Epilepsia

Note de curs

Epilepsie generalizata - toti lobii sunt afectati.

Ca frecventa, epilepsia este a doua tulburare neurologica dupa accidentul vascular cerebral.

Epilepsia se caracterizeaza prin crize de disfunctie motorie, senzitiva sau psihologica, cu durata scurta, recurente si cu tendinta la periodicitate.

Crizele poarta numele de crize epileptice. Ele sunt initiate de desc 18518g68s 9;rcari electrice anormale si neregulate ale neuronilor creierului. Aceste descarcari de electricitate determina producerea de impulsuri (reactii) cum ar fi, de exemplu, contractia involuntara a muschilor.

Aceste descarcari pot, de asemenea, avea si un efect complet opus, de ex. atunci când este afectat centrul starii de veghe de la nivelul creierului, ceea ce are ca urmare pierderea constientei.

Cauze:

Tulburari metabolice, de ex. hipoxia (lipsa de oxigenare a creierului sau hipoglicemia - scaderea nivelului glucozei din sânge).

Infectii, de ex. meningitele.

Toxice, de ex. alcoolul sau tranchilizantele.

Tulburari vasculare, de ex. hemoragiile, hipotensiunea (scaderea tensiunii arteriale).

Leziuni, tumori, abcese, etc. cerebrale.

Majoritatea crizelor epileptice sunt idiopatice, adica nu li se cunoaste cauza.

Debut:

Extern - muzica tare, lumini puternice.

Factori excitatori - stres emotional, oboseala, ingestie de alcool, febra sau menstruatie.

Tipuri:

Crize de absenta generalizate (numite în trecut petit mal) - privire în gol, pierduta, mici tresariri sau clipiri care dureaza numai câteva secunde.

Atitudine: se linisteste pacientul, se recapituleaza ceea ce acesta simte ca a pierdut. Notati ceea ce s-a întâmplat.

Crize generalizate tonico-clonice (numite în trecut crize grand mal).

Simptome:

Privire în gol, rigiditate corporala, tipat urmat de cadere, uneori culoare albastruie în jurul gurii, convulsii (miscari bruste, necontrolate). Culoarea revine la normal odata cu reluarea respiratiei. Dureaza câteva minute.

Atitudine:

Protejarea pacientului împotriva ranirii: se aseaza perne în jurul capului, nu se împiedica miscarile si nu i se introduce nimic în gura. Se sprijina functia respiratorie - se întoarce pacientul pe o parte si se sta alaturi de el, linistindu-l permanent, pâna îsi revine complet.

Crize complexe partiale - pot debuta cu o "aura" care anunta criza. Poate implica mirosul, vederea sau simtul tactil. Pacientul poate parea confuz sau absent. Nu încercati sa le opriti criza. Marginiti-va la a înlatura obiectele periculoase. Îndepartati-i de pericole. Vorbiti-le pe un ton scazut si linistitor.

Investigatii:

T.C.A. - tomografie computerizata axiala

Radiografie craniana

Teste sangvine

P.L. - punctie lombara, dozarea nivelului enzimelor, E.E.G. (electroencefalograma)

Clasificarea epilepsiei:

Senzitiva

Motorie

Cognitiva

Autonoma (interfereaza cu functionarea normala a individului)

Manifestari:

Pierderea starii de constienta

Modificari de comportament/personalitate

Miscari involuntare necoordonate

Senzatii anormale

Scurte - de la câteva secunde la câteva minute

Control medical:

În cazul în care convulsiile sunt simptomatice, de ex. cauzate de o tumora cerebrala, se va încerca eliminarea cauzei. Se prescriu medicamente anticonvulsivante - de ex. diazepam, fenobarbital, fenitoin, acid valproic, etc. Acestea au însa o multime de efecte secundare nedorite.

Efecte secundare:

Tulburari de vedere

Scaderea functiei cognitive

Afectarea negativa a dezvoltarii maduvei osoase

Tulburari ale coagularii sângelui

Probleme gastro-intestinale

Terapie comportamentala

Conditionare operanta - se încearca instruirea persoanei sa nu mai reactioneze la stimuli.

Terapie chirurgicala - se aplica numai în situatiile care nu pot fi controlate prin alte metode. Se evidentiaza zona cerebrala care declanseaza convulsiile si se efectueaza interventia asupra acesteia.

Probleme:

Risc de leziuni severe

Ignoranta

Afectarea imaginii de sine datorita anxietatii, stigmatizarii - asociere cu boli mintale

Riscul de leziuni:

Se plaseaza pacientul într-un loc unde poate fi tinut sub observatie.

Se vor folosi întotdeauna perne mici, tari.

Se vor folosi paturi joase.

Aspiratorul va fi disponibil.

Temperatura se va masura prin plasarea termometrului în axila.

Marginile patului se vor capitona cu perne.

Se va supraveghea pacientul în timpul baii sau dusului.

Se va supraveghea daca fumeaza.

Stilul de viata:

Se va modifica în mod individualizat.

Bolnavul nu poate conduce (cu exceptia cazului în care în ultimii doi ani nu a mai avut crize convulsive).

Nu poate opera aparatura mecanica, lucra la înaltime sau în locuri cu mult zgomot sau lumini intermitente.

Medicul poate interzice anumite sporturi.

Se vor lua masuri pentru asigurarea unui program regulat de somn, de activitate, o dieta echilibrata, se va limita consumul de ceai si cafea, se va interzice consumul de alcool, se va limita aportul total de lichide la femei în timpul perioadei premenstruale.

Cunoastere si educatie: