Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload


Ecocardiografia Doppler cardiac


Ecocardiografia Doppler cardiac

1- OBIECTIVE PEDAGOGICE

Obiective pedagogice

Nivel


Semiologie

Certificat

Internat

Cunosterea principiilor deeco-doppler si a structurilor analizate

Cunosterea indicatiilor acestui examen in diagnostic si in urmarirea unei cardiopatii


2- CE TREBUIE STIUT

Ecocardiografia doppler este pentru cardiologul pratician un ajutor remarcabil in evaluarea cardiopatiilor si in afectiunile de urgenta.

3- BAZELE FIZICE

Ecocardiografia utilizeaza proprietatile fizice ale ultrasunetelor, sunete de inalta frecventa, care depasesc posibilitatea de perceptie a urechii umane (frecventele utilizate in ecocardiografie sunt de ordinul a milioanelor de cicluri pe secunda sau megahertz :de la 2 la 7 MHz). Aceste ultrasunete sunt emise de cristale cu proprietati piezo-electrice adica sunt capabile de a se deforma si de a emite unde sonore sub actiunea unui camp electric; altfel spus acest cristal este capabil sa modifice un camp electric sub impactul undelor sonore. Atunci cand unda ultrasonica trece dintr-un mediu in altul, ea sufera o reflexie si o refractie; ecografia consta in studiul fenomenului de reflexie.

Fenomenul doppler (pulsatil, continuu, color sau power), a adus dimensiunea hemodinamica care lipsea ecocardiografiei capabila de a defini structurile anatomice. Cu aceasta tehnica, devine posibila detectarea fluxurilor anormale in cavitatile cardiace, masurarea vitezelor si deducerea de aici a gradientelor de presiune de-o parte si de alta a orificiilor. Se defineste ca efect doppler modificarea frecventei sunetului, cauzat de deplasarea sursei sau a receptorului. In explorarea cardiaca si vasculara, hematiile constitue reflectorul si antreneaza prin deplasarea lor schimbarea frecventei ultrasunetelor emise : din ' alunecarea frecventei ' von putea deduce velocitatea hematiilor, adica velocitatea fluxului sanguin pe care il exploram.

Ecodopplerul (pulsatil continu color) se practica si pe cale endo-esofagana; calitatea imaginilor obtinute fac din aceasta un examen capital, complementar ecografiei trans-toracice: pacientul este à jeûn, sedat, contra-indicatiile sunt patologia esofagiana, antecedente de radioterapie mediastinala sau esofagiana.

4- STRUCTURILE ANATOMICE SI FUNCTIONALE STUDIATE

- Modul bidimensional permite observarea cordului in planuri de cupe determinate. De exemplu:

Ea permite buna explorare a mitralei, aortei initiale, a unei bune parti a ventricolului sng (mais pas la pointe), a septului interventricular, a urechiusei stangi, a pericardului (revarsat).

Evidentiaza simultan cele doua urechiuse si cele doua ventricole, septul interventricular si interatrial, mitrala si tricuspida.

- Modul bidimensional si modul TM (temps mouvement) permite aprecierea morfologiei si functiei cardiace: marimea cavitatilor, grosimea peretilor, contractia peretilor; masurarea diametrelor telediastolice (DTD) si telesistolice (DTS) da unde se pot deduce indicii de fonctionare ventriculari stangi (fractia de ejectie, fractia de raccourcissement, DTD - DTS )DTD

- Interpretarea dopplerului furnizeaza informatii in ceea ce privesc:

  • cronologia unui eveniment in raport cu un ECG sincron,
  • directia unui flux,
  • natura sa: laminara sau turbulenta,
  • efet doppler maximal sau velocitate maximala ceea ce permite deduicerea gradientelor, a presiunilor si a debitelor.

- Limitele ecodopplerului sunt date de:

  • pacient (ecogenicitate redusa prin deformari toracice, pacienti in varsta, BPCO, conditii precare de examinare, in reanimare de exemplu),
  • ecograf,
  • operator, mai mult sau mai putin experimentat, presat, concluzii abuzive ale unui examen semi-cantitativ a carui precizie si reproductibilitate sunt relative.

5- INDICATII SI REZULTATE

Panorama indicatiilor este foarte vasta si in ea se regaseste toata patologia cardiaca Ecocardiografia trebuie integrata in examenul cardiologic complet; ea nu poate avea valoare in afara examenului clinic.

5.1 Atunci cand examenul clinic este normal

Ecocardiografia nu trebuie sa fie sistematica cu scopul de a elucida un simptom. O dispnee, o durere toracica, o lipotimie fara nici un criteriu evocator pentru o cardiopatie nu constite o indicatie de ecocardiografie.

- Un examen bine condus pentru un suflu sistolic izolat la un pacient tanar, care dispare in ortostatism permite afirmatia de anorganicitate si nu este necesara o ecocardiografie.

- Cautarea unui prolaps mitral nu rezova neaparat problema etiologiei unei dureri toracice atipice.

- Ecocardiografia normala nu exclude diagnosticul de pericardita acuta; invers, metoda foarte sensibila, ecocardiografia poate suspecta prezenta unei lame de epanchament si sa orienteze spre un diagnostic eronat.

5.2 Exista si circumstante precise cand ecocardiografia se justifica intr-o cardiopatie ne evidenta prin examen clinic

- In fibrilatia atriala putem descoperi o patologie valvulara sau miocardica muta.

- In embolia cerebrala sau sistemica fara o cauza evidenta este indicatie pentru ecocardiografia transtoracica sau trans-esofagiana cu scopul de a cauta o cauza curabila ca o tumora de urechiusa stanga.

- Febra de lunga durata fara o cauza evidenta poate fi legata de o endocardita infectioasa astfel ca ecocardiografia va cauta vegetatii. A nu se uita ca masurarea vitezei de sedimentare si hemocultura sunt la fel de importante ca si ecocardiografia.

5.3 Atunci cand diagnosticul cardiopatiei este deja stabilit

Ecocardiografia doppler permite precizarea severitatii bolii, urmarirea patologiei si precizarea indicatiilor terapeutice, in particular, chirurgicale.

- Aprecierea dimensiunilor si a indicilor de functionare a ventricolului stang este primordiala, ea foloseste toate tehnicile, ecocardiografia TM, bidimensionala si dopplerul. Ea permite diagnosticul si supravegherea miocardiopatiilor, aprecierea modificarilor produse de hipertensiunea arteriala, aprecierea extensiei unei necroze miocardice si functia ventriculara stanga globala in cardiopatiile ischemice, in fine supravegherea valvulopatiilor.

- Aprecierea dimensiunilor ventricolului drept, prin doppler, a velocitatilor fluxului tricuspidian si pulmonar permite descifrarea presiunilor pulmonare: este vorba despre importanta mare care se da, in supravegherea cardiopatiilor stangi a caror decompensare antreneaza o crestere a presiunilor pulmonare ; daca presiunile pulmonarelor sunt mari in mod izolat ( singular ), ele corespund, cel mai frecvent, afectarii drepte prontr-o leziune pulmonara.

- Bilantul complet al unei valvulopatii se poate face prin ecodoppler, si, de multe ori nu mai este necesar cateterismul. Analiza ecourilor cardiace permite precizarea etiologiei stenozelor si a insuficientelor valvulare. Dopplerul permite masurarea gradientilor de presiune in stenoze, evaluarea importantei regurgitatiilor; ansamblul acestor date asociat cu aprecierea asupra functiei ventriculare, cu masurarea presiunilor pulmonare, permite o supraveghere foarte precisa a valvulopatiilor pana la indicatia operatorie. In fine, atunci cand este momentul terapeutic , analiza fina a mecanismului leziunilor facuta prin ecocardiografie va inclina balanta spre inlocuirea valvei, spre repararea ei sau spre un cateterism interventional.

5.4 Aportul ecodoppler-ului cardic in diagnosticului urgentelor in cardiologie

- tabloul dispneei acute sau de deficienta circulatorie cu cardiomegalie va fi ivestigat prin ecocardiografie trans-toracica care ne va orienta spre un epansament pericardic cu tamponada, o insuficienta ventriculara stanga sau o dilatatie accentuata a cavitatilor drepte dupa cum putem aprecia tabloul de cord pulmonar acut (embolie pulmonara).

- In fata unei dureri toracice sau intr-un context evocator, ecografia trans-toracica si mai ales trans-esofagiana permite, la patul bolnavului de cele mai multe ori, precizarea diagnosticului de disectie de aorta.

- Necroza miocardica in faza acuta beneficiaza de ecocardiografie transtoracica care permite o analiza a cineticii segmentare a ventriculului stang ; aceasta permite adaptarea terapeuticii pe termen scurt si mediu si stabilirea pronosticului. Ecodoppler-ul trans-toracic si trans-esofagian permit depistarea complicatiilor infarctului de miocard.

- Supravegherea protezelor valvulare este de apanajul ecodoppler-ului trans-toracic, calea trans esofagiana este indispensabila cand sunt sustectate si alte anomalii si, in mod particular, atunci cand o disfunctie de proteza se manifesta in mod acut.

6- Costuri

Ecodoppler trans-toracic : E 50 
Ecodoppler trans-esofagian : E 65 

 7- CE TREBUIE RETINUT

Ecodoppler-ul trans-toracic este un examen non invasiv, fara contra indicatii , dar cu limite legate de ecogenitatea pacientului si de experienta operatorului. Interpretarea imaginilor este indisociabila de datele examenului clinic a cardiologului. Ecocardiografia trebuie sa fie ntegrata intr-un examen cardiologic complet ; ea nu poate fi rentabila in afara acestei conditii. Ecografia trans-esofagiana este o tehnica semi-invaziva deci indicatiile trebuie sa fie filtrate.

Ecocardiografia doppler permite :

  • depistarea unei cardiopatii non evidente ca de exemplu in fibrilatia atriala, accident embolic , febra de lunga durata ;
  • supravegherea unei cardiopatii cunoscute (severitate – adaptarea tratamentului medical, indicatie chirurgicala) ;
  • gireaza urgentele in cardiologie.

 Eco-doppler de vase

P Chirossel

OBIECTIVE PEDAGOGICE

Obiective

Nivele


Semiologie

Certificat

Internat

Sa stie sa prescrie o explorare eco-velocimetrie de vase

Sa stie sa integreze rezultatele eco-doppler-ului intr-o schema diagnostica sau terapeutica


CE TREBUIE SA SE STIE

 1- DEFINITIE

aplicarea pe vasele periferice a tehnicilor ultrasonice furnizeaza doua tipuri de informatii :

- informatii morfologice : prin ecografie si eco-doppler color,

- informatii hemodinamice : prin Doppler-ul continuu, pulsatil, color.

1.1 Sunt disponibile

1.1.1 Ecografia

Furnizeaza o imagine anatomica bidimensionala a structurilor vasculare pe un ecran video.

1.1.2 Doppler continuu

Utilizeaza decalajul de frecventa a fluxului care vine sau pleaca de la o sonda creion pentru a creia un semnal audio si osciloscopic proportional cu vitezele elementelor figurate ale sangelui. Furnizeaza informatia hemodinamica de baza.

Principiul Doppler applicat la masurarea vitezei sangelui.
Fe = frecventa de emisie
Fr = frecventa de receptie
(Fe-Fr) = F = variatia de frecventa observata V = viteza hematiilor
C = viteza ultrasunetelor in tesuturi
q = unghiul sonda/artera

1.1.3 Analiza spectrala

Analizeaza informatia hemodinamica descompunand –o prin transformarile lui Fourier semnalul Doppler in comentele sale elementare.

1.1.4 Doppler-ul color

Realizeaza o cartografie color a fluxului, determinand pe imaginea ecografica existenta un semnal Doppler, sensul fluxului si ’importanta relativa a vitezelor astfel detectate. Furnizeaza informatii si morfologice si hemodinamice, dar, inainte de toate diferentiaza vasele de alte structuri vizibile ultrasonic.

