Deprinderi practice de ingrijire

Deprinderi practice de îngrijire

Pulsul = presiunea sângelui asupra peretelui arterial comprimat pe un plan osos.

Pulsul radial = la încheietura mâinii, pe interior, deasupra planului osos.

Pulsul carotidian = doua degete deasupra sternului, la dreapta sau stânga marului lui Adam.

Pulsul femural = la nivelul coapsei, aproape de plica inghinala - greu de masurat, trebuie apasat tare.

Pulsul la nivelul genunchiului = fata si parti laterale.

Valori normale/minut

130 - 140 / min. = fat

120 / min. = nou-nascut si sugar

100 / min. = copil

70 - 80 / min. = adult

40 - 50 / min. = sportivi

Observatii generale:

Culoarea tegumentelor: a. palida - soc, fric 17317c26r 59;, anemie

b. cianotica - albastra = lipsa de oxigen

c. îmbujorata = febra sau hipertensiune arteriala

d. icterica - galbena = pigmenti în tesuturi care în mod normal sunt excretati prin bila (urina si materiile fecale afectate). Poate indica hepatita.

Starea de nutritie: slab sau obez = înaltimea si greutatea sunt corespunzatoare vârstei si sexului. Starea muschilor - tonus. Aparenta generala - ex. furunculoza.

Atitudine : a. nelinistit = datorita colicilor, dureri, etc.

Temperatura

termometrele cu mercur sunt mai putin populare din cauza efectului cancerigen al mercurului varsat.

termometrele electronice (se masoara în ureche)

termometrele digitale

termometrele tip panglica (nu au acuratete buna)

Temperatura se masoara la axila (sub brat), gura, anus.

Trebuie tinut cont de temperatura camerei. De ex. când se sta aproape de sursa de încalzire, fruntea poate fi mai calda, iar folosirea termometrului tip panglica poate da rezultate eronate.

37⁰C - normal

37,5⁰C si peste este ridicata

35⁰C si mai putin este prea joasa

Starea de subfebrilitate - adica temperatura de cca 37,5⁰C - care se mentine pe o perioada lunga de timp poate avea semnificatie si trebuie investigata.

Pulsul: radial, carotidian, axilar sau anus. Masurati pulsul timp de un minut si notati forta cât si frecventa, precum si eventualele batai sarite.

Respiratia: urmariti ridicarea si coborârea cutiei toracice pentru a putea calcula numarul de respiratii pe minut. Normal - 16-20 respiratii / minut. Creste odata cu activitatea.

Presiunea arteriala: poate fi ridicata sau scazuta, depinzând de soc, pierdere de sânge, iminenta de accident cerebrovascular, probleme cardiace, etc.

Bilantul hidric: se masoara pe parcursul a 24 de ore (ziua si noaptea), de ex. de la 7 am - 7 am     sau

8 am - 8 am.

Aportul hidric - are loc în principal în cursul zilei, cu exceptia persoanelor foarte bolnave sau cu invaliditati. Acestia pot avea nevoie de cantitati mic administrate frecvent, unele si în timpul noptii.

Eliminarea de lichide: în mod normal este identica cu aportul, dar cca 1000 ml se pierd prin transpiratie si scaun.

Tusea / sputa: sputa galbena si groasa poate indica infectie. Se va nota orice schimbare în coloare si consistenta.

Urina:

Testare - pentru infectie, proteine, sânge, etc.

Culoare - normal este incolora sau galbuie.

Scaunul:

Cât de frecvent are pacientul scaun. Exista variatii de la o persoana la alta. Se vor nota modificarile - de ex. constipatia sau diareea. Se vor purta manusi atunci când se examineaza scaunul si se recolteaza probe, dupa care se vor spala mâinile. Unele medicamente pot produce constipatie sau diaree.

Drenajul ranilor: ex. escarele, colostomiile sau ileostomiile, sau leziunile din orice interventie chirurgicala.

Nivelul de constienta: treaz sau nu. Miscarile oculare, reactia pupilelor la lumina sau absenta reactiei.

INCONTINENŢA:

Unele persoane cudificultati de învatare nu câstiga niciodata continenta deplina. Altii cu îndrumare corecta realizeaza continenta chiar în conditiile unor invaliditati severe. Leziunile la nivelul coloanei vertebrale pot cauza incontinenta. Când este congenitala, pacientul se obisnuieste cu ea si nu o mai percepe ca pe o problema atât de mare. Când este secundara unei leziuni este mult mai traumatizanta.

Vezi handout-ul.

Incontinenta imperioasa: simte nevoia dar nu poate retine urina pâna ajunge la toaleta. Vezica urinara este ca un balon gol - când se umple ia forma de para. Muschii destinsi declanseaza transmiterea unor mesaje catre creier si apare senzatia de a merge la toaleta. O vezica normala retine 400 ml urina. Suferinzii de scleroza multipla pot retine pâna la 1000 ml fara sa simta nevoia de a merge la toaleta.

Incontinenta prin prea-plin: nu se elimina toata urina din vezica, sau sfincterul nu sta deschis timp suficient.

Sfincter excitabil: se elimina numai câteva picaturi, în mod involuntar. Tratamentul medicamentos rezolva problema, dar prin faptul ca relaxeaza rectul pot provoca constipatie si blocajul eliminarii materiilor fecale. Acestea prin acumulare pot obstructiona sfincterul. Semintele de in constituie un remediu foarte eficient - se presara peste cerealele servite la micul dejun.

ÎNGRIJIREA ZONELOR DE PRESIUNE

Se bazeaza pe:

a)      Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat l pat la interval de doua ore, în mod sistematic.

b)      Pastrarea pielii pacientului în stare curata si uscata.

c)      Luarea masurilor ca patul sa fie bine facut si ca cearceafurile de pe saltea sa fie bine întinse, fara cute.

d)      Folosirea procedurilor de reducere a presiunii.

e)      Dieta echilibrata.

f)        Evitarea lasarii pacientului sa sada în scaun perioade lungi de timp.

Evaluati factorii de risc de aparitie a escarelor la pacienti folosind scala de evaluare a lui Norton. Norton et al. Au conceput scala "de risc" (vezi tabelul). Pacientii cu scorul 14 sau mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face escare. Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor. Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi expusi riscului, dar ei vor fi re-evaluati de îndata ce se constata o deteriorare a starii lor.

SCORUL TOTAL AL PACIENTULUI:

IMPLICAŢII: