Enterobacteriaceae

Enterobacteriaceae

Bacterii cu habitat enteric, nu numai la om, maj sunt si la animale. Polueaza apele, comtaminare , poluarea fecala a apelor constituie un indice de sanitatie al mediului, se fac determinari ptr aceste B (B coliforme) si fctie de prezenta si nr lor in apa se poate stab daca apa e sau nu potabila. Nu trebuie sa aiba mai mult de 4 unit formatoare de colonii / dl. In apa de fantana sunt acceptate variatii mai mari.

Genuri incluse: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Salmonella, Shigella, Yersin 424y2420e ia.

Mai exista si alti germeni ce pot prod germeni la niv aparatului digestiv, B incurbate cu caract ce le diferentiaza de enteroB: Vibrio, Campylobacter, Helicobacter.

Clasificare entB:

Primele: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, regasesc habitat intestinal, sunt comensale mai ales in int grs, Esch. Coli e cel dominant dar nr B e net inf decat nr B anaerobe din care maj apartin genului Bacteroides. Sunt implicat ei n producerea unor infectii extraintestinale cel mai frecvent e vb de infectii urinare sau cu alte localizari mai ales la pers cu deficite imune sau care au suferit interventii med invazive: pneumonii- klebsiella, sepsis-oricare, plagi infectate. Din toare, E. coli dat unei f mari variabilitati antigenice si dat capacitatii de a produce diverse toxine rezinta tulpini implicate in producerea de infectii digestive unele f grave insa e vb de tulpini ce nu sunt reprezentanti ai florei comensale

Salmonella, Schigella, Yersinia nu sunt comensale, sunt enteropatogene, cand aj in inteston determina imbolnavire, doza infectanta si manifestarile depind in fct de tulpina, gen dar multe determina si infectii la animale si imbolnavirea incrucisata e posibila.

Morfologic, toate entB sunt bacili G-, cu o grosime de ~1microni si lungime 2/3-5microni; sunt 2 categ de entB:

Capsulate au Ag de suprafata dar Ag de supraf imbraca diverse forme, tupinile capsulate: Klebsiella dar ag capsular intalnim si la E. coli si la Salmonella unde Ag de suprafata de tip capsulare se numeste
"v.i." / de virulenta. La Yersinia sunt Ag capsulare cel mai redutabil din ele e Ag capsular la Y. pestis (ciuma).

Cele care au Ag flagelare ("H") reputat Proteus, este extrem d mobil; mai au Salmonella, E. coli- ea avand mobilitatea limitata de multe ori de prezenta Ag capsulare.

Toate entB au Ag de la niv lipopolizaharidului la toate G-: Ag somatic O care de obicei imparte diversele entB in serogrupuri; serogrup se imarte in serotip in fct de diferentele de la niv Ag flagelare/ capsulare. Varietatea entB e f mare, Shigella are 10-20 serotipuri si Salmonella si E. coli intre 1000-2000serotipuri

Caractere de cultura si biochimice:

Cultivate cu usurinta pe medii artificiale in cond de aerobioza si coloniile produse sunt asemanatoare la majoritatea, albicioase 1-2mm tipS cu 2 exceptii: Klebsiella cu capsula abundenta face colonii mucoase si Proteus care daca e pus pe medii simple fara inhibitori ai motilitatii invadeaza placa pe toata suraf fara sa prod colonii izolate.

Toate fermenteaza glucoza dar intre ele sunt diferente:

Lactozo-negativi (enteropatogeni obisnuiti): Yersinia., Proteus e lactozonegativ dar nu da infectii digestive ci urinare.

Ptr identificarea lor precisa se fol un set de teste biochimice suplimentare fata de fermentare glucoza/ lactoza, se folosesc medii multitest: TSI (triple sugar iron), MIU(mobilitate indol si uree), Simmons (cu citrat ca uninca sursa de C)

G    L+Z H2S Gaz Mobilitate Indol Uree Citrat

L+/- bla bla .

bla .

Sensibilitate la AB: B comensale ce prod infectii extraintestinale: au sensibilitate la AB scazuta, fac schimb de plasmide de rezistenta chiar daca fac parte din genuri diferite; cele ce produc infectii cu poarta de intrare digestiva sunt rare rezistentele ptr ca ocaziile pe care le au de a intra in contact cu AB sunt reduse. Fiind G-, AB de electie sunt : aminoglicozidele simple sau asociate, fluorochinolon ptr infectii urinare.