Epilepsia

Note de curs

Epilepsie generalizata - toti lobii sunt afectati.

Ca frecventa, epilepsia este a doua tulburare neurologica dupa accidentul vascular cerebral.

Epilepsia se caracterizeaza prin crize de disfunctie motorie, senzitiva sau psihologica, cu durata scurta, recurente si cu tendinta la periodicitate.

Crizele poarta numele de crize epileptice. Ele sunt initiate de desc 18518g68s 9;rcari electrice anormale si neregulate ale neuronilor creierului. Aceste descarcari de electricitate determina producerea de impulsuri (reactii) cum ar fi, de exemplu, contractia involuntara a muschilor.

Aceste descarcari pot, de asemenea, avea si un efect complet opus, de ex. atunci cānd este afectat centrul starii de veghe de la nivelul creierului, ceea ce are ca urmare pierderea constientei.

Cauze:

Tulburari metabolice, de ex. hipoxia (lipsa de oxigenare a creierului sau hipoglicemia - scaderea nivelului glucozei din sānge).

Infectii, de ex. meningitele.

Toxice, de ex. alcoolul sau tranchilizantele.

Tulburari vasculare, de ex. hemoragiile, hipotensiunea (scaderea tensiunii arteriale).

Leziuni, tumori, abcese, etc. cerebrale.

Majoritatea crizelor epileptice sunt idiopatice, adica nu li se cunoaste cauza.

Debut:

Extern - muzica tare, lumini puternice.

Factori excitatori - stres emotional, oboseala, ingestie de alcool, febra sau menstruatie.

Tipuri:

Crize de absenta generalizate (numite īn trecut petit mal) - privire īn gol, pierduta, mici tresariri sau clipiri care dureaza numai cāteva secunde.

Atitudine: se linisteste pacientul, se recapituleaza ceea ce acesta simte ca a pierdut. Notati ceea ce s-a īntāmplat.

Crize generalizate tonico-clonice (numite īn trecut crize grand mal).

Simptome:

Privire īn gol, rigiditate corporala, tipat urmat de cadere, uneori culoare albastruie īn jurul gurii, convulsii (miscari bruste, necontrolate). Culoarea revine la normal odata cu reluarea respiratiei. Dureaza cāteva minute.

Atitudine:

Protejarea pacientului īmpotriva ranirii: se aseaza perne īn jurul capului, nu se īmpiedica miscarile si nu i se introduce nimic īn gura. Se sprijina functia respiratorie - se īntoarce pacientul pe o parte si se sta alaturi de el, linistindu-l permanent, pāna īsi revine complet.

Crize complexe partiale - pot debuta cu o "aura" care anunta criza. Poate implica mirosul, vederea sau simtul tactil. Pacientul poate parea confuz sau absent. Nu īncercati sa le opriti criza. Marginiti-va la a īnlatura obiectele periculoase. Īndepartati-i de pericole. Vorbiti-le pe un ton scazut si linistitor.

Investigatii:

T.C.A. - tomografie computerizata axiala

Radiografie craniana

Teste sangvine

P.L. - punctie lombara, dozarea nivelului enzimelor, E.E.G. (electroencefalograma)

Clasificarea epilepsiei:

Senzitiva

Motorie

Cognitiva

Autonoma (interfereaza cu functionarea normala a individului)

Manifestari:

Pierderea starii de constienta

Modificari de comportament/personalitate

Miscari involuntare necoordonate

Senzatii anormale

Scurte - de la cāteva secunde la cāteva minute

Control medical:

Īn cazul īn care convulsiile sunt simptomatice, de ex. cauzate de o tumora cerebrala, se va īncerca eliminarea cauzei. Se prescriu medicamente anticonvulsivante - de ex. diazepam, fenobarbital, fenitoin, acid valproic, etc. Acestea au īnsa o multime de efecte secundare nedorite.

Efecte secundare:

Tulburari de vedere

Scaderea functiei cognitive

Afectarea negativa a dezvoltarii maduvei osoase

Tulburari ale coagularii sāngelui

Probleme gastro-intestinale

Terapie comportamentala

Conditionare operanta - se īncearca instruirea persoanei sa nu mai reactioneze la stimuli.

Terapie chirurgicala - se aplica numai īn situatiile care nu pot fi controlate prin alte metode. Se evidentiaza zona cerebrala care declanseaza convulsiile si se efectueaza interventia asupra acesteia.

Probleme:

Risc de leziuni severe

Ignoranta

Afectarea imaginii de sine datorita anxietatii, stigmatizarii - asociere cu boli mintale

Riscul de leziuni:

Se plaseaza pacientul īntr-un loc unde poate fi tinut sub observatie.

Se vor folosi īntotdeauna perne mici, tari.

Se vor folosi paturi joase.

Aspiratorul va fi disponibil.

Temperatura se va masura prin plasarea termometrului īn axila.

Marginile patului se vor capitona cu perne.

Se va supraveghea pacientul īn timpul baii sau dusului.

Se va supraveghea daca fumeaza.

Stilul de viata:

Se va modifica īn mod individualizat.

Bolnavul nu poate conduce (cu exceptia cazului īn care īn ultimii doi ani nu a mai avut crize convulsive).

Nu poate opera aparatura mecanica, lucra la īnaltime sau īn locuri cu mult zgomot sau lumini intermitente.

Medicul poate interzice anumite sporturi.

Se vor lua masuri pentru asigurarea unui program regulat de somn, de activitate, o dieta echilibrata, se va limita consumul de ceai si cafea, se va interzice consumul de alcool, se va limita aportul total de lichide la femei īn timpul perioadei premenstruale.

Cunoastere si educatie: