ESOFAG - boli aparute la radiologie

CARDIOSPASMUL

Este o stare de contractura a jonctiunii esogastrice care întrerupe complet tranzitul. El este produs de un reflex local sau la distanta.

Portiunea terminala a esofagului este îngustata axial cu contururi netede. Esofagul supraiacent este dilatat uneori foarte mult. Umplerea se face de jos în sus. Exista lichid de staza. Undele peristaltice sunt vii, frecvente dar ineficiente. Staza esofagiana dureaza 3-4 ore. Cardia se destinde la un moment dat producându-se evacuarea întregului continut esofagian (legea totul sau nimic). Aceasta particularitate a evacuarii esofagului diferentiaza cardiospasmul de achalazie.

Cardiospasmul

Achalazie

ACHALAZIA

Achalazia este o stare de permanenta contractie a cardiei care produce dilatarea esofagului supraiacent. Stagnarea alimentelor la nivelul esofagului determina un proces inflamator al mucoasei cu lichid de staza. Aceasta poate produce o aspirare traheala a continutului esofagian, ceea ce induce modificari inflamatorii cronice de tip alveolar sau interstitial.

Imagistic la examenul cu bariu cardia apare mult îngustata cu contururi bine delimitate, netede, cu pliuri paralele, centreaza segmentul supraiacent. Esofagul toracic este dilatat în grade variabile uneori foarte mult si depasind contururile mediastinului.

Concomitent esofagul se alungeste si se cudeaza. Undele peristaltice initial sunt frecvente, profunde, dar ineficiente. Evacuarea este lenta în cantitate mica.

DIVERTICOLII ESOFAGIENI

Din punct de vedere al mecanismului de producere, distingem diverticoli de pulsiune si de tractiune.

Diverticolul Zenker reprezinta o forma particulara, fiind un diverticol de pulsiune localizat în apropierea jonctiunii faringoesofagiene la nivelul peretelui posterior.Când este plin, comprima si îngusteaza lumenul esofagian.

Diverticolii din 1/3 medie sunt în majoritatea de tractiune, sunt localizati în regiunea hilara si se formeaza prin tractiunea esofagului de catre aderentele fibroase ganglionare. În apropiere, se pot evidentia ganglioni hilari calcificati.

Diverticolii din 1/3 inferioare sunt în majoritate de pulsiune.

Imagistic diverticolul apare ca un plus de substanta ce iese din contur si este legat de esofag printr-un pedicol. El are o forma rotund-ovalara când mecanismul de formare este prin pulsiune sau triunghiulara când se formeaza prin tractiune. Este bine delimitat si are o structura omogena. În repletie, bariul poate ramâne în punga diverticulara câteva ore si, împreuna cu aerul, realizeaza un nivel hidroaeric.

TUMORILE BENIGNE ESOFAGIENE

Polipii esofagieni sunt rari

Leiomioamele, leiomiosarcoamele au origine în stratul muscular si au o dezvoltare extraluminala predominanta putând ajunge la dimensiuni apreciabile. Mucoasa esofagiana este intacta. Lumenul esofagian este îngustat.

Imagistic, tumorile benigne produc lacune bine delimitate cu peretele suplu care formeaza un unghi ascutit cu peretele esofagian normal. Pliurile esofagiene sunt prezente, suple si ocolesc masa tumorala. Tumorile dezvoltate înafara peretelui produc lacune concave care îngusteaza excentric lumenul esofagian. Cele de dimensiuni mari formeaza o masa tumorala care depaseste mediastinul vizualizîndu-se pe radiografiile toracice.

TUMORI MALIGNE - CARCINOAMELE

Carcinoamele vegetante realizeaza o imagine lacunara cu contur neregulat având pinteni si semitonuri. Ele sunt situate pe un contur al esofagului. Peretele este rigid, pliurile mucoase sunt întrerupte.

Cînd tumora se extinde cuprinzând întreaga circumferinta, se produce stenoza

Carcinoamele infiltrative îngroasa peretele esofagian producând o stenoza axiala, cu contururi netede, regulate rigide, fara unde peristaltice, pliuri infiltrate. Trecerea spre zona normala se face brusc, în treapta.

ESOFAGITELE CAUSTICE

Ingestia accidentala sau voluntara de substante caustice produce o inflamatie eroziva a peretelui esofagian. În faza acuta, nu se recomanda explorarea imagistica. Dupa aproximativ 6 luni, evolutia leziunii este completa, procesele de fibroza si scleroza determinând stenoza. Dupa acest interval de timp, prin examinarea cu bariu se pot face aprecieri asupra existentei, localizarii si gradului procesului de stenoza

Imagistic se observa o îngustare a lumenului esofagian. Zona de stenoza cuprinde un segment lung, localizat de obicei sub strâmtoarea aortica. De cele mai multe ori este asociata cu stenoza gastrica antrala. Alteori se pot forma stenoze multiple, etajate.

Esofagul supraiacent este dilatat, în pîlnie.

ULCERUL ESOFAGIAN

Radiologic, se observa un plus de substanta de marime variabila, extins mai mult în suprafata decât în profunzime. Pliurile mucoase sunt îngrosate, convergente. Spasmul produce o îngustare inconstanta a lumenului esofagian. Cu timpul, se produce fibroza parietala aspectul imagistic fiind similar celui descris anterior.

SCLERODERMIA

În sclerodermie esofagul este, la început, dilatat moderat, lipsit de unde peristaltice, cardia, atona, permite producerea refluxului gastro -esofagian. Tranzitul esofagian este lent. Desi bariul tapeteaza o perioada lunga de timp peretii esofagieni, el trece fara dificultate prin cardie în stomac. Împreuna cu aerul înghitit, realizeaza imaginea de esofag de sticla.