Evaluarea mersului
Se poate spune ca evaluarea mersului este o apreciere global-analitica caci poate furniza date importante atat analitice pe segmente limitate cat si globale asupra unui complex functional neuro-mio-artrokinetic static si dinamic ca si aspecte extrem de importante ale echilibrului.
Evaluarea mersului se face in principal prin observatia testatorului care considera tipul de mers al pacientului.
Subiectului i se solicita sa execute variate modalitati de mers:
- &n 111h72b bsp; mers normal
- &n 111h72b bsp; mers rapid
- &n 111h72b bsp; mers in lateral
- &n 111h72b bsp; mers in tandem
- &n 111h72b bsp; mers peste mici obstacole
- &n 111h72b bsp; urcat-coborat scari.
Se urmaresc o serie de aspecte precum:
. &n 111h72b bsp; echilibru
. &n 111h72b bsp; simetria
. &n 111h72b bsp; pozitia piciorului
. &n 111h72b bsp; comportarea lantului kinematic al membrului inferior
. &n 111h72b bsp; parametrii masurabili ai mersului
. &n 111h72b bsp; miscarile bazinului
. &n 111h72b bsp; miscarile trunchiului
. &n 111h72b bsp; miscarile membrelor superioare.
Mersul are trei momente functionale de baza:
Sprijin pe ambele picioare;
2. &n 111h72b bsp; &n 111h72b bsp; &n 111h72b bsp; Sprijin pe un picior;
3. &n 111h72b bsp; &n 111h72b bsp; &n 111h72b bsp; Balansul sau avansarea unui picior.
Cum primele 2 momente inseamna perioada de sprijin pe sol se considera ca ciclul de mers este format din doua perioade distincte:
. &n 111h72b bsp; sprijinul;
. &n 111h72b bsp; balansul (oscilarea, pendularea).
Analiza kinematica a mersului arata ca exista 6 miscari determinante ale mersului: rotatia pelvisului, inclinarea pelvisului, flexia genunchiului, miscarea piciorului si genunchiului, deplasarea laterala a pelvisului.
Faza I: atacul cu talonul
. &n 111h72b bsp; Capul si trunchiul, verticale; bratul opus este proiectat inainte;
. &n 111h72b bsp; Bazinul face o usoara rotatie anterioara;
. &n 111h72b bsp; Genunchiul membrului de atac este extins;
. &n 111h72b bsp; Piciorul respectiv este in unghi drept cu gamba.
. &n 111h72b bsp;
Perturbari ale fazei I:
- &n 111h72b bsp; Capul si trunchiul se apleaca inainte.
Se controleaza: extensorii genunchiului.
- &n 111h72b bsp; Trunchiul aluneca spre dreapta si soldul se roteaza extern - pasul se scurteaza.
Se controleaza: rotatorii interni ai soldului, extensorii genunchiului si eversorii piciorului.
Bazinul se roteaza posterior.
Se controleaza: extensorii soldului si flexorii coapsei (evaluarea marimii pasului).
Soldul in abductie.
Se controleaza: adductorii.
- &n 111h72b bsp; Genunchiul in extensie blocata sau in hiperextensie.
Se controleaza: extensorii si flexorii genunchiului.
- &n 111h72b bsp; Piciorul este pe plat, pe sol (caderea antepiciorului).
Se controleaza: flexorii dorsali ai piciorului.
Faza a II-a: pozitia medie.
Capul si trunchiul verticale;.
Bratele apropiate de axa corpului;
Bazinul foarte usor rotat anterior si usor inclinat spre stanga;
Coapsa dreapta moderat rotata extern;
Genunchiul drept extins, iar cel stang usor flectat.
Perturbari ale fazei a II-a:
Capul si trunchiul se apleaca inainte, cu o rotatie anterioara crescuta a bazinului.
Se controleaza: extensorii genunchiului.
Capul si trunchiul se apleaca indarat, cu o rotatie posterioara a bazinului.
Se controleaza: extensorii soldului.
