Despre orice alegem sa vorbim trebuie sa pornim de
la un inceput sau mai bine zis totul are un inceput, un debut si asta in orice
domeniu si in orice activitate pe care o alegem si era imposibil ca si in cazut
fiintei umane sa nu avem un inceput si sa nu vorbim despre el, sa nu ne
preocupe si sa nu intereseze in a il descifra.
Despre orice alegem sa vorbim trebuie sa pornim de la un
inceput sau mai bine zis totul are un inceput, un debut si asta in orice
domeniu si in orice activitate pe care o alegem si era imposibil ca si in cazut
fiintei umane sa nu avem un inceput si sa nu vorbim despre el, sa nu ne
preocupe si sa nu intereseze in a il descifra.
Astfel trebuie spus ca pana la nastere fiinta umana
parcurge un lung proces de formare. Acesta este un proces natural de care
depinde evolutia si dezvoltarea ulterioara a vietii. Viata intrauterina este
perioada cu cea mai intensa dezvoltare a fiintei umane, de unde si vorba ca
viata nu incepe odata cu nasterea, ci cu cateva luni inainte, fapt semnificativ
pentru formarea omului.
Consideram ca aceast material este foarte util pentru
viitoarele mamici, ajutandu-le sa inteleaga mai bine ceea ce se intampla
inainte si dupa momentul nasterii. In acest fel, pot sa le ofere viitorilor
co 21521g64v pii un climat placut si adaptat la necesitatile cerute de aparitia unui
copil. Totul are o succesiune logica si speram ca matarialul sa fie pe
intelesul tuturor.(este foarte adevarat ca unii termeni sunt mai greoi, dar
speram ca explicatiile sunt satisfacatoare).
Oricum, pe langa aceaste informatii, va vom oferii in
viitor si altele intr-o posibila rubrica "Mama si copilul".Dar sa
incepem calatoria cu primul pas.
EMBRIOLOGIA SI FAZELE INTRAUTERINE
Totul incepe odata cu patrunderea spermatozoidului in
peretii ovulului, cand se elibereaza cei 23 de cromozomi complementari altor 23
emisi de ovul. Cromozomii sunt formati din gene si impreuna alcatuiesc codul
genetic al individului. Genele formeaza segmente de acid dezoxiribonucleic
(A.D.N). Orice abatere de la aceste reguli prezinta importanta pentru
depistarea factorilor ce pot duce la o dezvoltare aberanta in stadiile
intrauterine si cu efecte in evolutia ulterioara a omului.
Embrionul se dezvolta foarte repede. Chiar din primele
zile volumul sau creste de 8.000 ori, iar diametrul de aproximativ 20 ori si
paralel, se extinde masa celulara. Deosebit de rapid se dezvolta celula
nervoasa. Astfel, in primele saptamani, celula nervoasa are un ritm de
multiplicare de circa 20.000 neuroni pe minut si ajunge sa creasca, in luna a
treia, la 30.000 neuroni pe minut. Cresterea masei celulare se realizeaza prin
producerea de doua tipuri de celule - celule primare (germinale) si celule
exterioare de protectie.
Putem vorbi de doua perioade: o perioada fetala timpurie,
in care au loc numeroase modificari ce duc la formarea celor trei straturi,
ectoderm, mezoderm si endoderm. In continuare, procesul de diferentiere
continua. Astfel, din ectoderm se vor forma celulele pielii, sistemul
glandular, parul si unghiile, organele senzoriale si sistemul nervos. Din
mezoderm iau nastere muschii, straturile interne profunde ale pielii, sistemul
circulator si cel excretor. Endodermul formeaza stratul de constituire a
majoritatii organelor interne: plamanii, trahea, pancreasul, intestinele,
glandere salivare, glandele tiroide etc. Prin cresterea interna a placentei se
realizeaza functiile de protectie a embrionului si de compatibiliate a
anutritiei, oxigenatii si hidrolozarii. a doua perioada este asa numita
perioada fetala tardiva, in care are loc o crestere intensa in marime a fatului
si dezvoltarea organelor de simt si a motilitatii.
Dar pe noi in organogeneza ne intereseaza in mod deosebit
dezvoltarea sistemului nervos- care este de provenienta ectodermica. In a 15-a
zi dupa conceptie se formeaza pe fata dorsala a embrionului o ingrosare numita
placa neurala. Aceasta poseda o portiune cu peretii mai grosi din care se va
dezvolta encefalul, iar din partea ce are forma unui sant invaginat ia nastere
tubul neural ce se afunda in mezoderm.
Se poate aprecia ca la 14 saptamani creierul uman este
relativ mare si proportional dezvoltat. Aglomerarile de celuledevin tot mai
mari si neuronii formeaza prelungiri (axoni si dendrite) care apoi se vor
structura in contacte (sinapse) functionale legand zone si parti ale
formatiunilor nervoase. Prin dezvoltarea tubului neural se ajunge la alcatuirea
intregului sistem nervos.
