A. Gingivitele Simple
1. Gingivita de eruptie : - este o forma temporara de imbolnavire legata de procesul emergentei dd. in cavitatea bucala. Gingia este crescuta de volum si rotunjita, amplitudinea fenomenelor scazand dupa aparitia dintilor in cavitatea bucala. Se poate intalni la eruptia dintilor temp., la eruptia dd. permanenti ( in special la M de 6 ani, de 12 ani si M3 – situatie cand poate avea un tablou foarte avansat ).
Se datoreste faptului ca se acumuleaza placa bacteriana si marginea gingivala nu mai e protejatade convexitatile naturale ale dintelui.
Tratament :
in formele usoare, inbunatatirea igienei orale ;
in formele avansate (pericoronarite), tratament complex : -aplicatii locale de preparate antiinflamatorii si administrarea chiar de antibiotice.
2. Gingivita datorata igienei orale slabe : - este o forma usoara de gingivita; intereseaza papilele dentare si marginea gingivala libera. Papilele sunt usor marite de volum, usor edem, modificare de culoare. In formele mai grave poate aparea sangerare la periaj.
Sunt forme de imbolnavire reversibile, rezolvate prin inbunatatirea tehnicilor de periere, indepartarea depozitelor de tartru.
3. Inflamatia gingivala a copiilor alergici : - la cei alergici la polenul de mesteacan (descrisa la scandinavi). Se remite spontan prin terminarea sezonului de polenizare. Poate sa apara si datorita unor componente ale unor paste de dinti.
B. Gingivitele (imbolnavirile) acute : ( patologia mucoasei orale).
C. Gingivitele cronice nespecifice
Aceasta forma se gaseste in mod obisnuit la adolescenti.. Poate fi localizata in regiunea anterioara si uneori poate imbraca un caracter mai extins. Rareori apare durere, dar se caracterizeaza prin persistenta, timp indelungat, fara a se ameliora.
Cauza - igiena orala necorespunzatoare ;
- factori locali ;
- factori generali ;
Factori locali : igiena orala slaba, diferite malocluzii, incongruente dento-alveolare – ce impiedica igiena orala si favorizeaza depunerea de placa bacteriana ;cariile aproximale, obturatiile incorecte.
Factori generali : rolul favorizant al alimentatiei cu aport insuficient de vegetale (fructe in special).
Tratament vizeaza corectarea factorilor care au determinat sau favorizat inflamatia gingivala.
La indienii Navajo, la copii cu varste intre 12 si 18 ani, imbolnavirea gingivala consta in modificare de culoare (rosie aprins) fara modificare de volum a papilei si fara a intalni iritatie. Preponderenta la sexul F au determinat o influenta hormonala.
D. Mariri de volum gingivale conditionate : - sunt gingivite hiperplazice.
Raspunsul tisular se datoreste fie actiunii unui factor local, fie unui factor general. Raspunsul tisular poate fi :
de tip inflamator, cu producere de edem;
de tip fibros, cu producere de tesut fibros dens;
D.p.v. clinic, in functie de aceste 2 tipuri se descriu urmatoarele aspecte clinice :
* cand predomina inflamatia: tesut gingival moale, edematos, culoarea mucoasei este rosu stralucitor, exista o tendinta pronuntata la sangerare.
* cand e de tip fibros: la palpare tesutul este dens, modificarea de culoare este usoara, tendinta de sangerare mai redusa.
Ca si localizare, ele pot fi generalizate sau localizate, fie la o anumita regiune, fie la o singura papila dentara.
Pot apare pungile parodontale false pentru ca tot procesul de marirese desfasoara deasupra insertiei dento-gingivale. Ca urmare, nu se vor intalni nici modificari Rx ale limbusului alveolar.
a) Gingivita intalnita la respiratorul oral : - raspunsul tisular este de tip edematos.
E o forma localizata de imbolnavire. Intre gingia protejata de buza si cea de ..
Leziunile se pot extinde si spre portiunea anterioara a boltii palatine. Pacientul acuza uscaciunea gurii dimineata, poate prezenta halena, si atat placa bacteriana cat si mucusul secretat sunt mai vascoase.
Tratament deconditionarea obiceiului vicios, iar tratamentul imediat este un tratament local simptomatic : asigurarea unei igiene orale bune si protejarea mucoasei gingivale uscate prin vaselinare si purtarea in timpul noptii a unui scut de protectie (scut labial sau placuta vestibulara care prezinta orificii initial ce pot fi astupate dupa inceperea deconditionarii).
b) Gingivita la pubertate : este tot o forma de imbolnavire gingivala de tip edematos, uneori poate sa imbrace un caracter hipertrofic. Deseori, forma este localizata, poate fi in zona frontala si uneori localizata la o singura arcada. Exista o frecventa mai mare a acestei forme la grupa de 9-10 ani la F si la grupa 10-13 ani la B.
