Explorarea motilitatii si a tonusului muscular

Explorarea motilitatii si a tonusului muscular

I.Examenul obiectiv al motilitatii vizeaza motilitatea pasiva, activa, automata, reflexa, involuntara si sincinetica.

1.Motilitatea pasiva se efectueaza de catre examinator care imprima o serie de miscari diferitelor segmente ale aparatului locomotor. Tulburarile motilitatii se manifesta prin:

- limitarea - dureroasa sau nu a miscarilor ce poate merge pana la lipsa oricarei motilitati, ca in anchilozele osoase;

- prin pareze sau plegii mai mult sau mai putin extinse.

Prin mobilizare pasiva se exploreaza si tonusul musular.

2.Motilitatea activa, voluntara se examineaza invitand pacientul sa efectueze 727f59h miscarile fiziologice, incepand cu cele ale degetelor, urmarite simetric si rizomelic; se examineaza deasemenea si miscarile coloanei vertebrale.

Pentru depistarea unor tulburari discrete de motilitate activa se folosesc "probele de pareza".

Pentru membrele inferioare:

• Proba Grasset. Bolnavul in decubit dorsal este solicitat sa mentina coapsele flectate pe bazin la 50^o-60^o; de partea deficitului motor membrul inferior cade usor spre planul patului.
• Proba Mingazzini. Bolnavul in decubit dorsal cu membrele inferioare departate cu 5-10 cm este invitat sa-si flecteze la 90^o coapsele pe bazin si gambele pe coapse; de partea paretica (deficit piramidal) gamba cade usor spre planul patului.
• Proba Vasilescu. In decubit dorsal, bolnavul flecteaza rapid membrele inferioare de partea cu defict piramidal, membrul ramane in urma.
• Proba Brarré. In decubit ventral, bolnavul flecteaza gambele pe coapse in unghi de 50^o - 60^o ; in cazul unui deficit unilateral, gamba respectiva cade treptat spre planul patului. In conditii fiziologice, metinerea gambelor in aceasta pozitie este posibila aproximativ 10 minute.

Pentru membrele superioare.

Bolnavul , indiferent in care postura, este invitat sa intinda bratele cu palmele in sus. De partea paretica, membrul superior nu poate fi mentinut si va cadea treptat, iar antebratul ia atitudine de pronatie.

Gradul tulburarii motilitatii active va fi notat: usor dimminuata, diminuata, foarte diminuata, limitata, schitata.

3.Motilitatea automata se apreciaza prin urmarirea clipitului, masticatiei, rasului, plansului, vorbirii, mersului in pas de voie sau in fuga, urcatul sau coboratul scarilor, balansarea bratelor in mers.

4. Motilitatea involuntara se exploreaza prin urmarirea eventualelor miscari involuntare prezente mai ales in leziuni extrapiramidale: convulsiile tonice sau clonice, tremuraturi, fasciculatii, miscari coreice sau atetozice, mioclonii, ticuri, crampe functionale, hemibalism.

5. Motilitatea sincinetica ( miscari asociat patologice) consta din miscari sincinetice de partea hemiplegica sau hemiparetica ce apar cand se face o flexie de partea sanatoasa, careia i se opune o rezistenta.

II. Tulburari de motilitate.

1.Disociatia functiilor motorii se manifesta ca tulburari ale miscarilor refelxe, automate sau voluntare ale extremitatilor.

2. Parezele si paraliziile se realizeaza ca urmare leziunilor fasciculului piramidal si a neuronului motor periferic.

Parezele reprezinta scaderi ale motilitati active privind atat ritmul cat si amplitudinea si forta musculara. Paraliziile reprezinta pierderea motilitatii active si sunt produde de:

Intrebari:

1.Care este scopul examenului obiectiv al motilitatii?

2.Care sunt probele de pareza?

3.Care sunt etaple evaluarii tonusului muscular?