Operatorul utilizeza rand pe rand toate metodele pentru a ajunge la diagnostic. Utilizarea de masini sofisticate (Doppler color), nu permite in nici un caz la renuntarea altor mijloace de diagnostic.

 2- INDICATII, CONTRA-INDICATII

2.1 Trunchiuri supra aortice

AIT, accidentele vasculare constituie bilantul extensiei bolii ateromatozei. Eco-Doppler-ul depisteaza ocluziile carotidiene, stenozele furnizand o evaluare morfologica (procentajul stenozei), si hemodinamice (acceleratii, turbulente).

Doppler pulsatil, carotida comuna

Artera (in rosu) si vena (in albastru) vertebrala normale vizualizate in inter-transversara .


Doppler color.

Placa de aterom calcificat pe carotida comuna distala.


Ecografie mode B.

Stenoze seriate si ulcerate pe carotida interna.


Doppler color.

Stenoze seriate pe carotida interna

Doppler pulsatil (pic sistolic 250 cm/s).

Stenoza pe carotida interna.

Arteriografie tridimensionala carotidiana.

Bifurcatia carotidiana in Power doppler.

Stenoza carotidei externe stangi

2.2 Aorta si arterele membrelor inferioare

Pentru detectia anevrismelor, a cauzei claudicatiei intermitente, ischemia acuta. Eco-Doppler-ul permite localizarea leziunilor, de a le evala consecintele functionale si de a asigura, de o maniera ideala, supravegherea pacientilor.

Semnal doppler arteriel normal la nivelul unui membru inferior.

1. Partea initiala a semnalului (ascendenta): rapida
2. Ansamblul semnalului sistolic: scurt
3. corespunde unui semnal de reflux putin amplu si scurt
3'. Si, uneori unui semnal de 'rebond'.
4. Un timp mort sau non-pulsatil care il separa de sistola urmatoare

Ocluzia arterei iliace primitive drepte si stenoza arterei iliace primitive stangi
Arteriografie.
Colaterale bogate (hipertrofie de artere lombare). Reinjectarea portiunii distale a arterei iliace primitive drepte in amonte de bifurcata iliacei.

Anevrism de aorta abdominala sub renale intinsa la arterele iliace primitive.
Arteriografie.

Voluminos anevrism de aorta abdominala sub renale cu important tromb mural si fine calcificari periferice anterioare. Scanner de aorta abdominala.
Cupe axiale cu injectare i.v. de produs de contrast iodat. Lumenul arterial rezidual este excentric.

2.3 Arterele membrelor superioare

Ischemia, sindromul defileului toraco-brahial.

2.4 Venele membrelor superioare si inferioare

  • Diagnosticul de tromboza venoasa profunda sau superficiala. In  diagnosticul positiv de tromboza, eco-Doppler-ul permite supraveghierea evolutiei bolii sub tratament, adaptarea terapeuticii, evalarea eventualelor sechele la distanta.
  • Bilanul varicelor: datorita modului hemodinamic de explorare, eco-Doppler- ul pune singur diagnosticul de boala valvulara, precizeza topografia (ceea ce conditioneaza terapie ), evalueaza rezultatele tratamentului prescris, si realizeza supravegherea.

2.5 Arterele profunde ale abdomenului : detectia stenozelor

  • artera celiaca in cadrul ischemiilor mezenterice,
  • arterele renale : bilantul HTA suspecte de a fi de origine reno-vasculara. eco-Doppler tinde sa devena examenul morfologic de prima intentie la aceasta indicatie.

2.6 Indicatii particulare

  • debimetria fistulelor de hemodializa,
  • doppler portal in HTP,
  • doppler tisular (studiul tumorilor),
  • doppler trans-cranian.

Nu exista contra indicatii.

 3- CONDITII DE REALIZARE – SI DURATA SI DURATA EXAMINARII

Examinarea dureaza intre 10 si 30 min. Se face fie in decubit fie in ortostatism (examen venos), cel mai frecvent in decubit. Explorarea abdominala trebuie realizata cu pacientul à jeun.

4- REZULTATE

Cu reputatia de examinare operator dependenta, rezultatele eco-Doppler-ului sunt in realitate foarte reproductibile si fiabile. Rezultatele, limitele dintre normal si patologic sunt de cele mai multe ori obiectul unui consens.

Aceasta tehnica tinde sa marginalizeze alte examinari (flebografia), sau sa reduca indicatia altora (arteriografia membrelor inferioare a devenit un examen pre-terapeutic). Asociind angiografia cu rezonanta magnetica, ecografia-Doppler permite frecvent o alternativa non-invaziva performanta la explorarile arteriografice cu raze X (explorarea trunchiurilor supra aortice, a arterelor renale…).

Cele mai multe strategii diagnostice vasculare fac appel la eco-Doppler ca examen de prima intentie.

 5- REDACTAREA REZULTATULUI

• Rezultatul trebuie sa fie redactata de o maniera exploatabila :

  • trebuie sa stii sa limitezi increderea in rezultat in functie de eventualele dificultati tehnice ;
  • in caz de dificultati majores, trebuie propusa o atitudine diagnostica  alternativa.

• In ceea ce privesc venele membrelor inferioare (30 % din numarul examinarilor), atitudinea terapeutica depinde in intregime de rezultatul eco-Doppler-ului, ceea ce bliga si cliniceanul si imagistul la cea mai mare rigoare.

Sensibilitatea eco-Doppler-ului comparat cu cea a flebografiei in diagnosticul trombozei venoase profunde proximale se apropie de 100 %. Sensibilitatea examenului in etajul sub-popliteal este discutabila, in crestere constanta datorita progreselor tehnice si cresterii experientei praticienilor.

• In ceea ce privesc arterele membrelor inferioare (20 % din numarul examinarilor), eco-Doppler-ul este un examen de depistare, de supraveghere si de evaluare a beneficiilor diferitelor scheme terapeutice.

