FOSFATAZELE SALIVARE IN RECONSTITUIRILE CORONARE INCORECTE
Introducere
Biomecanica puntilor dentar 212d37c e difera de cea a protezelor cu spijin mixt, sau gingivo-alveolar. Mecanismul prin care tesuturile de suport ale dintilor sunt solicitate de catre puntile dentare se explica printr-o relativa întrerupere sau diminuare a fluxului sanguin de la nivelul capilarelor acestor tesuturi.
Modificarile de dinamica-vasculara influenteaza metabolismul tesuturilor pâna la nivelul unei evolutii variabile de obicei accelerate a proceselor involutive sau degenerative (apoptoza).
Reactiile adaptative ale tesuturilor de suport în cazul puntilor dentar 212d37c e sunt corelate, fie cu proprietatile fizico-mecanice ale materialelor utilizate pentru confectionarea puntilor fixate pe dintii de suport, fie cu suprafata si starea ligamentelor periodontale ale acestor dinti.
Saliva este un lichid biologic usor de recoltat prin metode non-invazive utilizat în scop diagnostic atât în medicina dentara cât si în medicina generala. Unele enzime salivare au fost studiate ca markeri în bolile parodontale inflamatorii.
Saliva contine circa 99,5% apa si 0,5% substanta uscata. Substanta uscata la rândul ei 1/3 este de natura anorganica si 2/3 este constituita din substante organice.
Dintre substantele organice, proteinele sunt cele mai reprezentative. S-au identificat în saliva Ig, A, M si G. Unele proteine salivare intra în constitutia enzimelor. Printre enzimele salivare se numara amilaza, lipaza, lizozomul si fosfatazele (acida si alcalina).
Cercetarile noastre au avut drept scop sa elucideze masura în care obturatiile si lucrarile protetice incorecte sunt sau nu asociate de modificari ale activitatii fosfatazelor.
Material si metoda
S-au luat in studiu 25 de persoane cu obturatii incorecte din amalgam si 25 cu lucrari protetice necorespunzatoare. Li s-au determinat fosfataza acida si fosfataza alcalina folosind metoda colorimetrica. Rezultatele au fost comparate cu un lot martor,care a cuprins 15 persoane fara nici o restaurare carora li s-au facut aceleasi dozari.
Pentru determinarea fosfatazei acide totale s-a folosit metoda colorimetrica folosind reactivi Randox Laboratories Ltd, Marea Britanie, cat No AC 1011 pe analizor Hitachi 912, Roche Diagnostic, Elvetia.
Pentru determinarea fosfatazei
alcaline am folosit metoda colorimetrica optic Kinetica DGKC,
folosind reactivi Greiner Diagnostic, Germania, cat No 105203, pe analizor
Rezultate
Valorile fosfatazei alcaline la persoanele cu obturatii incorecte din amalgam au fost scazute însa nesemnificativ din punct de vedere statistic (de la 10,18 3,51 UI/l la lotul martor la 8,42 2,52 UI/l) (p>0,1) Fig. 1.
La lotul de persoane cu lucrari protetice inadecvate s-au obtinut aproximativ aceleasi valori nesemnificative din punct de vedere statistic (de la 10,18 3,51 UI/l la lotul martor la 9,54 3,81 UI/l) (p > 0,1) Fig. 1.
Fig. 1. Valorile fosfatazei alcaline la persoanele cu obturatii din amalgam
si persoanele cu lucrari protetice, incorecte în comparatie cu lotul martor
Persoanele cu obturatii incorecte din amalgam au avut o activitate enzimatica mai scazuta a fosfatazei acide comparativ cu grupul martor (de la 47,09 4,6 UI/l la grupul martor la 28,34 7,51 UI/l) Fig. 2.
Valorile fosfatazei acide de la persoanele cu lucrari protetice necorespunzatoare au fost usor scazute de la 47,09 4,6 UI/l la grupul martor la 35,56 5,78 UI/l nesemnificativ din punct de vedere statistic (p > 0,1) Fig. 2.
Fig. 2. Valorile fosfatazei acide la persoanele cu lucrari protetice incorecte
în comparatie cu lotul martor
Discutarea rezultatelor
Fosfataza alcalina eliberata de osteoblaste hidrolizeaza esterii fosforici din lichidul interstitial, mareste concentratia fosfatilor în vecinatatea celulelor (osteoblaste), pâna la un punct în care produsul de solubilitate este depasit si fosfatul de calciu precipita sub forma de cristale de hidroxiapatita.
Precipitarea în tesuturile moi nu are loc din motivul ca exista inhibitori ai precipitarii unul dintre ei fiind pirofosfatul.
Osteoclastele sunt înzestrate cu fosfataza acida, care determina demineralizarea tesutului osos si cerodarea lui.
Remodelarea lenta însa neîncetata a osului se realizeaza prin interventia osteoclastelor ce distrug tesutul osos si a osteoblastelor care-l refac. Fractiunea prostetica a fosfatazei acide este inhibata de tartrat, fiind astfel posibila dozarea enzimei în functie de fractiunea inhibata.
Cementul dentar produs de membrana periodontala ce tapeteaza alveola are o compozitie identica cu cea a osului, continând ambele tipuri de celule.
În cementul dentar are loc în permanenta depozitarea de saruri minerale noi si reabsorbtia celor fixate anterior.
Schimbul se desfasoara cu aceeasi intensitate ca în tesutul osos. Când dintii sunt expusi la solicitari, stratul de ciment devine mai gros si mai puternic.
Modificarile neînsemnate ale fosfatazei alcaline dupa efectuarea unei obturatii incorecte din amalgam si dupa aplicarea unor lucrari protetice necorespunzatoare demonstreaza ca aceste procedee nu sunt în stare sa activeze osteoblastele din cementul dentar.
Fosfataza alcalina scade usor dupa obturatii necorespunzatoare, de asemenea si dupa lucrari protetice incorecte.
Diminuarea fosfatazei acide dupa obturatii incorecte cu amalgam ridica problema unui efect inhibitor al amalgamului asupra osteoclastelor. Urmarile sunt similare, însa de mai mica anvergura dupa lucrarile protetice nepotrivite.
Schimbarile survenite la nivelul parodontiului marginal datorate compresiunii exercitate de obturatii sau lucrari protetice incorecte produc modificari premature la nivelul vaselor periodontale, cu exudarea si migrarea celulelor fagocitare inclusiv neutrofilelor, monocitelor, macrofagelor în santul gingival si jonctiunea epiteliala, ducând la inflamatia gingivala initiala.
Aceste reactii sunt însotite de cresteri în grosime ale tesutului de învelis, de un infiltrat de leucocite, de pierderea fibrelor de colagen perivasculare si proliferarea epiteliului jonctional.
Rezultatele noastre demonstreaza ca aceste procedee nu sunt în stare sa activeze osteoblastele din cementul dentar si probabil exercita un efect inhibitor asupra osteoclastelor.
Concluzii
1. Modificarile nesemnificative ale fosfatazei alcaline la pacientii cu obturatii incorecte si lucrari protetice necorespunzatoare demonstreaza ca aceste procedee nu sunt în stare sa activeze osteoblastele din cementul dentar.
2. Dupa obturatii incorecte si lucrari protetice necorespunzatoare, se constata o diminuare a fosfatazei acide salivare (în comparatie cu lotul martor) probabil datorita efectului inhibitor asupra osteoclastelor.
Bibliografie
DYKEMA
R.W., GOODACRE
Ferracane J.L.:
Materials in dentistiy. Principles and Applications. J.B. Lippincott,
FurE S., LingstrÖm P., BirkhEd D.: Evaluation of Carisolv for the chemo-mechanical removal of primary root caries in vivo. Caries Res. 2000; 34:275-280.
Lloyd C.H., Scrimgeour S.N., Chudek J.A., Hunter G., Mac Kay R.L.: Application of magnetic resonance microimaging to the study of dental caries. Caries Res. 2000; 34:53-58.
Mahler D.B.: The amalgam-tooth interface. Operative Dentistry 1996; 21:230-236.
Manhart J., Hickel R.: Klinische Studie zum Einsatz eines All-in-one-Adhäsivs. Quintessenz 1999; 50:1277-1288.
Morand J.M., Jonas P.: Resin-modified glass-ionomer cement restoration of posterior teeth with proximal carious lesions. Quintessence Int 1995; 26:389-394.
POPA S.: Studiul clinico-experimental al corelatiilor morfo-functionale articulare mandibulo-temporale, ocluzale si dento-parodontale. Teza de doctorat, I.M.F. Cluj-Napoca, 1972: 243.
SHILLINGBURG H.T, HOBO S., WHITSETT L.D.: Fundamentals of fixed prothodontics. 2nd. ed. Chicago: Quintessence, 1981; 97-142.
WOELFEL J.B., SCHEID R.C.: Dental Anatomy. Its Relevance to Dentistry, Williams and Wilkins Co. 5th Ed. 1997: 346-349.
CarranZa's: Clinical Periodontologiy X edition, Ed. Saunders Elsevier, 2007, 107-111, 1145-1146.
|
