Etiologia bolilor infectioase

Etiologia bolilor infectioase

(continuare curs 1)

II. Bacterii

q       organisme unicelulare, au ambii acizi nucleici (AND si ARN)

q       criteriile de clasificare:

a.       Morfologice

b.       Propietati tinctoriale

c.       Toleranta la oxigen

A.     Coci

Gram pozitivi

aerobi si facultativ anaerobi

anaerobi (cel mai frecvent implicati in infectiile stomatologice): peptococus, peptostreptococus

Gram negativi

aerobi: Neisseria (meningitis, gonoreea)

anaerobi: veilonela, megasphera

B.     Bacili

Gram pozitivi

aerobi: conynaebacterium - bacilul difteriei, listeria monocitigenes, erysipelotrix - angina

anaerobi: clostridium (botilinum, tetanos, perfinges - gangrena gazoasa), bacilum

q       Obs. Botulism paralizia musculaturii; in tetanos contractura tonica musculara. Ambele au tropism neuromotor - se fixeaza pe placa neuromotorie

Gram negativi

aerobi (facultativ anaerobi): enterobacteriaceae (E. Coli, Salmonela, Shigela, Klebsiela, Enterobacter), Vibrionaceae (Vibrio, Aeromonas, Haemophylus, Pasteurella)

aerobi: Pseudomonaceae

anaerobi: bacteroides, Fusobacterium, Leptotrichia, Spirochete (Treponema, Leptospira, Bacterium Spiralate, Actynomices + bacterii inrudite (actynomices, streptomyces

q       Obs.

Orice imunitate indusa prin vaccin dureaza 5 -7 ani

Pentru profilaxia tetanosului, difteriei, si a virusului polio se face vaccinare la fiecare 10 ani

Pentru profilaxia tetanosului, odata cu fiecare interventie chirurgicala se face vaccin ATPA, 0,5 ml. IM.

III. Chlamidii

microorganisme situate la granita dintre virusuri si bacterii

parazitism strict intracelular

sensibili la antibiotice (tetraciclina, cloramfenicol) aceste sunt mai putin active pe peretele bacterian si mai active la nivelul citoplasmei, pe mitocondrii

sunt rezistente la beta-lactamide care actioneaza la nivelul peretelui celular (pentru ca chlamidiile nu au un perete celular propriu-zis)

2 specii: chlamidii psitzaci ornitoza (la crescatorii de pasari); chlamidii trachomotias: trahom (distruge corneea, clinic se prezinta ca o pata albicioasa la nivelul corneei), uretrita, linfogranulomatoza benigna

IV. Micoplasme

nu au perete celular

sensibile la tetraciclina si cloramfenicol

5 tipuri: m. pneumonie, m. hominis, m. salivarium, m, pharingis, ureaplasma ureolyticums

V. Ricketsii

au perete celular

sunt sensibile la antibiotice de tipul: tetraciclina, cloramfenicol

paraziti intrecelulari obligatoriu

se transmit la om prin artropode (capuse, paduchi, purici)

genuri:

Ricketsia: R. Promazeckii (Tifos ezantematic), R. Conori (Febra butonoasa)

Coxiella: C. Burneti (Febra Q)

Rochalimaea: R. Quintana (Febra muntilor stancosi)

VII. Protozoare

Entameoba Histolitica

Trichomonas Vaginalis

Toxoplasma Gondi (de la pisica adenopatie)

Cryptosporidium (diaree)

Pneumocystis Carinii (pneumonii)

VII. Metazoare (viermi)

Anchylostoma Doudenalis

Trichinella Spiralis

q       Obs.

In cazul Trichinelozei, larvele nu se gasesc in: miocard, ochi, encefal. Reactiile de la acest nivel sunt date de toxinele rezultate din distrugerea larvelor

Ciclul evolutiv: carne infectata tub digestiv eliberarea larvelor din chisturi circulatia limfatica muschi

Chisturile se distrug prin fierbere timp de 30 - 60 de min.

Simptome, in perioada digestiva: greturi, varsaturi, dureri abdominale

Simptome, in perioada de migrare a larvelor: dureri musculare (in special la nivelul membrelor superioare, a gambelor, coapsei), edeme (buze, palpebrale, edem Quinqe datorate reactiilor anafilactoide), febra (rebela la tratament antipiretic)

Tratament: cel mai eficient este in faza digestiva cu Albetazol