6- COST

Ecografia vasculara : 120 lei

Doppler continu : 100 lei

Echo-Doppler : 200 lei

CE TREBUIE RETINUT

In fata toturor simptomelor, eventual de origine vasculara, dupa un examen clinic orientat , efectuarea unei explorari eco-doppler vascular este un demers indispensabil.



Grande circulation sanguine

Problema clinica

Care este eficacitatea screeningului de depistare ecografica a anevrismului de aorta abdominala in ceea ce privesc mortalitatea si calitatea vietii ?


Context

O ruptura de anevrism de aorta abdominala entreneaza o mortalitate foarte ridicata. Jumatate din pacienti decedeaza inainte de a ajunge la spital iar mortalitatea intr-o interventie chirurgicala de urgenta este de 30 - 70 %. Mortalitatea totala atinge deci 65 - 85 %. Ruptura unui anevrism reprezinta 2,1 % din cauzele de deces la barbatii de peste de 65 de ani. O ecografie este un examen facil, relativ usor de suportata si permite determinarea diametrului aortei in 99 % din cazuri. In caz de dilatare, poate fi facuta o operatie selectiva. Mortalitatea post-operatorie in primele 30 de zile este de 2 - 6 %. Astfel ca rezultatele diferitelor studii publicate in acest domeniu ( depistare si interventie selectiva) nu permit o concluzie univoca.


Populatia studiata

In 4 centre Anglia , 70 495 barbati cu varsta intre 65 si 74 ani au fost recrutati din ian 1997 pana in mai 1999, de pe lista medicilor de familie. A fost exclusi cei cu : boli terminale, probleme de sanatate severe si cei cu antecedente de chirurgie a unui anevrism de aorta. Dupa excluderea a 2 695 barbati pentru « alte probleme de sanatate » sau « nespecificat », 67 800 barbati au fost inclusi in acest studiu.


Protocolul studiului

Dupa randomizare, 33 839 barbati au fostinvitati la o masuratoare ecografica a diametrului aortei abdominale. Grupul de control a fost constituit de alti 33 961 barbati. Un diametru inferior de 3 cm nu a antrenat supravegherea, un diametru cuprins intre 3 si 4,4 cm a fost rechemat pentru controale anuale, iar la un diametru superior lui 4,5 cm, controlul a fost trimestrial. Interventia chirurgicala a fost avuta in vedere la un diametru superior lui 5,5 cm, daca diametrul se marea cu aprox. 1 cm pe an, sau daca simptomele legate de anevrism deveneau manifeste. « Oficiul National de Statistica » furniza cercetatorilor o copie dupa actul de deces pentru toti subiectii decedati atat din grupul de depistaj cat si din grupul de control. Un grup de lucru analizeaza toate aceste acte de deces si cauta mai ales informatiile in caz de ruptura de anevrism de aorta abdominala ca si cauza de deces sau in caz de incertitudine de diagnostic. O informatie complementara a fost furnizata de autopsi sau de datele medecilor curanti.


Masurarea rezultatelor

Criteriul de judecata primara este mortalitatea provocata de un anevrism abdominal. Criteriile de judecata secundara sunt: mortalitatea totala, frecventa rupturii, eficacitatea depistajului si se retine, eventual, calitatea vietii. Calitatea vietii este evaluarea urmatoarelor 4 chestionare de referinta: crizele de depresie « spital de anxietate si depresie (HADS) », le « short-form state anxiety scale (Spieleberg state-trait anxiety scale) », le SF-36 et l’EuroQol EQ-5D. Diferenta dintre cele doua grupe este exprimata in reducerea relativa a riscului (RRR) si odds (hazard) ratio (HR).


Rezultate

Cei 33 839 oameni selectionati pentru programul ecografic, 27 147 (80 %) au participat la screening. Un anevrism de aorta abdominala a fost diagnosticat la 1 333 dintre ei, dintre care 944 (71 %) cu un diametru cuprins intre 3,0 si 4,4 cm, 223 (17 %) intre 4,5 et 5,5 cm si 166 (12 %) mai mare decat 5,5 cm. Din grupul depistat, 65 decese inregistrate sau datorat anevrismului (risc absolut de 0,19 %) 113 din grupul de control (risc absolut de 0,33 %). Aceasta da un HR de 0,58 (IC la 95 % de 0,42 la 0,78; p = 0,0002) si un RRR de 42 % (IC la 95 % de 22 la 58;p = 0,0002). Aceste rezultate raman neschimbate dupa corectia de varsta si centru de depistaj. O analiza limitata la barbatii depistati da un RRR de 53 % (IC la 95 % de 30 la 64). Nu exista o diferenta semnificativa intre mortalitatea totala observata intre cele doua grupe : 2,91 decese la 1000 pacienti (IC la 95% de 2,82 la 3,00) in grupul de control si 2,83 (IC la 95% de 2,75 la 2,93) in grupul de screening. Numarul total de decese atribuite unei ischemii coronariene este de 1098 in grupul de control si de 999 in grupul de screening (p = 0,03). HR de rupturA non fatale A anevrismului este de 0,59 (IC 95% de 0,45 la 0,77; p = 0,00006). In grupul de screening, s-au efectuat 322 de interventii selective si 27 interventii de urgenta, respectiv, 92 si 54 in grupul de control. Mortalitatea in primele 30 zile post-operator este de 6 % pentru interventiile selective si de 37 % pentru interventiile de urgenta. Nu exista diferente semnificative de mortalite intre cele doua grupe. Nu au fost demontrate diferente intre grupe in ceea ce privesc anxietatea si depresia, dar oamenii operati acorda un scor mai ridicat starii lor de sanatate ca ceilalti.

Concluziile autorilor

Auteurii conclud ca stidiul lo aduce o proba fiabla in ceea ce priveste necesitatea de depistare a anevrismului de aorta abdominala.


