EFECTUL AGONISTILOR SI ANTAGONISTILOR ALFA SI BETA ADRENERGICI ASUPRA ANHIDRAZEI CARBONICE - STUDII IN VIVO

EFECTUL AGONIsTILOR sI ANTAGONIsTILOR ALFA sI BETA ADRENERGICI ASUPRA ANHIDRAZEI CARBONICE - STUDII IN VIVO

Alina Iacobescu, Lucian Unita, Ioan Puscas

Fig. 2 Modificarile activitatii AC din hematii la loturile de iepuri tratati cu noradrenalina, oricprenalina, izoprenalina si propanolol, în functie de doza.

Administrarea noradrenalinei, orciprenalinei si izoprenalinei în doze progresive, creste activitatea AC din hematii corespunzator cu doza.

Rezultatele sugereaza ca activarea AC prin agonisti alfa si beta drenergici produc modificari ale ph-ului intacelular cu consecinte asupra activarii adenilat si guanilat ciclazei, enzime cuplate functional cu activitatea AC, având ca rezultat producerea vasoconstrictiei. AC moduleaza raspunsul celular la catecolamine prin modificarile de ph. Astfel, cresterea activitatii AC scade ph-ul intracelular, cu scaderea consecutiva a acumularii de cGMP si vasoconstrictie. Inhibitia AC creste ph-ul intracelular urmat de acumularea de cGMP si cAMP, urmat de vasodilatatie.

Studii efectuate au aratat ca antagonistii receptorilor beta si alfa₂ sunt cei mai puternici inhibitori ai AC I. De altfel, receptorii alfa₂ inhiba adenilat ciclaza prin proteina G_I, activând în acelati timp fosfolipaza C. (11, 12, 13)

Activarea AC I se coreleaza cu efectele vasoconstrictoare cunoscute ale adrenalinei si noradrenalinei.

Scaderea actvitatii prodsa de propanolol si antagonizarea acestui efect prin adrenalina si noradrenalina, sugereaza implicatiile AC I în modularea tonusului vascular reglat de agonistii si antagonistii adrenergici.

Concluzii

În urma studiilor in vivo descrise mai sus, putem concluziona urmatoarele:

Agonistii beta si alfa adrenergici activeaza AC I si II.

Antagonistii alfa si beta drenergici inhiba AC I si II.

Rezultatele duc la concluzia ca AC este implicata în modularea tonusului vascular reglat de agonistii si antagonistii adrenetrgici.

Mecanismele prin care AC influenteaza tonusul vascular ar putea fi produs prin modificarile de pH pe care activarea sau inhibitia enzimei le antreneaza asupra receptorilor adrenergici prin acesti agonisti sau antagonisti. Aceste modificari initiate de AC, ar putea avea consecinte asupra activitatii întregului lant enzimatic celular cuplat cu AC, putând vorbi de un cuplaj functional între AC si receptorii adrenergici.

Bibliografie

Puscas I. si colab "Anhidraza carbonica si modularea proceselor fiziologice si patologice in organism - activatorii si inhibitorii enzimei" Ed. Helicon, Timisoara 1994

Cotecchia S. et al: Molecular cloning and expression of the cDNA for the hamster α1-adrenergic receptor, Proc. Natl. Acad. Sci. USA, 1988, 85, 7159-7163

Kobilka BK (1987). Cloning, sequencing and expression of the gene coding for the human platelet alpha1-adrenergic receptor. Science, 238: 650-656.

Friellet T. et al: Cloning of the cDNA for the human beta-one-adrenergic receptor, Proc. Natl. Acad. Sci. USA, 1987, 84, 7920-7924

Emorine L.J. et al: Molecular characteriyation of the human beta 3 adrenergic receptor, Science, 1989, 245, 1118-1121

Yarden Y. et al: The avian beta adrenergic receptor: primary structure and membrane topology, Proc. Natl. Acad. Sci. USA, 1986, 83, 6795-6799

Birnbaumer L., Codina J., Mattera K., Cerione R.A., Hildebrandt J.D., Sunyer T., Rojas F.J., Caron M.G., Lefkowitz R.J., Iyenger R. "Molecular mechanism of transmembrane signaling", Ed. S. Cohen, Elsevier, New York, 1985, 131-182

Davey M (1986). Alpha adrenoceptors - an overview. Journal of Molecular and Cellular Cardiology, 18 (Suppl 5): 1-15.

Lindskog S., Wistrand P.J. in: "Desine of enyzme inhibitors as drugs", M. Sandler, Oxford University Ed., Oxford, 1987, 698-723

Khalifah RG (1971). The carbon dioxide hydration activity of carbonic anhydrase: stop-flow kinetic studies on the native human isozymes B and C. Journal of Biological Chemistry, 246: 2561-2573.

Puscas I, Pasca R, Lazoc L & Kun C (1994). Effects of alpha- and beta-adrenergic agonists and antagonists on carbonic anhydrase. In: Puscas I (Editor), Carbonic Anhydrase and Modulation of Physiologic and Pathologic Processes in the Organism. Helicon Publisher House, Timisoara, Romania, 260-268.

Puscas I, Buzas G & Moldovan A (1985). Effect of beta-adrenergic agonists and antagonists on carbonic anhydrase. Revue Roumaine de Biochemie, 22: 157-163.   

Puscas I. si colab "Anhidraza carbonica si modularea proceselor fiziologice si patologice in organism - activatorii si inhibitorii enzimei" Ed. Helicon, Timisoara 1994