Pe masura ce s-a imbunatatit controlul asupra tensiunii arteriale in populatia generala si au aparut noi metode de investigatie, a crescut proportia relativa de hemoragii in afara ganglionilor bazali si talamus. Aceste „hemoragii lobare' apar la scanarea CT sub forma unor cheaguri ovale sau circulare in substanta alba subcorticala.
Angiopatia amiloida, o cauza atat a hemoragiilor lobare 747c21h unice, cat si a celor recurente, poate fi diagnosticata numai prin demonstrarea la necropsie a faptului ca vasele cerebrale se coloreaza intens cu rosu de Congo. Amiloidul este depozitat in peretii arterelor cerebrale, dar nicaieri in alta parte a corpului. Pacientii pot avea hemoragii multiple, cu intervale de luni sau ani intre aparitii.
Hemoragia subarahnoidiana: ruptura unui anevrism sacular intracranian este cea mai frecventa cauza de hemoragie subarahnoidiana, urmata de malformatiile arteriovenoase. Alte cauze de sangerare sunt MAV sau extensia in spatiul subarahnoidian a hemoragiilor intracerebrale primitive. Unele cauze sunt idiopatice; acestea sunt frecvent localizate la nivelul cisternelor perimezencefalice si au un prognostic excelent. Acestea au, probabil, sursa venoasa sau capilara, mai degraba decat arteriala.
Incidenta rupturii repetate in prima luna dupa hemoragia subarahnoidiana este de 30%. Deoarece repetarea rupturi este asociata cu o mortalitate de 60% si rezultate slabe ale terapiei medicale, interventia chirurgicala timpurie elimina riscul.
Malformatiile arteriovenoase sau angiomul pot fi mici si criptice sau masive, producand cefalee, leziuni cerebrale, convulsii si hemoragii. Un angiom sau un hemangiom consta dintr-un ghem de vase sanguine formand o comunicare anormala intre sistemele arterial si venos. Majoritatea sunt anomalii de dezvoltare, constand in fistule arteriovenoase in care vasele constituente se largesc si cresc cu trecerea timpului. Angioamele variaza in dimensiuni de la o mica pata de cativa milimetri in diametru pana la o masa imensa de canale sinuoase, compunand un sunt arteriovenos cu o magnitudine suficienta pentru a creste debitul cardiac. Ramurile arteriale dilatate hipertrofice „alimentatoare' se apropie de leziunea principala, dispar sub cortex si se despart intr-o retea de vase sanguine cu pereti ingustati, care se conecteaza direct cu venele de drenaj. Acestea deseori formeaza canale pulsatile, dilatate, enorme, care duc mai departe sange arterial. Vasele sanguine formand ghemul interpus intre artere si vene sunt de obicei anormal de subtiri si nu au o structura normala. Angioamele apar in toate regiunile creierului, trunchiului cerebral si ale maduvei spinarii, dar cele mai mari sunt cel mai frecvent in jumatatea posterioara a emisferelor, de obicei formand o leziune de forma triunghiulara, extinzandu-se de la cortex pana la peretii ventriculari.
Angioamele sunt mai frecvente la barbati si pot aparea la mai multi membri ai unei familii din aceeasi generatie sau din generatii succesive. Desi leziunea este prezenta de la nastere, sangerarea sau alte probleme apar cel mai frecvent la o varsta cuprinsa intre 10 si 30 de ani.
Hemoragia intracerebrala asociata terapiei anticoagulante poate aparea cu orice localizare, deseori lobara si subdurala, se poate instala lent pe parcursul a 24 pana Ia 48 h. Plasma proaspata congelata si vitamina K sunt de obicei administrate imediat. Cand hemoragia intracerebrala este asociata cu aspirina, transfuziile cu concentrat trombocitar proaspat pot fi necesare.
Tumorile cerebrale Hemoragiile in interiorul unei tumori cerebrale pot fi prima manifestare a unui neoplasm. Coriocarcinomul, melanomul malign, carcinomul derivat din celulele renale si carcinomul bronhogenic sunt printre cele mai frecvente tumori metastatice asociate cu hemoragie intracerebrala.
Glioblastomul multiform la adulti si meduloblastomul la copii pot, de asemenea, sa prezinte arii de hemoragie intracerebrala.
Alte cauze Hemoragia intraventriculara primitiva este rara. De obicei, debuteaza intraparenchimatos si diseca pana in sistemul ventricular, fara sa lase semne de hemoragie intraparenchimatoasa.
Bolile inflamatorii ale arterelor si venelor, in special poliarterita nodoasa si lupusul eritematos, pot produce hemoragie in interiorul sistemului nervos central, in majoritatea cazurilor, este asociata cu hipertensiunea.
Starea septica poate produce mici hemoragii petesiale in interiorul substantei albe cerebrale. Lichidul cefalorahidian este clar si aceasta stare nu trebuie confundata cu un atac.
Moya-Moya, o boala in principal obliteranta, care produce o simptomatologie ischemica, poate avea, de asemenea, anevrisme mici multiple, care se rup la un mic procent de pacienti.
Hemoragiile din maduva spinarii sunt de obicei rezultatul unei MAV sau a unei tumori metastatice.
|
