Efectul glucocorticoizilor inhalatori, administraŢi de duratĂ, la copiii cu astm bronsic asupra funcŢiei suprarenale evaluatĂ prin cortizolemia matinalĂ.
Autorii studi 959i81j aza efectul glucocorticoizilor inhalatori(GCI) administrati in doze mici (100-450 mcg) de 12 luni la copiii cu astm bronsic.
Lotul de studiu reprezentat de 109 copii tratati cu GCI( 67 cu beclometazona dipropionat si 42 cu fluticazona propionat) a fost comparat cu lotul martor format din 81 copii cu astm tratati cu montelukast sau cromone. Functia suprarenalei a fost investigata prin determinarea cortizolemiei matinale.
La lotul de studiu au fost inregistrate valori ale cortizolemiei bazale la 9-12 luni de tratament mai scazute comparativ cu valorile inregistrate anterior initierii tratamentului.
La grupul tratat cu beclomethasona propionil valoriile medii ale cortizolemiei matinale inainte de tratament au fost de 214,6±76,4 nmoli/l, iar dupa 12 luni de tratament 171,5±52 nmoli/l( p<0,077) la grupul tratat cu fluticasona propionil cortizolemia matinala initiala a fost de 210,8±19,5 nmoli /l si dupa terapie de 175,2±30,9 nmoli /l diferentele fiind statistic semnificative(p<0,027).
Rezultatele studiului indica faptul ca tratamentul de durata cu GCI, are efecte asupra functiei suprarenalei dar aceste efecte pot fi determinate si de alti factori: glucocorticoizi administrati pe cale sistemica(in exacerbari), starea de boala( astmul), anotimpul
|