Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Hipertensiune

medicina


Hipertensiune

20 de strategii pentru a micsora tensiunea arteriala



i- t

Presiunea ridicata a sângelui sau hipertensiunea a fost denumita boala "si­lentioasa", deoarece nu provoaca nici un simptom ani sau chiar decenii. Multe persoane sunt hipertensive si nu au habar. De obicei, afla întâmpla­tor, când merg la medic pentru cu totul alte probleme. Limitele maxime ad­mise pentru tensiunea arteriala sunt 140/90 mm Hg sau, în unele cazuri, chiar 140/85 mm Hg. La anumite grupuri etnice, precum cele de origine sud-asiatica, africana si caraibeana, este mai probabil sa se gaseasca o ten­siune arteriala mai mare.

Fara tratament, hipertensiunea poate provoca boli de inima, accident vas­cular cerebral si boli renale. Statisticile medicale arata ca hipertensiunea se plaseaza pe un loc fruntas pe lista cauzelor de deces, ea contribuind si la de­cesele survenite prin accident vascular cerebral si la cele cauzate de bolile coronariene. Cu toate acestea, o jumatate dintre persoanele cu hipertensiune nici macar nu stiu ca o au. "Când am început sa practic medicina", îsi amin­teste medicul de familie Stephen Amiel, "am învatat regula «jumatatilor»: o jumatate dintre persoanele cu hipertensiune nu au habar ca o au; dintre cei care stiu ca o au, o jumatate nu fac nici un tratament pentru hipertensiune si doar o jumatate dintre acestia urmeaza un tratament corespunzator. Am reu­sit sa controlam mai bine hipertensiunea pe care o stim, dar exista un mare numar de persoane a caror presiune sangvina ticaie ca o bomba cu ceas."

Fumatul, obezitatea si stilul de viata sedentar contribuie la hipertensiu­ne, dar în multe cazuri medicii nu îi cunosc în mod sigur cauzele. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu hipertensiune pot sa si-o stapâneasca sau chiar sa o elimine, facând unele modificari în stilul de viata.

Cunoasteti-va presiunea sângelui, întrucât initial hipertensiunea nu pro­voaca nici un simptom, nu aveti de unde sa stiti despre prezenta ei daca nu v-ati testat presiunea sângelui. "Oamenii se gândesc adesea la presiunea lor sangvina doar atunci când au un simptom asociat cu hipertensiunea, cum ar fi o sângerare nazala sau durerile de cap", constata dr. Amiel. "Totusi, de obicei aceste simptome nu au nimic de-a face cu presiunea sângelui. Nu va Puteti baza doar pe semnalele de alarma ale organismului pentru a conside­ra ca aveti hipertensiune."

Medicii sunt încurajati sa verifice presiunea sangvina a unui adult de fie­care data când se prezinta la o consultatie. Dar conform statisticilor medi-


Hipertensiune

cale în cazul a peste 90 la suta din populatia adulta acest prilej se iveste o data la 3 ani, când dintr-un motiv sau altul cineva se prezinta la medicul de familie. "Asadar, depinde de fiecare sa-si cunoasca presiunea sangvina", spune dr. Amiel. Rugati medicul sau sora sa vi-o masoare atunci când va aflati într-un cabinet medical. Sau chiar farmacistul, deoarece multe farma| cii asigura gratuit acest serviciu pentru populatie.

E bine sau nu sa va masurati singuri presiunea sangvina? Unele perj soane îsi cumpara un aparat de masurat tensiunea. Studiile arata ca persoal nele care îsi masoara presiunea sangvina acasa, de mai multe ori pe lunaj pot sa si-o stapâneasca mai bine. Aceasta este si o modalitate de a evit asa-numita "hipertensiunea de halat alb", ce apare într-o clinica, dar est normala în restul timpului.

"Totusi, unele dintre aceste aparate nu sunt performante", observi! dr. Amiel, "iar persoanele în cauza devin atât de obsedate de masurarea tenl siunii, încât ajung ca aceasta sa le submineze sanatatea în loc sa le aduca avantaje". Chiar daca aveti propriul tensiometru, ar fi bine sa va verificati cu regularitate tensiunea la un cabinet medical.

Pierdeti din greutate. Este cea mai importanta decizie pentru stapânirea hipertensiunii, explica nutritionistul Nilo Cater. Daca sunteti supraponderal, sunteti de 2-6 ori mai predispus la a face hipertensiune. Cu cât cântariti mai mult peste greutatea corporala recomandata, cu atât este mai probabil sa aveti hipertensiune.

Acest lucru se întâmpla deoarece în cazul persoanelor supraponderale sângele circula mai greu prin artere, cauzând o crestere a presiunii. Rezul! tarul: atât inima, cât si sistemul circulator se afla într-o permanenta supraj solicitare.

