Dependenta medicamentoasa
Dependenta medicamentoasa este starea de intoxicatie cronica caracterizata prin necesitatea imperioasa de a folosi unele substante medicamentoase toxice. Aceasta stare patologic prezinta 4 categorii de fe 18518k1023s nomene:
-dependenta psihica-necesitatea psihologica de a folosi substanta respectiva (morfina, alcool, barbiturice, tranchilizante, cocaina, amfetaminele.);
-dependenta fizica este necesitatea de ordin somatic de a folosi substanta pentru a evita sindromul de abstinenta care apare la cateva ore de la oprirea administrarii si poate imbraca aspecte periculoase;
-toleranta este diminuarea pana la disparitia a efectuarii repetate a administrarii, respectiv necesitatea de a creste progresiv doza pentru a obtine efectul scontat;
-psihotoxicitatea se manifesta prin tulburari de comportament uneori cu caracter psihotic, care apare in cazul folosirii indelungate de doze mari de substante care dezvolta dependenta (barbituricele, alcool, cocaina, amfetaminele, lisergida-LSD).
Principalele substante care sunt capabile sa creeze dependenta:
-morfina, alcool, barbituricele-potential mare de dependenta psihica, fizica, toleranta, psihotoxicitate;
-amfetamina, cocaina-potential mare de dependenta psihica si potential relativ mic de dependenta fizica si toleranta;
-LSD, nicotina, cofeina-potential relativ mic in toate componentele.
Tratamentul depindentei este foarte dificil datorita intrepatrunderii a celor 3 factori etiopatogeni (medicament psihotrop, teren psihotrop, conditii sociale).
Stari patologice produse de medicamente la nivelul diferitelor aparate si sisteme: reactiile adverse se pot prezenta fie separat, fie pot imbraca aspecte de sindrom/boala,uneori greu de diagnosticat etiologic si greu de diferentiat de alte stari patologice, inclusiv cea tratata.
Stari patologice cardiovasculare: pot produce insuficienta cardiaca, in special la cei cu suferinte, sau pot agrava suferinta (antiaritimicele). Pot produce retentie hidrosalina (edeme, HTA): glucocorticoizi, fenilbutazona. Pot produce brahicardie si chiar bloc atrioventric: digitalicele, blocante b adrenergice, cele care produc HTA.
Stari patologice ale sangelui: elementele figurate ale sangelui pot fi afectate medicamentos prin mecanism toxic, alergic sau idiosincrazic aplazie medulara (nu mai functioneaza maduva spinarii).
Agranulocitoza este data de citostatice; leucopenie de aminofenazona (piramidon); anemie de citostatice; trombocitopenie de citostatice, kinidina; hemoragii de aspirina, supradoza de anticoagulante orale.
Stari patologice renale: nefropatiile medicamentoase sunt relativ aproximative, acumularea in rinichi si eliminarea prin urina a unora din substantele active fiind unul dintre factorii favorizanti importanti. Ex.: antibiotice aminoglicozidice: sterptomicina, canamicina, gentamicina, fenacetina.
Stari patologice gastrointestinale: greata, voma tetraciclina, antiinflamatoare, eritromicina, digitalice in doza mare. Diaree medicamentoasa fie prin iritatie mucoasei intestinale (abuz de purgative) sau in dismicrobiene (tetraciclina). Constipatie medicamentoasa opiacee, codeina.
Afectiune hepatica se produce prin medicamente; ficatul este vulnerabil la medicamente. Leziuni hepatice necrotice cu aspect de hepatita acuta insotita de icter izomiazida (antibiotic in TBC); icter colestatic eritromicina; deplasarea prin competitie a bilirubinei de pe proteinele plasmatice salicilati la neoformare (este fenomenul semnificativ clinic prin bilirubinemie), cu posibilitatea dezvoltarii de icter nuclear.
Afectiuni la nivelul aparatului respirator: astm bronsic aspirina, antiinflamatoare, penicilina. Pneumonie interstitiala la bleomicina (antibiotic anticanceros).
Stari patologice de natura endocrina: preparatele hormonale si antihormonale adminsitrate in exces provoaca tulburari asemanatoare hiperfunctiei si hipofunctei glandei respective;
-deprimarea hipotalamo-hipofizo-cortico-suprarenala dupa administrarea de glucocorticoizi in doze mari si timp indelungat;
-disfunctii sexuale: date de steroizi sexuali, unele antidepresive, anti HTA-uri, cimetidina, ramitidina (in ulcer gastric si duodenal).
Stari patologice psihice si neurologice: sedare excesiva tranchilizante si hipnotice; stari depresive; anxietate si reactii psihotice in abuzuri de amfetamina; cefalee indometacin.
Alte stari patologice: tulburari de vedere indometacin; cresterea presiunii intraoculare si cataracta glucocorticoizi; fenomene ototoxice (scaderea auzului pana la surditate) antibiotice aminoglicozidice: sterptomicina, canamicina, gentamicina, furosemid (diuretic), salicilati. Musculatura striata stimulantele b adrenergice folosite in astm provoaca tremuraturi ale extremitatiilor; antibioticele aminoglicozidice pot produce bloc neuro-muscular.
|
