HIDROSADENITA (hidrosadenitis supurativa, boala Verneuil, abces tuberos
Definitie (hidros = apa, sudoare; aden = glanda): infectie stafilococica a glandelor sudoripare apocrine (glande sudoripare de 10-20 de ori mai mari, ramificate si mai profunde decāt cele obisnuite, produc secretie vāscoasa cu m 959d313j iros caracteristic si se gasesc īn ariile axilara, mamara, anala si genitala) ce afecteaza obisnuit mai multe glande aflate īn stadii diferite de evolutie (asemanare cu furunculul antracoid).
Etiopatogenie: stafilococ auriu + conditii favorizante locale si generale.
Morfopatologie: leziune localizata īn derm si
hipoderm ce intereseaza de la īnceput glomerulul
glandei sudoripare, īmbracānd mai mult aspectul
unui abces (lipsesc firul de par si zona de necroza
īntālnite īn cazul furunculului); sunt prezente tu-
morete inflamatorii ce pot conflua si fistuliza
succesiv prin mai multe orificii, separate de
septuri, prin care se scurge puroi alb, cremos,
inodor
Clinic:
- local → mai multe stadii: initial se constata o
tumefactie nodulara profunda pruriginoasa dura
dureroasa aderenta la piele; ulterior apare colectie
fluctuenta ce fistulizeaza; asociere frecventa cu
alte formatiuni aflate īn stadii evolutive diferite;
tendinta la recidiva si cronicizare; vindecare spontana foarte rara (īn absenta abce-darii);
- regional: limfangita, edem (al bratului, etc.), impotenta functionala a membrului (fi-xare īn semiabductie);
- general → semne de intensitate mai mica decāt īn cazul furunculului.
Forme particulare:
- hidrosadenita areolei mamare: impune diferentiere de mastita, boala Paget, carci-nom inflamator;
- hidrosadenita perianala si fesiera: se impune diferentiere de leziunile luetice, de cele din limfogranulomatoza benigna Nicolas-Favre, precum si de fistulele perianale (vezi materia anului V - volumul II).
Tratament:
- general: antibioticoterapie antistafilococica (se prefera oxacilina);
- local: conservator (epilare, revulsive, antiseptice, fizioterapie) si chirurgical (īn fa-zele abcedate → incizii paralele cu pliurile de flexie, evacuare, debridare, lavaj, drenaj; repetare a toaletei locale timp de cāteva zile; s-a propus si excizia tegu-mentelor axilare ce contin glande sudoripare īn cazul celor predispusi la recidive).
N.B.: Multi considera boala Verneuil (hidrosadenitis supurativa) drept o entitate particulara cu caracter mixt inflamator-granulomatos si localizare predilecta perineala, unde se poate face confuzie cu o fistula perianala (acum nu exista īnsa comunicare cu canalul anal, traiectul fistulei fiind serpiginos, īn planul dermului). Tratamentul consta īn deschiderea tuturor traiectelor fistuloase cu excizie pe distante chiar foarte mari (sunt necesari bureti impregnati cu substante hidrocoloide care sa permita cicatrizarea fara retractie, prin granulatie din interior).
Genul Staphylococcus are 3 specii:
S.pyogenes: produce scarlatina, angine, piodermite, erizipel, febre puerperale, infectii cu alte localizari, grave complictii alergice postinfectioase;
S.pneumoniae (α-hemolitic): produce pneumonii, bacteriemii, meningitte;
S.equisimilis (beta-hemolitic, grup C): infectii similare cu S.pyogenes;
S.serogrup G (beta-hemolitici): rare imfectii respiratorii, uneori GNA;
S.agalactiae: origine bovina; uneori hemolitic; prezent pe mucoasa vaginala;
S.zooepidermicus: descris si īn patologia umana (faringite, adenite).
|