoare si a recomandarilor acestuia.
Obiectivul aplicarii analizei de risc standardelor alimentare este de a furniza pentru FAO/OMS si CCA ca si pentru tarile membre Codex - un model de abordare practica pentru aceasta noua aplicare a analizei de risc.
Utilizarea antibioticelor si a furajelor medicamentate
Un al patrulea domeniu important al medicinii veterinare în care se aplica analiza de risc este cel corelat cu utilizarea antibioticelor sau a substantelor chimioterapice în hrana animalelor, pentru tratamente preventive sau curative ori în scop zootehnic.
Utilizarea fara rationament a antibioticelor si chimioterapicelor, fie pentru aspecte curative veterinare, fie pentru a induce un efect de promotori de crestere, poate constitui un risc real prin urmatoarele:
Gestionarea reziduurilor de pesticide
Analiza de risc pentru reziduurile de pesticide este uzual initiata de Comitetul Codex pentru Reziduuri de Pesticidele (CCPR) atunci când acesta prezinta anumite pesticide pentru a fi evaluate de catre Comitetul Mixt de Monitorizare a Reziduurilor de Pesticide (JMPR).
Procesul poate fi initiat ocazional prin solicitari directe din partea statelor membre ale Codex Alimentarius ori de industrie, catre FAO/OMS Codex. Comitetul Codex pentru Reziduuri de Pesticidele a stabilit, de asemenea, proceduri pentru reevaluarea pesticidelor selectate.
Gestionarea reziduurilor de medicamente veterinare
Procedura pentru analiza de risc a reziduurilor de medicamente veterinare este initiata, în mod normal de Comitetul Codex pentru Reziduuri de Produse Medicinale Veterinare în Alimente (CCR VDF) Procesul poate, de asemenea, fi initiat prin solicitari directe adresate Comisiei FAO/OMS Codex Alimentarius de statele membre ale codului. Aceasta reprezinta faza de identificare a hazardului.
Contaminarea biologica
constituie un alt domeniu al medicinei veterinare în care se aplica analiza de risc. În mod normal agentii biologici (virusurile, bacteriile, fungii, parazitii) nu constituie un subiect sistematic de analiza de risc.
Alimentele au fost, totusi, studiate caz de caz, atunci când sau identificat patogeni potentiali, cu referire la sanatatea publica si comertul international.
Înca din anii 1970, Comitetul Codex pentru Igiena Alimentelor a utilizat o abordare calitativa pentru identificarea riscului de toxiinfectii alimentare, utilizând în principal descrierile calitative ale riscului, propuse de Comitetul International pentru monitorizarea "Bolilor Produse de Alimente" (toxiinfectiile alimentare).
Pentru aceste aspecte Comitetul Codex pentru Igiena Alimentelor a elaborat un alt concept înrudit cu analiza de risc - analiza de risc si controlul produselor critice.
Contaminarea chimica si biologica a alimentelor
În sfera contaminarii chimice a alimentelor sunt incluse substantele chimice introduse intentionat în alimente, contaminantii inadvertenti si toxinele ce se produc în furaje în mod natural precum: aditivii furajeri, reziduurile de pesticide si alte substante utilizate în agricultura, reziduurile de produse medicinale veterinare, contaminantii chimici din orice sursa, toxinele naturale precum micotoxinele sau ciguatoxina. Toxinele biologice nu sunt incluse.
Analiza de risc pentru agentii biologici din alimente se refera la prezenta de tulpini patogene de bacterii, virusuri, paraziti, protozoare, alge si unele toxine pe care acestea le pot produce.
Alimentele prezinta întotdeauna un risc biologic maxim, din moment ce acestea nu sunt sterile si constituie, în mod frecvent, un excelent mediu de cultura pentru agentii biologici mentionati. Este obiectul industriei alimentare sa mentina nivelul de risc indus de agentii biologici la un minimum care este practic si tehnologic fezabil prin aplicare procedurii HACCP.
|