S-a presupus ca hormonii sexuali au rol asupra inflamatiei locale cat si asupra regenerarii tisulare. Pubertatea se insoteste de modificari ale florei la nivelul santului gingival cu cresterea temporara a lui Bacteroides Intermedius. Se mai intalneste in cantitate mare la gravide si la cele care folosesc contraceptive orale.
Tratament - corectarea / imbunatatirea igienei orale;
- indepartarea diferitilor factori iritativi locali;
- administrarea de Vit.C – 500 mg./zi – 4 sapt. ;
- dieta corespunzatoare;
- gingivoplastie;
Recidiva este rara, cu conditia unei igiene orale corecte.
c) Gingivita intalnita la purtatorul de aparate ortodontice : - exista o crestere moderata de volum, proces ce survine la aprox. 1 luna dupa inceperea purtarii ap. ortodontice, chiar si la pacientii la care exista o igiena orala buna. Dupa incetarea purtarii aparatelor, procesul se remite fiind ireversibil spontan.
d) Fibromatoza gingivala ereditara (Elefantiazis Gingival, Fibromatoza idiopatica, Hiperplazie ereditara gingivala ): - este o forma rara de gingivita- 1 caz la 175.000 de indivizi egal la ambele sexe.
Este o boala ereditara cu transmitere autozomal-dominant. Poate sa se dezvolte de sine statatoare. Apare in sdr. Ziemmerman-Laband-Cowden-Cross.Este un sindrom in care se intalneste epilepsie,hipertricoza, interesare psihica. Poate fi cu interesare generala sau locala.
Pe masura ce erup dd. temporari, gingia se mareste in volum, fenomen ce devine mai pronuntat odata cu eruptia dd. permanenti. Uneori, cresterea de volum poate sa acopere coroana clinica. Este de tip ferm, fibros. Culoarea este in general nemodificata, gingia nu sangereaza si evolutia este asimptomatica. Daca se asociaza si igiena deficitara poate sa sangereze la msticatie sau spontan.
Complicatii intarzieri in eruptia dentara, malocluzii, tulburari fizionomice, dureri generate de traumatismul masticator cand mucoasa este marita mult de volum.
In legatura cu modificarile histologice, exista o crestere a cantitatii de colagen si a altor substante extracelulare produse de fibroblaste fara sa existe neaparat o crestere a numarului de fibroblaste.
Tratament se stabileste in functie de marimea mucoasei gingivale si in functie de tulburarile functionale.
cand este o modificare minima de volum, se face detartraj atent si imbunatatirea tehnicilor de igiena orala.
cand modificarea de volum este mare si apar tulburarile functionale, atunci tratamentul consta in interventie chirurgicala : gingivectomia cu bizou extern.
Legat de tehnica de lucru, cu bisturiu chirurgical (clasic), se face pe cadrane si nu intr-o singura sedinta. Tehnicile moderne cu laser indeparteaza sangerarea (laser cu CO2) si se poate face interventia pe intreaga cavitate bucala intr-o singura sedinta. Postoperator, scade durerea, tumefactia, care grabesc vindecarea.
e) Maririle de volum induse de Fenitoina si de administrarea de Ciclosporin si Nifedipin
Fenitoina – se administreaza la epileptici;
Ciclosporin A – se administreaza in transplantele de organ;
Nifedipin – se administreaza la hipertensivi; in cazul transplantelor se asociaza cu
Ciclosporina.
Caractere comune :
marirea de volum survine dupa o perioada variabila de la inceperea tratamentului;
se gaseste la nivelul papilei interdentare, care creste in dimensiune, atingand un apogeu;
in formele foarte grave (la epileptici), marirea de volum poate sa atinga toata coroana clinica;
la palpare este ferma,fibroasa, nu sangereaza; culoarea este roz-pal;
cand se supraadauga inflamatie, devine moale, rosie si sangereaza;
influenta igienei orale : cresterea de volum , igiena orala scazuta si exacerbarea efectelor imbolnavirii.
Tratament - inlaturarea iritatiei, tartrului; periaje profesionale;
- interventia chirurgicala ( nu este recomandata in toate maririle de volum; este indicata la epileptici, dar nu si la cei tratati cu ciclosporine, la cre uneori solutia este inlocuirea medicamentului cu Tacrolimus).
Marirea de volum in cazul epilepsiei : este mai frecventa; cea indusa de Fenitoina, se situeaza intre 0% - 95%. Nu este o hiperplazie adevarata, existand o relatie stransa intre gradul de marire si igiena orala. Apare la 2-3 saptamani dupa instituirea tratamentului si are un apogeu dup 1,5 – 2 ani.
Aspect clinic : marire de volum nedureroasa a papilei interdentare, mai mult in zona anterioara si pe fetele V decat in zona posterioara si pe fetele linguale.
Gingie roz, ferma la palpare, nu sangereaza usor, procesele complicandu-se prin suprainfectare. Apare punga gingivala falsa, fara a se afecta jonctiunea dento-gingivala. Marirea de volum poate uneori sa acopere coroana clinica.