Nu este necesara o pierdere semnificativa în greutate pentru a va îmbul natati valorile presiunii sangvine. De fapt, cercetarile sugereaza ca o pieri dere între 3 si 9 la suta din greutatea corporala poate fi suficienta pentru va aduce tensiunea arteriala într-o zona mai sanatoasa,

în pofida multitudinii de scheme de slabire, abordarea de baza este foar-* te simpla: mâncati mai putine calorii decât ardeti, reduceti consumul de ali­mente bogate în grasimi (care sunt si bogate în calorii) si faceti cu regulari­tate exercitii fizice.

Faceti zilnic exercitii fizice. Efectuarea cu regularitate a unor exercitii fi­zice poate reduce tensiunea arteriala cu 5-10 la suta, sustine David Capuzzi, specialist în prevenirea bolilor de inima. Poate sa nu para prea mult, dar ade-

l

Hipertensiune

sea este suficient pentru a stopa instalarea hipertensiunii. Cercetarile suge­reaza ca cel mai mare avantaj îl obtineti exersând 5 ore pe saptamâna. Aler­garea, ciclismul si ridicarea de greutati sunt excelente, iar activitatile aero­bice zilnice, cum ar fi mersul pe jos sau gradinaritul activ, pot fi extrem de benefice.

Renuntati la tigari. Daca sunteti fumator, acesta este probabil ultimul sfat pe care ati dori sa îl auziti, dar renuntarea la fumat poate aduce binefaceri evidente. De fiecare data când fumati, presiunea sangvina creste brusc, ra­mânând la cote înalte l ora sau mai mult. Judecând si altfel, chiar daca fu­mati numai 10 tigari pe zi, presiunea sangvina poate ramâne permanent în zona periculoasa.

Nu exista nici o dovada directa ca oprirea fumatului coboara tensiunea arteriala la toate persoanele hipertensive, admite dr. Amiel. "DAR - si acesta este un «dar» foarte mare si apasat - exista o cantitate imensa de do­vezi ca fumatul în sine este cel mai important dintre factorii de risc pentru o boala de inima sau pentru accidentul vascular cerebral (precum si pentru multe alte boli). Asa ca, daca sunteti hipertensiv, de ce sa va expuneti la mai multe riscuri?"

Fumatul este probabil viciul cel mai greu de învins. Unele persoane re­usesc renuntând dintr-o data, dar este mult mai probabil sa reusiti daca va ajutati, de exemplu, frecventând întruniri dedicate renuntarii la fumat, folo­sind plasturi cu nicotina ori alte medicatii destinate sa va scoata de sub in­fluenta tutunului (v. Dependente).

Informati-va asupra hipertensiunii. Pentru informatii detaliate privind problema hipertensiunii, exista o multime de carti si brosuri de populariza­re, dictionare medicale si emisiuni radio si de televiziune.

Reduceti cantitatea de sare. Sarea a fost indicata drept principala cauza alimentara a hipertensiunii, în general exista tendinta de a mânca mai sarat decât e necesar organismului. Aproape oricine ar putea avea mari avantaje daca ar mânca mai putina sare. Sodiul retine apa, astfel ca volumul sânge­lui creste spectaculos (hipervolemie). La rândul lui, acesta creste presiunea sângelui. Cautati alimente cu continut mic de sodiu sau chiar fara sodiu si evitati gustarile crocante si sarate, muraturile, carnea si pestele sarat, pre­cum si alte alimente sarate.

Adaugati sare la masa, nu la gatit, în timpul gatitului alimentele absorb multa sare, ceea ce diminueaza intensitatea gustului. Aceasta înseamna ca


Hipertensiune


n mod ideal, valorile presiunii sangvine ar trebui sa se plaseze sub 140/85 mmHg. Daca oricare dintre valorile citite pe tensiometru (maxima sau mi­nima) depaseste aceste valori, este momentul sa faceti modificarile necesa­re pentru a va micsora tensiunea arteriala

Uneori, modificarile din stilul de viata pot scadea ntr-at t presiunea san­gvina nc t aceasta sa se nscrie n zona lipsita de riscuri. Alteori, poate fi ne­voie si de medicatie. Constat ca acesta este cel mai dificil lucru de care tre­buie sa-mi conving pacientii", remarca dr. Stephen Amiel. Vin la mine cu un deget bolnav, dar simtindu-se perfect; le verific presiunea sangvina, e mare chiar si dupa ce repet masuratoarea si n urmatoarele c teva luni sunt ne­voiti sa nghita tabletele pe care le detesta. Dar hipertensiunea persistenta este un ucigas perfid, asa ca sunt justificate eforturile mele si, cred, si ale pa­cientilor mei. V rsta nu are nici o importanta exista o multime de dovezi n acest sens , cu toate ca efectele secundare ale medicatiei trebuie sa fie urmarite cu foarte multa atentie cu c t sunteti mai n v rsta, cu at t aveti mai mult de câstigat din scaderea presiunii sangvine."

Principalele clase de medicamente hipotensoare includ diureticele, care micsoreaza cantitatea de lichid din organism; beta-blocantele, care nceti­nesc ritmul cardiac si inhibitorii ACE, care fac ca vasele de s nge sa se dila­te. Aceste medicamente sunt destul de lipsite de riscuri, dar pot cauza o va­rietate de efecte secundare, ntre care ameteala sau deshidratarea, n unele cazuri, ele pot cobor prea mult nivelul presiunii sangvine.

