aprecierea riscului
Daca asupra faptului ca aceasta este etapa a doua a analizei de risc nu exista abordari diferite, în ceea ce priveste structurarea acestei etape, organismele internationale de reglementare privind analiza de risc au pozitii oarecum deferite.
În fond, aprecierea riscului comporta doua aspecte esentiale:
estimarea riscului adica relevarea existentei unui risc sau nu,pe de o paret
evaluarea riscului
Prima subetapa din cadrul etapei a doua, estimarea riscului implica existenta unui set minim de informatii a caror coroborare si sinteza ne conduc la riscul estimat.
Oficiul International de Epizootii sustine abordarea ca aprecierea riscului are trei subetape
Aprecierea (evaluarea) emisiunii (difuzarii (release assessment) consta, pe de o parte , într-o descriere, iar pe de alta parte o cuantificare, daca sunt disponibile datele necesare, a probabilitatii de difuzare în mediu a unui agent patogen , plecându-se de la animale sau de la produse de origine animala supuse analizei de risc.
Probabilitatea emisiunii unui risc (sau al introducerii acestuia) corespunde probabilitatii ca sursa de risc potentiala luata în considerare sa faca posibila difuzarea agentului patogen.
De exemplu, în ceea ce priveste riscul unor toxiinfectii salmonelice datorata consumului de carne de pasare, probabilitatea de emisiune sau de introducere corespunde frecventei si intensitatii de contaminare de catre salmonele a carnii de pasare.
În ceea ce priveste riscul unor epizootii de pesta porcina clasica, corelat cu introducerea virusului într-o tara indemna, probabilitatea de emisie corespunde celei de introducere a virusului într-o zona (animale infectate introduse în zona, mijloace de transport contaminate provenind din zone epizootice etc).
Aprecierea emisiunii riscului consta în descrierea secventei evenimentelor necesare pentru ca o activitate de import sa fie la originea unei emisiuni (introducerea virusului pestei porcine clasice) într-un mediu dat si estimarea, într-o maniera calitativa (sub forma de cuvinte) sau cantitativa (cu valori numerice) a probabilitatii de derulare a ansamblului secventei.
În cazul unui import, de exemplu, printre datele ce pot fi utilizate pentru aprecierea emisiunii unui risc, se pot cita:
factorii corelati cu tarile implicate (incidenta sau prevalenta agentului patogen în tara exportatoare, evaluarea serviciilor veterinare, a programelor de supraveghere si de profilaxie a tarilor exportatoare, inspectia si controalele la frontiera efectuate de tara importatoare, exigentele de import ale tarii importatoare etc.,
factori biologici (specia, vârsta si rasa animalelor, locurile de predilectie ale agentului - materiile virulente, eficacitatea vaccinarii, a probelor de diagnostic, a tratamentului si a carantinei),
factorii corelati cu marfa (cantitatea de marfa importata, facilitatea contaminarii cu agentul în cauza, efectul procesului de fabricatie , efectul stocarii si a transportului).
Daca aprecierea emisiei nu releva nici un risc semnificativ, procedura de apreciere a riscului se închide în aceasta faza.
Probabilitatea expunerii corespunde probabilitatii ca subiectii studiati (oameni sau animale) sa intre în contact si apoi sa se contamineze cu agentul responsabil de pericol. Astfel, pentru aprecierea riscului unei infectii salmonelice ce rezulta din consumul de carne de pasare, parametrii ce trebuie luati în considerare pentru riscul de expunere sunt frecventa si importanta consumului de carne de pasare precum si modalitatile de conservare sau de transformare, ce pot creste sau reduce riscul.
Pentru aprecierea riscului unei epizootii de pesta porcina clasica, corelata cu introducerea virusului într-o zona indemna, probabilitatea de expunere corespunde probabilitatii pe care animalele receptive o prezinta în zona considerata si care pot intra în contact cu virusul introdus.
Aprecierea expunerii consta în descrierea secventei evenimentelor necesare pentru ca animalele si fiintele umane sa fie expuse la pericolul diseminat, având ca punct de plecare o sursa data de risc din tara importatoare si estimarea, de o maniera calitativa (în cuvinte) sau cantitativa (în valori numerice) a probabilitatii de derulare a ansamblului secventei.
Probabilitatea de expunere la un pericol identificat este estimata, pentru conditii de expunere bine precizate, în termeni de cantitate, cronologic, ca frecventa, durata de expunere, cai de expunere(de exemplu ingestia, inhalarea sau injectarea) si tinând cont de numarul, spatiul si orice alta eventuala caracteristica a populatiilor animale sau umane expuse.
În cazul unui import, de exemplu, printre datele ce pot fi utile pentru aprecierea expunerii, pot fi citate:
factori legati de tara (prezenta vectorilor potentiali, factorii demografici umani si
animalieri, uzul si cutumele, parametrii geografici si ambientali),
factori biologici (interactiunea agentului patogen cu mediul),
factorii corelati cu marfa (cantitatea de marfa importata, resturile alimentare ce sunt
destinate animalelor, modalitatile de prezervare a produselor importate si metodele de eliminare, ecarisare si epurare).
Daca aprecierea expunerii nu releva aparitia unui risc semnificativ (adica daca riscul este inferior riscului acceptabil) procedura de apreciere a riscurilor se închide cu aceasta etapa.
Aprecierea consecintelor sanitare si economice (consequence assessment) conduce la o descriere si la o "cuantificare, daca exista disponibile datele necesare, a efectelor sanitare nefaste si bineînteles a consecintelor economice ale acestora, asociate cu agentul patogen ce poate fi prezent la animale sau în produsele de origine animala supuse analizei de risc".
Aprecierea consecintelor sanitare trebuie, tinând cont de relatiile doza/efect, sa masoare importanta morbiditatii si a mortalitatii umane sau animale.
În ceea ce priveste consecintele economice, în exemplul salmonelozelor citat anterior, este necesar sa se aprecieze costurile sanitare, corelate cu bolile (taxele de spitalizare, de tratament, de lipsa de la locul de munca), precum si pe cele sociale, corelate cu mortalitatea.
În cazul pestei porcine clasice este recomandabil sa se aprecieze costurile directe si indirecte (închiderea pietelor, de exemplu) ca rezultat al unei epizootii.
Estimarea calitativa a riscului include cuantificarea parametrilor, dar utilizeaza niveluri descriptive ce califica nivelul fiecarui parametru. În cadrul analizei calitative evaluarile retinute pot sa fie în numar de patru:
risc neglijabil producerea evenimentului nu va fi posibila decât în circumstante exceptionale
risc slab - producerea evenimentului este putin probabila, dar posibila în anumite circumstante
risc moderat - producerea evenimentului este în mod cert posibila
risc crescut - frecventa probabilitatii de a surveni un eveniment este mare si constituie o posibilitate evidenta
Estimarea cantitativa a riscului necesita o abordare numerica, o cuantificare a fiecaruia dintre parametrii necesari aprecierii riscului.
Evaluarea riscului (risk evaluation) este "procesul de comparare a riscului estimat cu nivelul de risc estimat acceptabil, în scopul de a evalua acceptabilitatea riscului considerat sau de a pune în aplicare masuri de diminuare a riscului".
gestiunea riscului
Pentru Codex Alimentarius (1995) evaluarea riscului constituie prima faza a gestiunii riscului
|