Cost

Acest studiu este finantat de “UK Medical Research Council”, “Department of Health” si “Wellcome Trust”.


Conflict de interese

Nici un conflict nu este semnalat de autori.


DISCUTII


Cateva consideratii metodologice.

Autorii mentioneaza mortalitatea sub forma de mortalite totala si de mortalite atribuita ane-vrismului. Determinarea mortalitatii totale (criteriu de judecata secundar) este relativ simpla. Certificarea ca decesul este legat de anevrismul de aorta (criteriu primar) este un pic cam dificil, nmarul de decese total fiind de 7 605. Autori utilizeaza, pentru determinarea cauzei decesului, ceea ce este mentionat pe actul de deces. Chestiunea fiabilitatii acetei mentiuni ramane deschisa. O informatie complementara asupra criteriilor utilizate pentru evaluarea actelor de deces, ca cererea de informatii suplimentar de la medicii curanti, va fi utila. Autopsia sistematica va fi un criteriu si mai bun, dar realizarea dificila avand in vedere numarul ridicat de decese. Va fi, de exemplu, interesant de a se pratica un anumit numar de autopsii pentru a avea un criteriu de comparatie pentru evaluarea actelor de deces.Structura acestei cercetari antreneaza o supraestimare a numarului de decese legate de un anevrism de aorta abdominala: atunci cind il cauti, este foarte rapid identificat. Pacientii care, dupa mdicul curant, nu era « in buna forma » a fost exclus. Acest criteriu de excludere este subiectiva ajungandu-se la concluzia ca nu este applicabil pentru toti pacientii cuprinsi intre 65 si 74 ani, ci numai pentru cei considerati « in buna forma » de medecul lor ! Din 33 839 barbati invitati la screening, 6 692 nu au fost investigati: 5 650 nu au fost admisi iar 577 (8,6 %) nu au putut fi inclusi in studiu din ratiuni medicale, pentru cauze de deces inainte de examinare sau pentru ca ei prezentau un anevrism cunoscut deja. Din cei 27 147 investigati, 84 (0,3 %) nu ao fost urmariti. Compararea mortalitatii legate de un anevrism, incidenta rupturii si a mortalitatii totale intre pacientii depistati si cei invitati la depistare nu este oportuna, nici chiar la o analiza secundara, avand in vedere necuprinderea acestui grup de pacienti.

Un gain convaincant ?

Acest studiu arata o diferenta semnificativa a mortalitatii legate de un anevrism de aorta abdominala, dar diferenta observata la mortalitatea totale nu este semnificativa. Acest fapt este foarte dificil de pus in evidenta. Unii autori, ca Lederle, estimeaza ca nu sunt ratiuni suficiente pentru a se renunta la screening. Datorita screeningului, riscul anevrismului rupt scade de la 3,3 la 1,9 la 1 000 pe o perioada de 4,1 ani. Pe aceasta perioada, trebuie deci depistati 710 pacienti pentru a evita 1 deces (NNS, Number Needed to Screen). Costul unui an de viata castigat (prevenind o ruptura de anevrism abdominal) este estimat la 40 000,00 € (intre 21 450,00 si 208 750,00 €)3. O supraveghere mai lunga diminua costul pana la aprox. 11 450,00 € pentru un an de viata castigat. Reducerea mortalitatii legate de ischemia coronariana este explicata de o posibila « eruoare de clasificare » a cauzei de deces (anevrism in loc de ischemie coronariana). O alta posibilitate este o mai mica mortalitate la pacientii depistati atat pentru ischemia coronariana cat si pentru anevrism abdominal, este oprirea fumatului la pacientii depistati.Screeningul poate favoriza un stil de viata mai sanatos. Acest aspect nu a fost explorat in studiul MASS.


Beneficii si inconveniente

Pericolul intr-un anevrism de aorta abdominala este ruptura cu o mortalitate consecutiva foarte importanta. O chirurgie selectiva a anevrismului poate evita ruptura dar cu risc operator de deces. Un anumit numar de oameni decedeaza ca urmare a operatiei. Ei putea, fara aceasta interventie, muri dintr-o alta cauza inaintea unei eventuale rupturi de anevrism. Balanta intre beneficiu si acest inconvenient este problema. Nu trebuie uitat ca o interventie selectiva poate antrena decesul unei persoane in (relativa) buna stare, sau o degradare a vietii prin AVC, un infarct de miocard, o colita ischemica sau o insuficienta renale. Riscul de deces intr-o operatie « preventiva » poate influenta mult decizia medicului5. Alegerea sa va fi usoara daca scade mortalitatea prin operatie selectiva. O diminuare a calitatii vietii va pune probleme mai mari. In acest studiu, referirile asupra starii de sanatate sunt evaluate stric in grupul de persoane operate in ansamblu. O evaluare particulara in grupul de persoane cu morbiditate diferita in post-operator trebuie sa fie foarte interesanta.


Criterii de justificare a sceeningului

O depistare a anevrismului abdominal nu poate fi justificat decat daca ea raspunde la criteriile lui Wilson et Jungner. Se justifica screeningul numai daca sunt indeplinite cateva criterii. Sa existe o prevalenta de cel putin 5 % la pacientii de peste 50 ani si sa fie tratabila pintr-o operatie selective. Evolutia naturala si pronosticul sunt cunoscute : deces brutal pentru 1 - 1,5 % din pacientii varsnici. Ecografia este un test diagnostic cu sensibilitate si specificitate ridicate1, nediscriminatorie si cu buna acceptabilitate in ceea ce priveste pretul de catre patienti In plus, un anevrism este identifiabil ecografic in stadiu latent. Mijloacele disponibils pentru supravegherea screeningului nu sunt inca disponibile. Raportul cost/ beneficiu financiar cu o cifra de 40 600,00 € (11 450,00 € pe termen lung) pe an de viata castigat este cert acceptabil. Raportul cost/ beneficiu medical nu este la fel de usor de determinat, diferenta intre mortalitate si morbiditate a unei operatiii preventive si mortalitatea legata de o ruptura brutala nu este inca clar fixata. Absenta diminuarii mortalitatii totale ramane un argument in defavoarea depistajului. Avand in vedere ca nu avem ansamblul de criterii necesare, depistarea nu este actualmente recomandat. Pacientii care au un anevrism de 4,0 - 5,5 cm diametru vor fi supravegheati ecografic si operati in caz de marire rapida a diametrului sau daca diametrul este superior lui 5,5 cm.



