Hepatita virala E
Virusul acestei hepatite se transmite mai frecvent pe cale acvatica, si ea se atīrna la grupul infectiilor intestinale.
Maladia de obicei se īncepe lent, dupa o perioada de incubatie cu durata de circa 30 zile, var 515n132f iind īntre 14-50 zile,
Durata perioadei preicterice alcatuieste 4 zile, variind 1-9 zile. Pentru ea mai caracteristic e sindromul dispepsic, deseori īnsotit de dureri īn regiunea rebordului costal drept si regiunea epigastrala, ce ating uneori o intensitate vadita, fiind īn unele cazuri primele simtome īn debutul acestei maladii, īn acesta perioada temperatura este normala, spre deosebire de HVA, rar (circa 10%) ea este marita, nedepasind 38°.Dureri īn articulatii si eruptii cutanate lipsesc. La 15% din pacienti primele semne de boala sīnt: aparitia urinei īntunecate, a scaunului auriu si a icterului. De regula, īn aceasta perioada se maresc dimensiunile ficatului, cīteodata si a splinei. Dupa aparitia icterului starea bolnavilor nu se īmbunatateste, se mentine ori chiar se intensifica sindromul dispepsic īnsotit de aceleasi dureri abdominale cu o durata īn mediu de 6 zile. Febra si pruritul cutanat se observa rar. Icterul cutanat se afla īn crestere timp de 2-3 zile, mai rar pīna la 10 zile, atingīng o intensitate evidenta, īn aceasta perioada ficatul este marit aproape la toti pacientii, splina - la o patrime din ei. Ficatul la palpatie este mai des dureros. Durata simptoamelor de intoxicatie tine 3-6 zile, dintre care slabiciunile generale se pastreaza mai īndelungat. Icterul este observabil timp de 1-3 saptamīni, īn mediu 14 zile. La o parte mica de bolnavi (5-6%) icterul cutanat se mentine timp de 4-6 saptamīni. Aproape la toti dintre ei este observat pruritul cutanat fara de intoxicatie si se dezvolta forma colestatica de hepatita. Mai des maladia decurge sub forma usoara si semigrava, īnsa la femeile gravide forma grava se īntālneste aproape la o treime. La ele HVB se poate complica cu NHA, cere de care mai multe ori se termina letal, īntre gravide letalitatea la HVB variaza 5-16%.
Diagnosticul
HVE se confirma, luīnd īn consideratie particularitatile clinice mentionate mai sus, datele epidemiologice si de laborator. Din anamneza epidemiologica se precizeaza daca bolnavul nu este legat cu un focar de HV de natura hidrica, se stabileste caracterul exploziv al morbiditatii de aceasta maladie, vārsta bolnavilor (15-29 ani), raspīndirea ei slaba īn focarele de familie, indicii sporiti de letalitate īn legatura cu aceasta maladie la gravide. Se mai precizeaza, daca astfel de pacienti n-au fost supusi la diverse manipulatii medicale, timp de 45-180 zile pīna la molipsire.
Īn perioada preicterica a HVB se va majora activitatea fermentilor sangvini, īn acelasi numar si ALAT, iar īn cea icterica se va mari si indicele bilirubinei. La acesti bolnavi nu se vor fixa īn sīnge HBsAg, anti-HBc IgM, DAg, anti-delta IgM, anti-HAV IgM, anti-HAC. Adica diagnosticul se poate confirma prin excluderea HVA, HVD, HVB si HVC prin metode de laborator.
Pe parcursul diagnosticarii HVB este nevoie de diferentiat cu HVA, gastrita, pancreatita, colecistita, ulcerul duodenal, cholelitiaza, leptospiroza, mononucleoza infectioasa, cu alte hepatite atīt acute, cīt si cronice.
|