Maduva spinarii este protejata de coloana vertebrala si pe
la 4-6 luni incepe mielinizarea intensa a terminatiilor sale neuronale. Spre
sfarsitul lunii a treia se dezvolta evident si crerebelul. In luna a cincea se
formeaza pe suprafata emisferelor primele santuri; in luna a sapteascoarta
cerebrala dispune de 6 straturi celulare pe cea mai mare parte. Ca urmare a
dezvoltarii sistemului nervos si a organismului in ansamblu apare o serie de
reactii inca din viata intrauterina. Spre exemplu, reactiile motorii difuze
apar pe la 9 saptamani, bataile cordului la 10 saptamani, miscarile
respiratorii la 12 saptamani, miscari ale traiectului digestiv la 16 saptamani,
miscari ale pleoapelor, buzele si picioarelor la 16-20 saptamani (acele miscari
pe care le simt mamele si spun ca bebelusul "s-a miscat"), reactii
vocale si comunicative la 32 saptamani etc. Asemenea reactii se produc cu
intarziere sau sunt inhibate in conditiile actiunii unor factori nocivi asupra
gravidei sau atunci cand fetusul nu are un mediu favorabil dezvoltarii.
Factorii nocivi interni sau externi, influenteaza negativ dezvoltarea copilului
is dupa nastere.
NASTEREA SI CONDITIILE DE NORMALIZARE
Nasterea normala se produce la circa 9 luni, dar exista si
situatii cand apar modificari care pot fi intr-o anumita masura critice.
Astfel, nascutii la 7-8 luni au o greutate de circa 1500-2000gr. si se numesc
prematuri. Pentru acesti copii apar dificultati de adaptare in primele 5-6
saptamani, dar in conditii optime de dezvoltare, ei recupereaza, in circa 2
luni handicapul de la nastere. Cand intervin unele conditii nefavorabile in
viata intrauterina, sau la nastere pot aparea copii retardati numiti imaturi.
Unii copii se nasc cu handicapuri si atunci cand sunt nascuti la termen
datorita faptului ca asupra lor au actionat o serie de factori de risc:
- malnutritie a mamei;
- toxoplasmoze in organismul matern;
- infectii virale (la inceputul sarcinii), gripe asiatice, rubeola;
- radiatii;
- parazitii;
- ereditate predominant parentala;
- cauze necunoscute.
Copiii normali se nasc la 9 luni si au o greutate cuprinsa
intre +/- 3.000-3.500gr. si o lungime de +/- 49-50cm. In conditii normale
infatisarea generala a noului nascut (la termen) este relativ specifica. Ca
atare, corpul este pliabil si are tendinta naturala de asta pliat; capul este
mai mare (de 4 ori lungimea corpului) si dispune de 6 fontanele (portiuni
osoase moi), membrele sunt relativ scurte, pielea este rosietica si usor
tumefiata, etc. In primele 3-5 zile are loc o scadere in greutatea initiala cu
150-300gr. Dupa care se revine la normal.
Cea mai mare parte a zilei noul nascut doarme. Somnul se
extinde pe 4/5 din 24 ore. Cu timpul raportul dintre roele de somn si cele de
veghe se va modifica. La 1 an copilul va avea nevoie pentru refacere de 15-16
ore de somn zilnic.
DEZVOLTAREA TIMPURIE A COPILULUI
In aceasta prima etapa de viata, trebuintele de baza
(fiziologice) ale copilului au un rol foarte mare. Astfel, prin formarea
intervalelor alimentare se ajunge la constituirea habitudinilor alimentare
primare, care vor sta la baza aparitiei altor trebuinte mai complexe. Ulterior,
trebuintele de aparare (supravietuire) devin active si incep sa se exprime prin
alte trebuinte cum ar fi cele de miscare si tipat. Semnificativa este
constituirea treptata a trebuitnelor psihologice legate de prezenta adultilor
si relationarea cu acestia. Reflexul de orientare este pus in evidenta de
trebuinta de a simti, de a auzi, de a vedea, etc. Cu timpul, trebuintele
psihologice vor castiga tot mai mult in importanta si vor constitui terenul de
intretinere a comunicarii si invatarii.
Prin dezvoltarea acuitatii senzoriale se ajunge la crearea
de impresii din lumea inconjuratoare si exprimarea de reactii corespunzatoare.
Senzorialitatea de contact este reprezentata prin gust, miros si tact. Imediat
dupa nastere mirosul si gustul cunosc o dezvoltare accentuata, iar pe masura ce
copilul creste, simtul tactil devine foarte important (copilul are tendita de a
prinde orice obiect si de a il baga in gura).
Prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se
constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunostere. Perceptia se
structureaza sub forma a doua modele:
-un model perceptiv-contemplativ prezent la 2 luni
-un model perceptiv-actional ce se vede inca de la 3 luni.
Pe masura dezvoltarii experientei perceptiv-senzoriale se
stimuleaza functiile mnemice si devin active reprezentarile cu rezontante
afective. Impreuna cu perceptiile, reprezentarile contribuie la crearea
imaginii complexe si coerente a mediului inconjurator. Ca atare, se imbogateste
experienta copilului si se produc tot mai frecvente actiuni bazate pe intentii.
Copilul incepe sa caute solutii pentru inlaturarea eventualelor obstacole ce il
impiedica sa isi realizeze intentia ajungand la o noua forma de relationare cu
mediul, prin intermediul unor forme ale inteligentei.
Piaget a descris sase etape in dezvoltarea
senzorial-motorie, care duce la dezvoltarea psihica si la formarea cadrului
general de admitere a influentelor din mediul inconjurator:
1.de la nastera la 1 luna, predomina reflexele, la inceput cele
neconditionate, apoi, pe bazalor se formeaza reflexele conditionate;
2.de la 1 luna la 4 luni se produce acomodarea si coordonarea relfexelor
si se elaboreaza reflexe tot mai complexe;
3.de la 4 luni la 8 luni se adopta procedee prin care se lungesc
perioadele de observare a lucrurilor din jur sau a persoanelor interesante;
4.de la o luni la 12 luni se elaboreaza forme noi si mai complexe de
adaptare, in care rolul principal il joaca anticipatia;
5.de la 12 la 18 luni se elaboreaza mijloace noi de explorare si
cunoastere bazate pe experienta activa;
6.de la 18 la 24 luni intervin mijloace de achizitie si acomodare bazate
pe combinatii mintale ce au mare valoare formativa si informativa pentru
dezvoltarea copilului.
In ceea ce priveste dezvoltarea miscarilor sunt
semnificative cele legate de pozitia verticala si mentinerea echilibrului. Spre
sfarsitul primului an cand se produc primii pasi se adopta o pozitie verticala
mai corecta. Se manifesta dorinta de deplasare ce duce la dezvoltarea
autonomiei si a initiativei personale fapt marcat prin perfectionarea
coordonarii miscarilor antrenate in echilibrul deplasarii. Oricum, este vizibil
fapul ca din momentul in care copilul este capabil sa se deplaseze singur, el
vrea sa fie lasat sa se plimbe peste tot si vrea sa descopere singur lucrurile
din jur.
Pentru evolutia copilului comunicarea constituie una din
aspectele fundamentale ale adaptarii. Comunicarea nu se reduce numai la
realizarea ei prin vorbire (limbaj) caci in aceasta etapa au importanta si
reactiile nonverbale (CNV) in care mimica, gestica, postura si paralimbajul
sunt deosebit de active. De exemplu la 3-4 saptamani se manifesta zambetul ca
expresie a CNV ce re loc prin asa numitul "contact vizual" cu cei din
jur. La 2 luni intervin momente in care copilul isi intrerupe suptul pentru a
zambi ca raspuns la discursul afectiv al memei. Ulterior, pe la 4-5 luni,
copilul intelege unele aspecte ale comunicarii dupa mimica adultului. Pe locul
al doilea in contextul CNV se afla gestica mainilor ce este mai variata dupa
6-7 luni si dominata de intentii afective, refuz, situatii ceremoniale
invatate, situatii de contact social (salut). La aceasta se adauga intinderea
mainilor pentru a fi luat in brate, alte forme de mimica pentru a exprima stari
de disconfort, agatarea, exprimarea afectiunii sau a conduitelor de abandon
(tacerea, geamatul, oftatul, tipatul).
Cu timpul comunicarea CNV se subordoneaza comunicarii
verbale. Ganguritul constituie forma incipienta a vorbirii. EL cuprinde intai
vocale neclare, apoi acestea devin clare (a, e, i, o, u). Dupa 4 luni se produc
articulari de vocale cu consoane si diferentierea lor. Ultimul care se poate
ponunta este sunetul "R".
In jurul varstei de 5 luni incepe procesul de lalatiune ca
faza superioara a ganguritului. Lalatiunea este o intensa emisie de repetitii
de silabe. Spre sfarsitul lunii a 10-a copilului este evident indreptata spre
cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adaptarii si comunicarii.
Desi cele descrise mai sus sunt elemente relativ comune
pentru copiii pana la un an, nu trebuie sa uitam ca se pot remarca multe
diferente psihoindividuale. Acestea se manifesta in aspecte dominante ale
conduitelor astfel incat se disting copii nervosi si iritabili, care au reactii
vehemente de disconfort in timp ce altii sunt toleranti la frustratii, veseli
si sociabili. Problemele cele mai dificile sunt legate de copiii iritabili.
Acestia, uneori, pot fi foarte sensibili si inteligenti, dar ma putin
cooperanti. Oricum, daca parintii sunt atenti pot ajuta copilul sa depaseasca
aceste momente si ulterior sa devina foarte sociabili, integrandu-se foarte
usor in orice mediu.
Parcurgand primul an de viata al copilului, va invitam sa
continuati calatoria in cea de a doua etapa de viata numita de specialisti
"Perioada aneprescolara", in care vom incerca sa facem o incursiune
in a contura personalitatea copilului de la 1 la 3 ani.