Concluzii

Acest studiu arata o diminuare a mortalitatii legate de anevrismul de aorte abdominala datorita screeningului la pacienti intre 65 si 74 ani considerati « in buna stare de sanatate » de medecul lor generalist. O depistare sistematica a tuturor oamenilor din aceasta categorie de varsta nu este insa recomandat. Aceasta concluzie nu este valabila pentru femei, pentru ca la ele riscul de ruptura este mult mai mare.

Anevrismul de aorta abdominala este o patologie cardio-vasculara de risc major. Depistarea la populatia generala este costisitoare si putin realista, dar pare rezonabila in populatia cu risc cardiologic mare. Cum aorta abdominala este accesibila cu echipament ecocardiografic standard, suntem tentati sa verificam aceasta ipoteza.

Alt studiu
Pacienti, metode: 301 pacienti (182 barbati, 119 femei, de varsta medie de 58,6 ± 16,5 ani) care au efectuat – dupa consimtamant oral – examenul aortei abdominale in continuarea unei ecocardiografii transtoracice. Achizitia de imagini dinamice a fost realizata in plan sagital si transversal cu o sonda anulara de 3,25 MHz, sonda cardiaca standard, in incidente para-ombilicale drepte la patienti in decubit semi-lateral stang (ca pentru incidentele apicale cardiace). Diametrul aortic a fost masurat cel putin in 2 locuri, la 3 cm si la 1,5 cm deasupra bifurcatiei aortice. In cazuri particulare, o a 3-a masuratoare evalueaza diametrul aortic maximal.
Rezultate: dupa excluderea a 3 pacienti care au fost supusi la o cura chirurgicala pentru anevrism de aorta abdominala, segmentul infra-renal al aortei abdominale, care este sediul marii majoritati a anevrismelor de aorta abdominala, a fost vizualizat la 297 din 298 pacienti restanti (99,7%). Bifurcatia aortica a fost vizualizata de o maniera satisfacatoare la 285 din acesti pacienti (95,6%).
Diametrul mediu a segmentului infra-renal al aortei abdominale la 110 adulti prezentau alteratii aterosclerotice cu diametru normal, de 1,53 ± 0,28 cm. 44 pacienti, dintre care 43 au varsta de >50 ani, prezinta o aorta abdominala dilatata de 2 cm (15%). 17 dintre ei au un anevrism cu diametru de _3 cm (5,7%), din care 8 (47% din anevrisme) au fost supusi unei cure chirurgicale elective sau unui tratament prin Stent dupa datele adunate prin acest studiu, fara mortalitate si fara morbiditate notabila.
Concluzii : Anevrismul de aorta abdominala este frecventa la populatia ce are nevoie de o ecocardiografie (5,7% din prrzentul colectiv). Vizualizarea segmentului infra-renal al aortei abdominale in timpul acestui examen este fezabil in quasi totalitatea cazurilor (99,7%), ea nu necesita decat un timp rezonabil de maxim 5 minute si nu genereaza nici un cost suplimentar. Un astfel de examen al aortei abdominale efectuat la o populatie cu risc este esentiala reducerea semnificativa a numarului de rupturi catastrofice de anevrisme de aorta abdominala care pot beneficia la timp de cura chirurgicala a carui risc este astazi mic. Acest examen sistematic este, in consecinta, recomandat la toti pacientii de >50 ani care efectueaza e ecocardiografie.


Criteriile lui Wilson & Jungner (OMS, 1968) 6

1.       1. Pertinenta : boala de studiat trebuie sa faca parte din problemele importante de sanatate.

2.       2. Tratabilitate : boala trebuie sa fie tratabila cu ajutorul unei metode terapeutice general admisa.

3.       3. Disponibilitate de mijloace : mijloace disponibile pentru a pune diagnosticul trebuie sa fie suficiente.

4.       4. Identificare : cercetarea este justificata daca boala este identificabila in stadiu latent.

5.       5. Evolutia naturala a bolii studiate trebuie sa fie cunoscuta.

6.       6. Cine este bolnav ? Trebuie sa existe un consens asupra criteriiloe de boala.

7.       7. Metode de detectie : trebuie sa existe o buna metoda de diagnostic

8.       8. Acceptabilitate : metoda de diagnostic trebuie sa fie acceptabila pentru populatie.

9.       9. Cost-beneficiu : costurile trebuie sa fie proportionale cu beneficiile.

10.            10. Continuitate : procesul de detectare trebuie sa fie continuu.

Bibliografie

1.       1. Lederle F. Ultrasonographic screening for abdominal aortic aneurysms. Ann Intern Med 2003 ; 139 : 516-22.

2.       2. Black WC, Haggstrom DA, Welch HG. Response : All-cause mortality in randomized trials of cancer srceening. J Natl Cancer Inst 2002 ; 94 : 865-6.

3.       3. Multicentre Aneurysm Screening Study Group. Multicentre aneurysm screening study (MASS) : cost effectiveness analysis of screening for abdominal aortic aneurysms based on four year results from randomised controlled trial. BMJ 2002 ; 325 : 1135-42.

4.       4. The United Kingdom Small Aneurysm Trial Participants. Long-term outcomes of immediate repair compared with surveillance of small abdominal aortic aneurysms. N Engl J Med 2002 ; 346 : 1445-2.

5.       5. Feinstein AR. The “Chagrin Factor” and qualitative decision analysis. Arch Intern Med 1985 ; 145 : 1257-9.

6.       6. Wilson JMG, Jungner G. Principles and practice of screening for disease. Public Health Papers nr 34. Geneva : WHO, 1968.