Capul si trunchiul se apleaca spre dreapta, bazinul se ridica pe partea stanga, in timp ce bratul drept se indeparteaza de corp. Se controleaza: abductorii coapsei drepte.
Bazinul este in rotatie anterioara exagerata.
Se controleaza: abdominalii si extensorii coapsei; de verificat amplitudinea extensiei coapsei.
Bazinul este inclinat spre partea stanga ("mersul tip Trendelenburg').
|
|
Se controleaza: abductorii coapsei drepte.
Soldul in rotatie externa exagerata.
Se controleaza: abductorii si rotatorii interni ai coapsei, extensorii genunchiului si eversorii gleznei.
Genunchiul in extensie sau in hiperextensie.
Se controleaza: flexorii si extensorii genunchiului, flexorii dorsali ai gleznei (evaluarea amplitudinii flexiei dorsale a gleznei).
Genunchiul are o flexie exagerata.
Se controleaza: flexorii plantari ai gleznei.
Faza a IlI-a: desprinderea de sol a piciorului
. &n 111h72b bsp; Capul si trunchiul verticale;
. &n 111h72b bsp; Bratul drept inaintea axului corpului, cu cotul usor flectat, bratul stang usor indaratul axului corpului, cu cotul extins;
. &n 111h72b bsp; Bazinul in rotatie anterioara;
. &n 111h72b bsp; Coapsa dreapta in usoara rotatie externa;
. &n 111h72b bsp; Genunchiul drept usor flectat;
. &n 111h72b bsp; Glezna dreapta in flexie plantara;
. &n 111h72b bsp; Piciorul se sprijina pe partea anterioara;
Degetele in extensie.
Perturbari ale fazei a IlI-a:
Bratele sunt la distante diferite de axa corpului; coatele sunt flectate.
Se controleaza: flexorii plantari si extensorii coapsei si genunchiului.
Bazinul cu rotatie anterioara exagerata.
Se controleaza: abdominalii si extensorii coapsei; de verificat amplitudinea extensiei coapsei.
Soldul in rotatie externa exagerata.
Se controleaza: flexorii plantari si extensorii coapsei si genunchiului.
Genunchiul este partial flectat si/sau flexia plantara este limitata, glezna putand fi in dorsiflexie.
Se controleaza: flexorii plantari.
Faza a IV-a: balansarea
. &n 111h72b bsp; Capul si trunchiul, verticale;
. &n 111h72b bsp; Bratele in apropierea axei corpului;
. &n 111h72b bsp; Bazinul cu foarte usoara rotatie anterioara;
. &n 111h72b bsp; Soldul in usoara rotatie interna;
. &n 111h72b bsp; Coapsa si genunchiul drept flectate;
. &n 111h72b bsp; Membrul de sprijin este aliniat vertical la bazin;
. &n 111h72b bsp; Piciorul in unghi drept pe gamba si usor eversat.
. &n 111h72b bsp;
Perturbari ale fazei a IV-a:
Trunchiul aluneca spre stanga, in timp ce bazinul se ridica pe dreapta.
Se controleaza: flexorii coapsei si genunchiului, flexorii dorsali ai gleznei.
Bazinul rotat posterior.
Se controleaza: extensorii si flexorii coapsei, de verificat amplitudinea flexiei.
Coapsa in abductie.
Se controleaza: flexorii coapsei si genunchiului, ca si flexorii dorsali ai piciorului; de verificat amplitudinea adductiei si flexiei coapsei, ca si flexia genunchiului.
Soldul in rotatie externa.
Se controleaza: rotatorii interni ai coapsei si eversorii piciorului.
Flexia coapsei si a gambei este exagerata, iar antepiciorul cade (stepaj).
Se controleaza: flexorii dorsali ai piciorului.
Degetele se tarasc pe sol.
Se controleaza: flexorii coapsei, gambei si cei dorsali ai piciorului.
Intrebari:
1.De ce este importanta evaluarea mersului?
2.Care sunt perturbarile fazei I?
3. Care sunt perturbarile fazei II?
4. Care sunt perturbarile fazei III?
5. Care sunt perturbarile fazei IV?
|
