|
Guta este data de un
exces de acid uric in sange, ceea ce poarta numele de hiperuricemie. Ea se
manifesta printr-o criza acuta (criza de guta), prin depunerea de cristale de urat (sare
a acidului uric) in zonele subcutanate (tofi gutosi) si prin afecatre renala.
Hiperurcemiile
sunt sindroame caracterizate p 13313w2222n rin cresterea concentratiei sangvine a uratului
monosodic (sare a acidului uric). Se disting trei forme esentiale din punct
de vedere anatomo-clinic si anume: hiperuricemia asimptomatica, criza acuta
de guta si guta cronica.
CAUZE SI FACTORI DE RISC IN GUTA
Excesul de acid uric in sange poate fi dat:
- de un exces de productie
plecand de la metabolismul protidelor (substante organice azotoase);
- un defect in eliminarea
urinara;
- asocierea celor doua cauze de
mai sus.
In guta
primara, adesea este implicat un factor familial, genetic,
care provoaca tulburari enzimatice la nivelul metabolismului purinelor (compus
organic din acidul uric). Sedentarismul,
obezitatea, alcoolismul si factorii alimentari (aici un rol
important il are carnea de vanat, maruntaiele, carnea de oaie, miel) joaca un
rol favorizant evident.
In cazul gutei secundare,
excesul de acid uric din sange este dat de un exces de distrugere a
nucleoproteinelor celulare prin:
- intoxicatie cu plumb;
- hemopatii (maladia Vaquez,
leucemie, tratamente citolitice);
- anemii hemolitice;
- arsuri pe suprafete intinse;
- anumite tratamente cu
diuretice sau corticoizi;
- insuficienta renala.
- la copii, maladia Lesch-Nyhan,
glicogenoza de tip I .
In 90% din cazuri, guta este o boala
masculina, primul atac aparand in jurul varstei de 35 ani. La femei guta, nu
apare decat dupa menopauza.
SIMPTOMELE MALADIEI
Criza acuta de guta survine la omul
tanar brutal in plina noapte. Prima articulatie afectata este degetul mare de
la picior, dar uneori sunt afectate si glezna sau genunchiul. Adesea,
pacientul se plange de anumite stari care preced criza precum: oboseala,
stare pseudo-gripala, cefalee etc.
Uneori exista o cauza declansatoare precum: microtraumatism local, oboseala,
o interventie chirurgicala.
In timpul crizei, articulatia este inflamata, rosie, calda, umflata, foarte
dureroasa si impiedica pacientul sa doarma.
Bolnavul are impresia ca are piciorul prins intr-o cursa de soareci si nu
poate sa calce. Durerea este atroce, uneori se asociza stari febrile (38
grade C), agitatie, transpiratii. Spre dimineata criza se calmeaza, iar
repetitia crizelor de guta in fiecare noapte constituie accesul de guta. La
inceput crizele sunt mai rare, pe parcurs devenind din ce in ce mai dese.
Aceste crize cedeaza cu ajutorul colchicinei si a antiinflamatoarelor
nesteroidiene.
Guta cronica se
caracterizeaza prin deformarea
articulatiilor. Cele mai afectate sunt mainile, picioarele,
gleznele si genunchii.
In cazul hiperuricemiei asimptomatice, care clinic este muta, diagnosticul
poate fi pus intamplator, cu ocazia unor investigatii biologice, ce include
si dozarea acidului uric.
REGIMUL IN GUTA
Pe langa tratamentul medicamentos specific,
este foarte important sa se respecte anumite masuri igieno-dietetice, regimul
jucand un rol esential.
Astfel, trebuie inceputa o cura treptata de slabire pentru obezi (alimentatia
trebuie sa fie hipolipidica si hipocalorica):
Cura diuretica:
trebuie sa beti mai mult de doi litri de lichide pe zi (apa minerala sau
plata). In cazul in care transpirati mai mult in timpul zilei (prin
activitate fizica sau caldura in timpul verii), trebuie sa consumati mai mult
de trei litri pe zi. Se pot consuma de asemenea si sucuri de lamaie sau
portocale.
Deoarece prin alimentatie si lichide se urmareste si alcalinizarea urinii
(este de dorit un pH cat mai aproape de 7) este bine sa va urmariti si aciditatea urinara. Acest lucru il
puteti face cu ajutorul unei harti reactive la pH introdusa in urina
proaspata.
Alimentatia trebuie sa fie saraca in
purine, in proteine in general (mai putin de 0,5g/kg
corp/24 ore), bogata in lichide si in legume si fructe.
CE AVEM VOIE SA MANCAM
Alimente care trebuie suprimate:
- maruntaie de vitel;
- sardine, hering, icre,
sardele;
- sosuri de carne, prajeli si
vinuri;
- mezeluri, carne de vanat;
- carnea tanara in general
(vitel, curcan);
- creier;
- ciuperci;
- branzeturi fermentate;
- maioneza, crème si sosuri
grase;
- ciocolata, cacao.
Alimente al caror consum trebuie
limitat:
- alte carnuri in afara celor
de mai sus, peste (100 g/zi), crustacee, scoici;
- legume (mazare, linte,
spanac);
- oua, lapte si produse lactate.
Este permis puiul o data pe zi, sase zile pe
saptamana si bineinteles medicatia asociata.
Dr. Laura-Margareta Bara Consultant
in probleme de nutritie [email protected]
|
