(continuare curs 1)
II. Bacterii
q organisme unicelulare, au ambii acizi nucleici (AND si ARN)
q criteriile de clasificare:
a. Morfologice
b. Propietati tinctoriale
c. Toleranta la oxigen
Gram pozitivi
aerobi si facultativ anaerobi
anaerobi (cel mai frecvent implicati in infectiile stomatologice): peptococus, peptostreptococus
Gram negativi
aerobi: Neisseria (meningitis, gonoreea)
anaerobi: veilonela, megasphera
Gram pozitivi
aerobi: conynaebacterium - bacilul difteriei, listeria monocitigenes, erysipelotrix - angina
anaerobi: clostridium (botilinum, tetanos, perfinges - gangrena gazoasa), bacilum
q Obs. Botulism paralizia musculaturii; in tetanos contractura tonica musculara. Ambele au tropism neuromotor - se fixeaza pe placa neuromotorie
Gram negativi
aerobi (facultativ anaerobi): enterobacteriaceae (E. Coli, Salmonela, Shigela, Klebsiela, Enterobacter), Vibrionaceae (Vibrio, Aeromonas, Haemophylus, Pasteurella)
aerobi: Pseudomonaceae
anaerobi: bacteroides, Fusobacterium, Leptotrichia, Spirochete (Treponema, Leptospira, Bacterium Spiralate, Actynomices + bacterii inrudite (actynomices, streptomyces
q Obs.
Orice imunitate indusa prin vaccin dureaza 5 -7 ani
Pentru profilaxia tetanosului, difteriei, si a virusului polio se face vaccinare la fiecare 10 ani
Pentru profilaxia tetanosului, odata cu fiecare interventie chirurgicala se face vaccin ATPA, 0,5 ml. IM.
microorganisme situate la granita dintre virusuri si bacterii
parazitism strict intracelular
sensibili la antibiotice (tetraciclina, cloramfenicol) aceste sunt mai putin active pe peretele bacterian si mai active la nivelul citoplasmei, pe mitocondrii
sunt rezistente la beta-lactamide care actioneaza la nivelul peretelui celular (pentru ca chlamidiile nu au un perete celular propriu-zis)
2 specii: chlamidii psitzaci ornitoza (la crescatorii de pasari); chlamidii trachomotias: trahom (distruge corneea, clinic se prezinta ca o pata albicioasa la nivelul corneei), uretrita, linfogranulomatoza benigna
nu au perete celular
sensibile la tetraciclina si cloramfenicol
5 tipuri: m. pneumonie, m. hominis, m. salivarium, m, pharingis, ureaplasma ureolyticums
au perete celular
sunt sensibile la antibiotice de tipul: tetraciclina, cloramfenicol
paraziti intrecelulari obligatoriu
se transmit la om prin artropode (capuse, paduchi, purici)
genuri:
Ricketsia: R. Promazeckii (Tifos ezantematic), R. Conori (Febra butonoasa)
Coxiella: C. Burneti (Febra Q)
Rochalimaea: R. Quintana (Febra muntilor stancosi)
Entameoba Histolitica
Trichomonas Vaginalis
Toxoplasma Gondi (de la pisica adenopatie)
Cryptosporidium (diaree)
Pneumocystis Carinii (pneumonii)
VII. Metazoare (viermi)
Anchylostoma Doudenalis
Trichinella Spiralis
q Obs.
In cazul Trichinelozei, larvele nu se gasesc in: miocard, ochi, encefal. Reactiile de la acest nivel sunt date de toxinele rezultate din distrugerea larvelor
Ciclul evolutiv: carne infectata tub digestiv eliberarea larvelor din chisturi circulatia limfatica muschi
Chisturile se distrug prin fierbere timp de 30 - 60 de min.
Simptome, in perioada digestiva: greturi, varsaturi, dureri abdominale
Simptome, in perioada de migrare a larvelor: dureri musculare (in special la nivelul membrelor superioare, a gambelor, coapsei), edeme (buze, palpebrale, edem Quinqe datorate reactiilor anafilactoide), febra (rebela la tratament antipiretic)
Tratament: cel mai eficient este in faza digestiva cu Albetazol
|