7.       7. Derese A. Hemocult : Effectief maar verre van volmaakt in de screening op coloncarcinoom. Huisarts Nu (Minerva) 2001 ; 30 (8) : 376-9.

8.       8. Bruyninckx R. Anévrysme de l’aorte abdominale : opérer ou attendre ? MinervaF 2003 ; 2 (6) : 96-8.

9.       9. Anévrismes de l’aorte abdominale : surveillance, chirurgie conventionelle ou endoprothèse : avant tout selon la taille. Rev Prescrire 2003 ; 23 (241) : 522-6.


Coartatia de aorta


Trebuie avuta in vedere de o maniera sistematica in fata unei hipertensiuni arteriale la un copil sau adolescent. O anamneza serioasa, un examen clinic complet si negativitatea bilantului inflamator permit eliminarea principalelor diagnostice diferentiale.

Un examen doppler furnizeaza date despre gradientul de presione arteriala intre membrele superioare si inferioare. Ecografia si CT abdominal pot aduce informatii utile dar examenul cheie ramane inca aortografia Aceasta confirma diagnosticul, precizeaza sediu si intinderea leziunilor, cerceteaza o atingere a arterelor renale, o stenoza asociata a arterelor digestive, apreciaza circulatia colaterala si, in fine, contribuie la eliminarea principalelor diagnostice diferentiale. Acest examen este indispensabil inaintea oricarui gest chirurgical. Inafara aortografiei, o inregistrare a presiunilor de o parte si de alta a leziunii este indicata in caz de stenoza moderata.

Diagnostice diferentiale

Sinteza diferitelor elemente clinice si paraclinice permite decartarea principalelor cauze de stenoze aortice acutizate. Asociatia la un sindrome inflamator, la anevrisme de aorta, la stenoze sau ocluzii de carotida primitiva sau de subclaviculara postvertebrala si la o ingrosare de perete arterial trebuie retinut diagnosticul de maladie Takayasu. Aortita radica este usor eliminata prin anamneza. Stenozele prin compresiune extrinseca sunt rare, examenul CT este, aici, util. Neurofibromatoza poate sa fie asociat cu un neurofibrom aortic adventicial. Vom cerceta antecedentele familiare si semnele clinice evocatoare de facomatoza (neurinom, nevi café au lait cutanati).

ANEVRISMELE DISECANTE

Anévrisme artériel


Calcification de l'aorte abdominale


Desirarea intimei aortei (stratul de celule care protejeaza interiorul arterei) provocand un hematom care se dezvolta in peretii aortei, care are ca si conseciinta separarea intimei de tunica externa (adventicea).

retour au haut de la pageClasificare

Se disting mai multe tipuri de disectii aortice :

Tipul numaru 1 care isi are originea la nivelul aortei proximale (pornind de la cord) putant sa se extinda dincolo de vasele brahiocefalice (vasele cu destinatia cap si brate).

Tipul numarul 2 isi are originea la nivelul aortei ascendente. Disectia aortei ascendente este denumita de tip A de foarte multi medeci.

Tipul numarul 3 incepe la nivelul aortei descendente, situata imediat dupa emergenta arterei sub claviculare stangi (care este artera care trece pe sub clavicula cu destinatia bratul stang). Disectia aortei descendente este denumita si disectia aortei distale.

Disectia aortei abdominale incepe frecvent de sub emergenta arterei renale (cu destinatia rinichi) si inglobeaza bifurcatia partea proximala a arterelor iliacelor (ce merg la fiecare membru).

Disectiile sunt considerate ca acute pana la 2 saptamani si cronice dupa aceea.

retour au haut de la pageAnatomie

O artera este constituita din 3 tunici concentrice dispuse unele peste altele, care sunt de la interior spre exterior :

intima (stratul intern)

media (stratul mijlociu)

adventicea (stratul extern)

retour au haut de la pageFiziopatologie

Mecanismul exact al disectiei aortice este pentru moment necunoscut. Punctul de pornire este fie o desirare a intimei, fie o hemoragie in media care se va degenera, antrenand o ruptura secundara a intimei ( degenerescenta se datoreaza medianecrozeie, adica o distrugere progresiva a mediei).
Degenerescenta (si alte transformari ale muschilor lizati care sunt si muschii viscerelor printre altii) este la originea celor mai multe cazuri de disectie aortica.

retour au haut de la pageCauze

Hipertensiunea arteriala : originea la mai mult de 2/3 din cazurile de disectie aortica.

Sindromul Marfan si Ehlers-Danlos : cauze congenitale de fragilizare a tisutului elastic.

Sarcina

Snndromul Turner (anomalie cromozomica caracterizata prin prezenta unui singur cromozom X., este 'originea unei insuficiente de secretie ovariana, antrenand printre altele malformatii corporeale minore, o talie mica, absenta pubertatii si sterilitate).

Sindromul Noonan (similar celui Turner, cu deformatii mai discrete si cu un cariotip - cartografie de cromozomi - normal)

Lupus eritematos diseminat (prezenta de auto-anticorpi : anticorpi fabricati de individ contra propriilor lui tesuturi)

Arterite giganto-celulare (numite si arterite temporale sau a lui Horton)

Traumatisme toracice

Malformatii congenitale ca coarctata de aorta, persistenta de canal arterial sau aorta bicuspida

Cateterismul arterial (penetrarea cu un cateter in interiorul unei artere in scop diagnostic sau intr-o interventie chirurgicala)

Chirurgie cardiovasculara

retour au haut de la pageSimptome

Durere foarte vie la nivelul toracelui, iradianta spre cot, spre abdomen spre spate sau gambe. Aceasta durere este foarte frecvent confundata cu cea din infarctul de miocard, caci ea este cu aparitie brutala si foarte severa. Pacientul o descrie ca o durere cu impresie de raschetare. Dupa localizarea disectiei, pacientul localizeaza durerea intre omoplati (inter-scapular) atunci cand este vorba de o disectie care atinge aorta toracica descendenta.

