Hiperlaxitatea articulara poate fi benigna în afara oricarei boli sistemice. 232f52c Criteriile de diagnostic au fost studiate de Beighton în 1973 - este foarte important sa observam o simptomatologie asociata care poate evoca alte diagnostice în special patologia matricei extracelulare care determina manifestari articulare: Marfan, Osteogeneza imperfecta.
Cea mai frecventa este sindromul Ehlers - Danlos cu anomalii la nivelul colagenului.Ele asociaza hiperlaxitatea articulara cu alte semne si anume: hiperextensibilitatea pielii, o fragilitate vasculara, o cicatrizare cutanata dificila, luxatii si subluxatii articulare generalizate si repetitive, dureri cronice.
Acest ansamblu diferentiaza hiperlaxitatea articulara benigna de hiperlaxitatea articulara în contextul unei boli de sistem.
În fata acestui tablou care poate sa afecteze toate articulatiile, este important a avea un diagnostic pentru:- prevenirea anumitor complicatii care poate sa fie grave; evitarea investigatiilor paraclinice care pot fi periculoase; consilierea practicarii unui sport adecvat si a evitarii situatiilor luxante; consilierea unui program de recuperare adecvat care asociaza: kinetoterapia si ergoterapia.
Obiectivul acestui program sunt: musculatura periarticulara (muschii stabilizatori); tehnici de facilitare proprioceptiva; balneoterapia; orteze adaptate; antrenarea posturilor de prevenire a situatiilor luxante.
|
