EVALUARE LONGITUDINALA A EVOLUTIEI IN DELINCVENTA JUVENILA

Evaluare longitudinala a evolutiei în delincventa juvenila

Rezumat

Predictia comportamentului delincvent reprezinta una din problemele prioritare în analiza actelor infractionale. Rezultatele unui studiu longitudinal conduc la concluzia implicarii a trei categorii de factori în recidiva: primul încadreaza personalitati vulnerabile, caracterizate prin: labilitate emotionala, toleranta scazuta la frustrare, coping deficitar în situatii de stres (repertoriu sarac), agresivitate-ositilitate, imaturitate afectiva si prezenta complexelor de inferioritate, al doilea factor reune& 151h73b #351;te particularitati de relationare la mediul social: inadaptare sociala, refuzul respectarii normelor, cantonarea în stadiile inferioare ale judecatilor morale iar al treilea cuprinde mediul inadecvat: abandonul scolar, situatia economica precara, model familial de tip delincvent.

Cuvinte cheie: delincventa juvenila, recidiva

Abstract

OBIECTIVE GENERALE ALE STUDIULUI

n      Studiul comportamentului delincvent la adolescenti

n      Studiul comportamentului delincvent la adultul tânar

n      Analiza fenomenului recidivei

^{OBIECTIVE SPECIFICE ALE STUDIULUI}

n      Analiza particularitatilor recidivei comportamentului delincvential

n      Evidentierea unor constelatii de factori responsabili de recidiva comportamentului infractional la adultul tânar, pornind de la consideratiile teoretice ale studiilor întreprinse, abordate si din perspectiva practica a realitatilor românesti actuale.

^SUBIECŢII

n      Au fost inclusi în studiu un numar de 75 de subiecti

n      Vârstele în momentul începerii studiului erau cuprinse între 15 si 18 ani (media=16,23 ani; abaterea standard=1,12 ani)

n      Raportul pe sexe a fost 4:1 (baieti:fete)

Toti subiectii prezentau un comportament delincvent probat, fiind cercetati pentru una dintre infractiunile: furt, tâlharie, viol sau omor. Au fost excluse cazurile pentru care exista un diagnostic medical psihiatric anterior comiterii faptei sau care aveau o patologie medicala cronica conexa. Toate persoanele incluse în studiu au recidivat ca si comportament infractional în perioada de desfasurare a studiului.

Figura 1 Repartitia subiectilor dupa tipul infractiunii comise

^METODA

Perioada de desfasurare: 10 ani (septembrie 1997-august 2007)

Tipul studiului: cercetare longitudinala

Locul examinarii: Institutul de Medicina Legala Cluj, Laboratorul Medico-Legal Oradea, Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj si Inspectoratul de Politie al Judetelului Bihor si Spitalul Clinic de Neurologie si Psihiatrie Oradea.

n      Au fost valorificate: datele din dosarul de urmarire penala, anchetele sociale întreprinse, foile matricole, observatiile colectivitatii de apartenenta (familie, rude, mediu educational, functionari din administratia locala), rezultatele interviului, ale comisiilor de expertiza medico-legala psihiatrica din Cluj si Bihor, examinarile psihologice realizate în cadrul comisiilor de expertiza, arest si mediul penitenciar

n      Structurarea datelor s-a realizat dupa 7 dimensiuni: date biografice (vârsta, educatie, profesie, religie, statut marital); statut judiciar (tipul infractiunii, vârsta primei abateri, tipul recidivei, conduita si evolutie în mediul de recluziune); structura familiei; antecedente scolare; activitati productive; loisir; particularitati psihologice rezultate în urma examinarilor.

n      Fiecare subiect a fost supus unui numar de minim doua investigatii psihologice

n      Examinarile initiale au fost efectuate cu prilejul expertizelor medico-legale psihiatrice la minori (obligatorii sub vârsta de 18 ani)

n      A doua examinare a avut loc pentru recidiva comportamentului delincvential în cadrul comisiilor de expertiza medico-legale psihiatrica de la adulti si copii si/sau mediu privativ de libertate.

Figura 2 Repartitia subiectilor dupa perioada recidivei

^INSTRUMENTE

n      Au fost utilizate în principal rezultatele la doua categorii de probe: de inteligenta (Raven, Bonnardel, Domino, Wechsler) si personalitate (chestionarele California Personality Inventory, Minnesota Multiphasic Personality Inventory II, Eysenck Personality Inventory, Eysenck Personality Inventory Questionnaire, Woodworth-Mathews Test, 16 Personality Factors si Freiburg Personality Inventory si rezultatele la probele proiective: Koch-Storra, Luscher, Szondi, Thematic Apperceptioin Test si Rosenzweig Picture-Frustration Test). Pentru probele de personalitate au fost utilizate concluziile evaluarilor efectuate în dinamica)

^{REZULTATE OBŢINUTE}

n      Propensiunea spre delincventa juvenila si în special recidiva la vârsta adultului tânar se afla sub incidenta unei structuri multifactoriale.

n      În studiul actual au fost identificati în urma prelucrarilor statistice (metoda centroida a lui Thurstone) un numar de trei factori implicati în aparitia recidivei la adolescenti si adultii tineri. Acestia acopera 54,73% din varianta totala (primul factor), 34,14% din varianta totala (al doilea factor) si 11,13% din varianta totala (al treilea factor). În interpretarea semnificatiei acestora se evidentiaza contributia structurilor de personalitate, a mediului social si a variabilelor demografice.

Interpretarea semnificatiei acestor factori a fost:

n      primul factor include personalitati vulnerabile, caracterizate prin: labilitate emotionala, toleranta scazuta la frustrare, coping deficitar în situatii de stres (repertoriu sarac), agresivitate-ositilitate, imaturitate afectiva si prezenta complexelor de inferioritate.

n      al doilea factor reune& 151h73b #351;te particularitati de relationare la mediul social: inadaptare sociala, refuzul respectarii normelor, cantonarea în stadiile inferioare ale judecatilor morale (Kohlberg, Mira Y Lopez)   

n      al treilea factor cuprinde: abandonul scolar, situatia economica precara, model familial de tip delincvent (3/4 aveau un membru al familie cu condamnare din care pentru 75% acesta era reprezentat de tata).

n      Analizând figurile 1 si 2 se remarca o    preponderenta a infractiunilor de tip furt, urmate la mare distanta de tâlharii, omoruri si violuri. În cazul recidivei aceasta distributie se pastreaza, confirmând ipoteza unor "specializari" pe genuri de infractiuni. Exista un puternic substrat al factorilor de personalitate (agresivitate, instabilitate, toleranta scazuta la frustrare pentru infractiunile violente).

n      Distributia recidivei, la ambele sexe se concentreaza în primele 36 de luni (peste 75%).

Au fost obtinute rezultate interesante si în ceea ce priveste evolutia adaptarii în mediul de arest/penitenciar si eficienta mediului de recluziune (inclusiv a programelor de consiliere) în prevenirea recidivei.

^CONCLUZII

n      Eficienta abordarilor longitudinale intedisciplinare (psihologica, sociologica, a asistentei sociale, medicala, juridica) în întelegerea fenomenului delincvential si a recidivei cu necesitatea constituirii de grupuri de cercetare regionala în aceasta directie.

n      Efect favorabil în cazul instituirii programelor de asistenta/consiliere/interventie la minorii delincventi

^PREFIGURĂRI

n      Continuarea studiului particularitatilor recidivei pentru o plaja de interval mai larga (15 ani) în conditiile în care cele din strainatate au ca si repere evaluari la 10, 15 si 20 de ani (Henggeller, 1989, Feldman, 1983)

n      Dezvoltarea de proiecte care sa permita desfasurarea multicentrica de studii longitudinale asupra recidivei delincventei

Bibliografie

Ageton, S. S. The dynamics of female delinquency, 1976-1980, Criminology, 21, 1983

Banciu, P.D., Radulescu, M.S. & Voicu, M. Introducere în sociologia deviantei, Ed. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985

Barnett, A., Blumstein, A., & Farrington, D. P. Probabilistic models of youthful criminal careers. Criminology, 25, 1987

Fagan, J., Hansen, K. V., & Jang, M. Profiles of chronically violent delinquents: Empirical test of an integrated theory. In J. Kleugel (Ed.) Evaluating juvenile justice Beverly Hills, CA: Sage, 1983

Gibbs, J. C. Social processes in delinquency: The need to facilitate empathy as well as sociomoral reasoning, in W. M. Kurtines & J. L. Gewirtz (eds.) Moral development through social interaction New York: John Wiley, 1997

Grenier, C. E., & Roundtree, G. A. Predicting recidivism among adjudicated    delinquents: A model to identify high risk offenders Journal of Offender Counseling, Services & Rehabilitation 2000

Henggeler, S. W., & Borduin, C. M. Family therapy and beyond: A multisystemic approach to treating the behavior problems of children and adolescents Pacific Grove, CA: Brooks/Cole, 1989

Henggeler, S. W. (ed.) Delinquency and adolescent psychopathology: A family-ecological systems approach Littleton, MA: Wright-PSG, 1992

Quay, H. C. Patterns of delinquent behavior, in H. C. Quay (ed.) Handbook of juvenile delinquency New York: John Wiley, 1987

Quay, H. C. Personality patterns in preadolescent delinquent boys, Educational and Psychological Measurements 1993

Wright W E & Dixon, M. C. Community prevention and treatment of juvenile delinquency: A review of evaluation studies, Journal of Research in Crime and Delinquency 14, 1997