Dispnee (dificultate de a respira)

Angoaza

Vomisemente (relativ frecvente)

Disectia aortica poate fi la originea intreruperii pasajului sanguin spre maduva spinarii , deci se pot instala simptome neurologice (paraplegie etc…).

Simptomele pot fi cele ale unui veritabil infarct datorat intreruperii vascularizatiei muschiului cardiac.

Disparitia partiala sau totala a pulsului la aprox. 2/3 din pacienti. Uneori acesta reapare si dispare apoi din nou.

Prezenta unui suflu de insuficienta aortica (pasaj anormal a sangelui) la 1/3 din pacienti.

Epansament pleural datorat colectiei de lichid inflamator situat in jurul aortei si sangelui scurs in interiorul spatiului situat intre cele doua foite pleurale stangi.

Prezenta uneori a unei hipertermii (febra) poate orienta diagnosticul spre o endocardita.

Compresiunea structurilor adiacente ca esofagul, ganglionul cervical (ganglion nervos) superior, bronsii, vena cava superioara, este posibila prin anevrism disecant: aceasta este la originea sindromului Horner, sau insuficienta respiratorie, eructatii sau disfagie. Sindromul Claude Bernard-Horner (sau Horner), asociaza paralizia muschiului dilatator (care deschide) al pupilei, retractia spatiului intre cele doua pleoape (datorat paraliziei muschiului ce ridica pleoapa : muschiul orbitar a lui Müller), o enoftalmie (pozitionarea ochiului mai in profunzime fata de cum este el normal), si o vasodilatatie.

Hemopericardul si tamponada (inima, prea comprimata, nu poate sa mai bata) complica uneori o disectie de tip A cu disectie retrograda.

retour au haut de la pageLaborator

Rezultatele biologice sunt importante caci ele permit diferentierea intre disectia de aorta si infarctul de miocard atunci cand simptomele sunt foarte asemanatoare.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste terapia, diferentierea intre cele 2 patologii este esentiala (a se vedea tratamentul). Intradevar, in caz de infarct de miocard, un tratament embolitic (utilizarea de medicamente pentru lizarea unui tromb de sange) este esential.

Hiperleucocitoza (cresterea taliei globulelor albe ale sangelui)

Anemie usoara (datorat iesirii sangelui in afara aortei)

Nivelul transaminazelor (ASAT SGOT) si a CPK este normal de obicei : este vorba de enzime eliberate in mod obisnuit cand exista o modificare a anumitor tesuturi ale organismului.

L.D.H. (alta enzima) crescuta : aceasta se datoreaza hemolizei (distrugerea globulelor rosii) prin pasajul lor in canalul fals constituit prin disectia de aorta.

retour au haut de la pageExamene Complementare

Radiografia arata in 90 % din cazuri o crestere a diametrului aortei si, uneori un epansament la nivelul pleurei plamanului stang. Uneori, calcificarile apar pe radiografie: ele sunt in favoarea unei disectii de aorta si se pot localiza la nivelul abdomenului sau a toracelui.

Aortografia consta in opacifierea aortei prin introducerea unui cateter in aorta printr-o artera periferica: ea are o contributie esentiala in evidentierea localizarii disectiei, mai ales daca se pune problema unui tratament chirurgical.

Ecografia transtoracica identifica disectia aortei toracice ascendente dar nu aduce informatii despre aorta toracica descendenta.

Ecocardiografia transesofagien constitue o metoda de ales care este sensibila si specifica atat pentru aorta ascendenta cat si pentru aorta descendenta.

Tomodensitometria dupa injectarea de produs de contrast este interesanta caci ea poate fi efectuata foarte rapid.

IRM constituie cea mai buna metoda diagnostica pentru a pune in evidenta aorta si disectia. Din pacate, timpul de achizitie a imaginilor este lung, iar examinarea improprie pentru pacientii cu disectie de aorta in faza acuta (urgenta).

Electrocardiograma este normala cu exceptia cazurilor in care exista un infarct de miocard datorat disectiei de aorta.

retour au haut de la pageEvolutie

Supravietuirea pacientilor tratati care supravietuiesc episodului acut este in jur de 60% la 5 ans si 40% la 10 ans.
75 % din pacientii care nu sunt tratati mor in 2 saptamani.
1/3 din decesele care survin tardiv sunt consecutive complicatiilor disectiei aortice, cele 2/3 care raman decedeaza prin alta patologie.
Pronosticul pare ceva mai bun la disectia aortei abdominale, dar riscul recidivei asociat cu complicatiile este important.

retour au haut de la pageComplicatii

Accidente vasculare cerebrale

Paraplegie datorata atingerii maduvei care nu este suficien irigata

Degenerescenta tesutului nervos al membreler, datorita ischemiei

Epansamente pericardice care pot provoca o tamponada cardiaca.

retour au haut de la pageTratament

Consta in a stabiliza rapid tensiunea arteriala (mortalitate maxima in primele ore) prin utilizarea de perfuzii de nitroprusiat de sodiu, in general asociat cu betablocante (propranolol iv) pana la obtinerea unui puls de 70 pe minut.
Suprvegherea trebuie mentinuta intr-un centru de terapie intensiva, cu plasarea unui cateter arterial. Cantitatea urinei este controlata in fiecare ora prin sonda vezicala.
Decizia de alegere intre tratamentul medical sau chirurgical.
Scopul tratementului chirurgical este de a clampa aorta si de a obtura intrarea in disectie si de a reconstui aorta utilizand o proteza sintetica . Uneori este necesara inlocuirea valvei aortice.
Mortalitatea actului chirurgical este in jur de 15 % in centrele specializate pentru disectiile proximale, si un pic mai mare la disectiile distale.
Acest tratement este urmat de un tratement de baza cu betablocant, inhibitor calcic sau alte anti-hipertensive ca inhibitori de enzime de conversie de angiotensina.



Document Info


Accesari: 468
Apreciat: hand

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )