ESTIMAREA CANTITATIVĂ A RISCULUI
Estimarea cantitativa a riscului depinde de modelare. Au fost utilizate diferite abordari, de catre diferite grupuri de asesori de risc, rezultānd sisteme modelare definite dar utilizānd diferite definiri.
Cele mai cunoscute doua modele sunt modelul Academiei Nationale de stiinta a Statelor Unite NAS-NRC (NAS-1983) si modelul Covello-Merkhofer (Covello si Merkhofer 1993).
Aceste modele sunt, īn mod esential, cai de a gāndi despre o problema si splitarea acesteia īn etape de estimare.
Modelul Covello-Merkhofer este, īn general, mai aplicabil pentru estimarea riscului īn domeniul veterinar, , īn timp ce modelul NAS-NRC este utilizat īn mod frecvent pentru estimarea riscurilor referitoare la sanatatea publica, corel 222j93c ata cu hazarduri de mediu.
Orice sistem este utilizat, toate modelele de abordare a estimarii cantitative a riscului īncep prin prezentarea si precizarea secventei logice a evenimentelor, carora le pot fi atribuite probabilitati. Īn contextul estimarii cantitative a riscului, trebuie sa apara o secventa de cel putin trei evenimente, pentru a se produce un risc. Pentru fiecare din aceste evenimente, este determinata distributia valorilor asteptate. Varietatea metodelor utilizate pentru estimarea acestor trei evenimente poate fi categorisita sistematic desi exista deja un model integrat.
Figura nr. 4 Modelul integrat de estimare cantitativa a riscului
Modelul de estimare cantitativa a riscului este definit de opt etape
Definirea riscului ce trebuie estimat . Un risc poate avea numai o valoare cantitativa atribuita acestuia atunci cānd acesta este relevat printr-o īntrebare specifica, precisa. Vrem sa exemplificam aceasta īntr-un exemplu care sa raspunda la īntrebarea " care este riscul introducerii unui liliac afectat de rabie īntr-o tara insulara ( Marea Britanie) de pe un continent".
Identificarea hazardului sau a hazardurilor De exemplu, dorim sa importam un grup de animale. Putem sa estimam riscul ca cel putin un animal din acest grup sa fie infectat cu M. bovis, īn care caz , hazardul este infectia cu Mycobacterium bovis . Īn mod alternativ putem sa dorim sa estimam riscul ca cel putin un animal din acest grup sa fie infectat cu agentul patogen a oricarei boli din lista A a OIE . Īn acest caz trebuie sa identificam fiecare dintre hazarduri care īn acest caz cuprind fiecare din agentii bolilor din lista A a OIE ce poate potential sa infecteze bovinele.
Rezultatul final, riscul final estimat, este apoi estimat ca produs al probabilitatilor pentru fiecare stadiu al modelului, adica P1 x P2 x P3 .etc.
Figura nr. 5 Scenariu generalizat tip " arbore " pentru estimarea riscului de import de animale.
= 1- a )
|
Animale destinate pentru import |
Atunci cānd un rezultat poate fi descris
printr-o singura valoare , aceasta poate fi obtinuta usor.
Totusi, multe din datele rezultate implica un anumit grad de,
incertitudine dar printr-o procedura ceva mai complicata ( (a)risk
sau cristalball ) este usor sa se īncorporeze incertitudinea ca o
distributie specifica .
Trebuie discutate, de asemenea, si sursele de date , dar acestea pot include rezultate din teren, rezultate experimentale si opinia expertilor.
Daca evaluam problema, obtinem mai multe date si discutam modelul; unele modificari sunt necesare fata de rezultatele initiale estimate a fi obtinute.
Daca, de asemenea, exista intrari de date cu mari grade de incertitudine, acestea pot fi estimate la nivelul unui punct de control, pentru a se asigura ca nu exista date aditionale ce lipsesc de la īnceput si care pot reduce incertitudinea acestor intrari de date.
Obtinerea feedback-ului se realizeaza prin circularea modelului ales si definit printre colegi, pentru a avea opinia acestora, realizarea de discutii si un criticism constructiv. Probabil acesta este cel mai important stadiu. Daca avem raspuns, trebuie sa, modificam modelul, daca este necesar, īn lumina feedback-ului obtinut.
|