Consecinte tulburari fizionomice, de masticatie, tulburari de fonatie, intarzieri in eruptia dentara, interesarea parodontiului de sustinere.
Tratament nu exista un tratament cu rezultate 100 %.
In functie de semnele clinice si de simptomatologie, se face :
la pacientii cu crestere usoara gingivala ( < 1/3 din coroana clinica) : igiena orala zilnica, periaje profesionale mai frecvente;
la pacientii cu hiperplazii moderate ( 1/3 – 2/3 din coroana clinica) : igiena orala facuta cu grija, clatiri orale cu antiseptice, clorhexidina, se asociaza periaje profesionale si si aplicatii locale de SnF 1 data / sapt. timp de 4 saptamani. In a 5-a sapt. se face o evaluare a starii gingivalesi se observa daca a aparut vreo modificare fata de prima sedinta. In cazul in care nu au aparut modificari se ia in considerare inlocuirea Fenitoinei cu alt substituent. Apoi se recomanda interventia chirurgicala.
la pacientii cu hiperplazii severe (> 2/3 din coroana clinica) : se incearcasituatia a II-a. Daca nu raspunde la schema se va face interventie chirurgicala ( gingivectomie sau operatia cu lambou intern; cu bisturiu obisnuit, cu laser). Detartraj, igiena orala corecta. Postoperator, igiena orala buna. Se mai descrie folosirea unor dispozitive de presiune. Aceste dispozitive se indica la pacientii la care dupa ce s-a folosit interventia chirurgicala a aparut recidiva.Aceste dispozitive se mai pot folosi la pacientii la care se contraindica interventia chirurgicala.
Dispozitivul de presiune : sunt antene din cauciuc natural sau turnate din Cr-Co si captusite cu plastic moale, care preseaza pe mucoasa gingivala. Se poarta deobicei noaptea sau in cursul zilei in functie de program.
Se ia amprenta, se toarna modelul, si pe modelul respectiv se indeparteaza o portiune (aprox. 2 mm ) din mucoasa gingivala. Pe aceasta situatie se confectioneaza dispozitivul de presiune.
Se poarta timp de 12 ore timp de 4 sapt.- timp in care se reduce mucoasa.
Dupa 4 saptamani se confectioneaza alt dispozitiv.
la pacientii cu un anumit grad de handicap – s-a folosit Vancomicina – un antibiotic ce se aplica pe suprafata gingivala, V si O in fiecare zona ;
folosirea acidului Folic – se poate folosi pe cale generala sau sub forma locala – clatiri de 2 ori pe zi.
f) Gingivita Scorbutica : - este asociata cu deficit de Vit. C. Exista forme atenuate de hipovitaminoza C. Ea se limiteaza la marginile gingivale. Pacientul prezinta dureri severe si hemoragii spontane, datorita faptului ca boala este rezultatul afectarii capilarelor.
La nivelul papilelor interdentare se produc infarcte vasculare care duc la necroze. De regula, se intalneste la copii alergici la sucurile de fructe si care nu primesc supliment de vit. C.
Tratament - supliment de vit.C ( doze zilnice de 250 mg / zi ) ;
- igiena orala corecta ;
Boala Parodontala Propriuzisa
(Parodontitele)
Poate sa se dezvolte de sine statatoaresau in contextul unor afectiuni generale.
Periodontita prepuberala exista 2 tipuri forma
localizata ;
forma generalizata ;
a) Forma Localizata : - are loc la scurt timp dupa eruptia dintilor temporari. Copilul este sanatos. Afecteaza un grup limitat de dinti.
In prezenta unor semne de inflamatie locala, se dezvolta procese importante de liza osoasa cu aparitia unor pungi parodontale adevarate, adanci, aparitia mobilitatii dentare si pierderea dintilor.
Cauze : - un factor microbian – Actinobacillus Actinomycetem Comitans, Porfiromonas Gingivalis si Bacteroides.
- sunt incriminate anomalii functionale ale leucocitelor ( la nivelul neutrofilelor sau a monocitelor ).
Evolutia bolii este rapida. Poate sa fie intarziata prin igiena orala corecta, tratament de indepartare a placii bacteriene si administrare de antibiotice ( Tetraciclina !, Amoxicilina – 20,40 mg / kgc / zi timp de 7 zile , Metronidazol – 15 mg / kgc / zi timp de 7 zile , Augmentin ).
Spalaturi gingivale cu clorhexidina, iar dintii mobili se extrag si se iau in considerare mentinatoarele de spatiu.
b) Forma Generalizata : - cuprinde toti dintii.
Aceasta forma se intalneste la copii care au diferite afectiuni generale. Distructia osoasa este rapida. Apar semne care atesta inflamatia gingivala.
Cauze : - flora bacteriana ;
- anomalii functionale ale neutrofilelor si monocitelor ;
Evolutie : - forma este refractara la tratament => pierderea dintilor.
|
