Definitie: formele farmaceutice extractive sunt preparate lichide, semisolide sau solide, care contin un amestec de principii active, obtinute prin dizolvarea extractiva a produselor vegetale sau biologice, cu ajutorul unui solvent sau al unui amestec de solventi.
Distingem doua categorii principale de preparate, obtinute prin extractie, in functie de natura solventului:
- preparate extractive apoase care se obtin prin macerare, infuzie si decoctie;
- preparate extractive hidroalcoolice (extracte si tincturi) care se obtin in principal prin macerare si percolare.
TINCTURI
Definitie: tincturile sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de solutii alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obtinute prin extractia produselor vegetale (TINCTURAE F.R.X.).
Clasificarea tincturilor se poate face dupa criterii diferite.
Dupa natura dizolvantului folosit tincturile pot fi: alcoolice, hidroalcoolice, acetonice, eteroalcoolice, vinoase etc.
Dupa compozitie, tincturile pot fi: simple sau compuse, dupa cum se prepara dintr-un singur produs vegetal sau mai multe.
EXTRACTE
Definitie: extractele vegetale sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta (EXTRACTA F.R.X).
Extractele se pot califica in functie de consistenta lor in:
extracte fluide sau lichide (extracta fluida) care contin 20 - 30 % substante extrase: 1 mL extract corespunde la 1 g de planta;
extracte moi sau semilichide (extracta moles) de consistenta mierei, putand fi turnate si avand circa 35 - 40 % umiditate;
extracte vartoase sau tari (extracta spissa), care au consistenta vartoasa, neputand fi turnate si contin circa 15 - 20 % umiditate;
extracte tari (extracta sicca), care sunt uscate si pulverizabile si contin 5 - 6 % umiditate.
Din considerente de ordin practic, unele farmacopee printre care si Farmacopeea romana nu prevad decat trei feluri de extracte, si anume:
extracte fluide, care se prepara astfel ca 1 mL sa corespunda la 1 g de drog;
extracte moi, care contin in medie 20 % umiditate;
extracte uscate, care sunt uscate si pulverizabile si contin cel mult 5 % umiditate.
Gruparea extractelor se poate face si dupa vehiculul care a servit la preparare:
extracte alcoolice,
extracte apoase,
extracte eterice,
extracte hidroalcoolice, etc.
sau dupa operatia principala care a servit la prepararea lor:
extracte obtinute prin maceratie,
extracte obtinute prin percolare, etc.
PARTEA EXPERIMENTALA
In partea experimentala a lucrarii s-au preparat doua tincturi de propolis de concentratii alcoolice diferite:
Materie prima si metoda
Pentru prepararea tincturilor si extractelor, propolisul a fost razuit si trecut prin sita III si II.
Prepararea de tincturi cu concentratii alcoolice diferite
Materia prima a fost formata din:
propolis (II)
alcoholum 700 si 800
Propolisul si lichidul extractiv se introduc in vase de culoare bruna, se inchid bine si se mentin 10 zile la temperatura normala, agitandu-se de 3 - 4 ori pe zi. Solutia alcoolica rezultata se filtreaza prin hartie de filtru, iar reziduul se spala cu vehiculul respectiv pana se completeaza la greutatea adecvata. Tincturile se pastreaza in flacoane inchise la culoare, la temperatura de 8 - 100C, timp de 7 zile, dupa care se filtreaza.
Tincturile obtinute au fost analizate pentru determinarea caracteristicilor. S-a determinat :
aspectul
culoarea
mirosul
gustul
pH-ul
densitatea
reziduu la evaporare
Rezultatele probelor de control sunt prezentate in urmatorul tabel.
Specificare |
Alcool 700 |
Alcool 800 |
Aspect |
limpede |
limpede |
Coloare |
galben-portocalie |
galben-portocalie |
Miros |
aromat caracteristic |
aromat caracteristic |
Gust |
usor arzator |
senzatie usoara de anestezie |
pH |
5,5 |
5,5 |
Densitate 200 |
0,8831 |
0,8944 |
Reziduu la evaporare |
30 % |
20 % |
Tincturile preparate corespund conditiilor de calitate din Farmacopeea Romana Ed. X.
CONCLUZII
Preparatele extractive sunt cunoscute si intrebuintate din timpuri stravechi, plantele fiind primele medicamente folosite de om. In general, preparatele extractive sunt destinate administrarii pe cale orala, mai rar extern, pe piele sau mucoase, dupa ce au fost prelucrate intr-o forma farmaceutica. Produsele vegetale reprezinta o materie prima importanta pentru industria de medicamente, prin diversitatea principiilor active, substante chimice elaborate de planta, ce constituie o caracteristica esentiala in transformarea lor in forme farmaceutice cat si pentru extractia de substante pure.
Actiunea terapeutica a preparatelor extractive este mai diversificata si uneori diferita ca intensitate de aceea a principiilor active pure, izolate din plante, de exemplu: efectul extractului total de beladona este superior hiosciaminei; morfina este mai toxica si mai putin activa decat extractul de opiu; infuzia si pulberea de digitala sunt mai bine tolerate si au actiune moderata si prelungita fata de digitalina; actiunea colagoga si coleretica a extractului de menta este superioara fata de uleiul de menta (pe cale orala).
Astazi, produsele vegetale cu extracte si tincturi sunt folosite la scara industriala cat si-n farmacie datorita varietatii bogate de principii active si a efectului terapeutic pe care acestea il prezinta.
|