Date epidemiologice din Romania

Date epidemiologice din Romania

Botulismul este o boala infectioasa care apare in focare familiale sau cazuri izolate strict dependent de consumul de alimente contaminate, de obicei preparate in casa. Pot sa apara de asemenea epidemii de amploare mai mare, atunci cand alimentul comtaminat este preparat industrial si comercializat la nivel national, de exemplu conserve de pateu, de peste contaminate.

Pacientul cu botulism clinic si/sau epidemiologic este internat intr-o sectie de boli infectioase si se incepe tratamentul cu ser antibotulinic. Pentru serotiparea toxinei botulinice implicate se recolteaza ser sau sange de la pacient si aceste probe sunt trimise la I.N.C.D.M.I Cantacuzino pentru confirmarea microbiologica a toxiinfectiei botulinice si pentru precizarea tipului de toxina implicat.

In intervalul 1994-2007 in laboratorul de anaerobi al I.N.C.D.M.I Cantacuzino in 137 de cazuri s-a confirmat prezenta toxinei botulinice. Dintre acestea in 89 de cazuri s-a identificat toxina B, in 43 de cazuri cantitatea de ser trimisa la institutul Cantacuzino a fost insuficienta pentru serotipare, in 3 cazuri s-a identificat toxina A si in 2 cazuri toxina E.

Fig.I.1. Tipurile de toxina botulinica intalnite in Romania in perioada 1994-2007

Din aceste date se observa ca in Romania are o larga raspandire Clostridium botulinum de tip B. Infectiile cu toxina A si toxina E nu sunt specifice pentru tara noastra. Cele 3 cazuri de infectie cu toxina A au fost identificate intr-un focar familial in anul 1994. Toxina de tip E a fost identificata la doi pacienti, unul in anul 1998 si celalalt in anul 2007, asociata in ambele cazuri consumului de peste.

In perioada 1994-2007 au fost confirmate in medie 10 probe pozitive pentru toxina botulinica pe an, cu un maxim de 33 de probe pozitive in 2007 si cu un minim de 3 probe pozitive in 1999.

Fig.I.2. Numarul de probe biologice pozitive pentru toxina botulinica identificate de catre laboratorul de anaerobi al I.N.C.D.M.I Cantacuzino in perioada 1994-2007.

In perioada 2000-2007 in laboratorul de anaerobi al I.N.C.D.M.I Cantacuzino s-a confirmat prezenta toxinei botulinice in 92 de probe biologice primite in acest laborator. Dintre acestea in 55 de cazuri s-a identificat toxina B, in 36 de cazuri nu s-a putut stabili tipul de toxina datorita cantitatii insuficiente de ser pentru serotipare, iar o proba biologica a fost pozitiva pentru toxina E.

Fig.I.3. Tipurile de toxina botulinica identificate de catre laboratorul de anaerobi al    I.N.C.D.M.I Cantacuzino in perioada 2000-2007

Datorita caracterului anaerob al acestor bacili, formele vegetative sunt foarte putin raspandite, iar contaminarea se realizeaza in mod curent cu spori. Prin urmare incidenta bolii este in stransa relatie cu prevalenta si nivelul de contaminare al solului cu spori de Clostridium botulinum. O apreciere relativa a nivelului de contaminare a solului cu spori de Clostridium botulinum, in anumite zone geografice din Romania se poate face prin sudierea incidentei botulismului pe judete.

Fig.I.3. Distributia pe judete in intervalul 2000-2007

Cele mai multe probe biologice au fost trimise la I.N.C.D.M.I Cantacuzino de catre spitalele de boli infectioase din Bucuresti, mai precis 37 de probe, urmat de Iasi cu 17 probe biologice pozitive pentru toxina botulinica. Judetele cu cele mai putine cazuri au fost Bistrita Nasaud, Brasov, Dolj si Vrancea, cu cate un caz fiecare.

Cazurile de botulism inregistrate in Bucuresti au o relevanta relativa deoarece acesti pacienti sunt in mare parte trimisi de catre spitalele regionale de care apartin. Incidenta in celelalte judete ale tarii reflecta cu mai mare acuratete situatia botulismului in regiunile respective.

 

Fig.I.4. Aspecte ale distributiei pe judete in perioada 2000-2007 ale infectiei botulinice.

In Romania, judetele cu cea mai mare incidenta sunt cele din centrul si vestul tarii. In estul tarii se remarca judetul Iasi cu o incidenta de 17 cazuri in perioada 2000-2007. In judetele din sudul tarii incidenta botulismului este foarte scazuta, exceptie facand Bucurestiul cu un total de 37 de cazuri confirmate in perioada 2000-2007.