Orice efect secundar observat, comunicati-l imediat medicului. Cu at t de multe medicamente disponibile, medicului nu i va fi dificil sa aleaga unul care asigura efectele favorabile fara disconfort. Adesea s-ar putea sa fie ne­cesara o combinatie de mai multe tipuri de medicamente, explica dr. Amiel. Diferite medicamente pot sa se potenteze reciproc, n acest caz dozele sczute din fiecare medicament reduc nd la minim efectele secundare.

la masa simtiti nevoia înca unui praf de sare pentru a da hranei gustul pe care îl doriti. Asa ca pentru a obtine maximum de gust cu un minimum de sare, adaugati sarea numai în farfurie.

Cititi etichetele alimentelor. Sodiul se ascunde în cele mai neasteptate lo­curi. Chiar si un mic dejun sanatos, compus din cereale integrale, poate con­tine într-o portie 100 mg (sau mai mult) de sodiu. Verificarea etichetelor este cea mai buna cale de a mentine consumul de sare între limitele sanatoase.

Hipertensiune

Asigurati-va suficient potasiu. Imaginati-va sodiul si potasiul ca fiind ca­petele lamei unui ferastrau care ajung, pe rând, când sus, când jos. Când ni­velul potasiului creste, nivelul sediului descreste, ceea ce duce la o diminua­re a presiunii sangvine. Aportul zilnic recomandat pentru potasiu este de 3 500 mg, dar persoanele care folosesc diuretice - medicamente destinate controlului hipertensiunii - au nevoie de ceva mai mult, spune cardiologul Howard Weitz. Cele mai bogate surse de potasiu sunt fructele - îndeosebi bananele - si vegetalele.

Pentru a realiza o modesta scadere a tensiunii arteriale, remarca dr. Amiel, persoanele cu hipertensiune au nevoie de un surplus de 2 g de potasiu zil­nic (echivalentul a 5 banane). De asemenea, puteti sa cumparati suplimen­te cu potasiu, iar marii iubitori de sare pot cumpara un sortiment de sare care contine potasiu. Chiar daca nu puteti face fata la 5 banane pe zi, o dieta cu un continut mic în grasimi, bogata în fructe si vegetale, s-a dovedit benefi­ca pentru scaderea presiunii sangvine, pe lânga multe alte avantaje.

Asigurati-va suficient calciu si magneziu. Aceste medicamente nu con­stituie un tratament pentru hipertensiune, dar tensiunea arteriala poate cres­te daca dieta este saraca în calciu si magneziu, spune nutritionista Kristine Napier.

Recomandarile actuale privind doza zilnica necesara de calciu variaza de la o tara la alta, dar valorile fluctueaza în jurul cantitatii de l 000 mg pe zi. Unele dintre cele mai bune surse de calciu sunt laptele degresat sau se-midegresat, laptele de soia si sucul de portocale - ambele suplimentate cu calciu.

Pentru magneziu, mâncati multe vegetale cu frunze verzi, cereale, faso­le si leguminoase. Carnea (inclusiv cea de pasare) slaba contine cantitati în­semnate de magneziu. Doza de magneziu recomandata pentru o zi este de 300 mg pentru barbati si 170 mg pentru femei.

Introduceti pestele în meniu. Pestele contine acizi grasi omega-3, care pot ajuta la coborârea presiunii sangvine, pot diminua riscul formarii de cheaguri de sânge în artere si s-a dovedit ca micsoreaza procentul de dece­se în rândul persoanelor care au suferit deja un infarct, spune dr. Cater. Toti pestii contin acizi grasi omega-3, dar cele mai bune surse sunt pestii grasi ~- somonul, macroul si tonul proaspat. Sardinele din conserva constituie si ele o sursa buna de acizi grasi omega-3.

t utila asezonarea cu usturoi? Sporadic se întâlnesc referiri la dovezi ca usturoiul poate diminua presiunea sangvina, spune dr. Amiel. în plus, exis-

Hipertensiune

ta o multime de afirmatii ca nu doar tensiunea arteriala, ci si colesterolul, si glicemia pot fi scazute mâncând zilnic l catel de usturoi. Este adevarat ca exista unele dovezi ca usturoiul, ca si aspirina, diminueaza tendinta sânge­lui de a se coagula prea repede, ceea ce poate micsora riscul bolilor de ini­ma si al accidentelor vasculare cerebrale la persoanele hipertensive.

Suplimentati dieta cu coenzima Q10. Acest antioxidant puternic se ga­seste în carne si în peste, si pe seama lui sunt puse o multime de efecte be­nefice, spune dr. Amiel. Coenzima Q10 îmbunatateste furnizarea de ener­gie catre celulele muschiului cardiac, ajutându-1 sa pompeze mai eficient, cu un efort mai mic. Acest fapt, la rândul lui, ajuta la scaderea presiunii san­gvine. Nivelurile sangvine ale coenzimei Q10 pot scadea cu vârsta si în anu­mite conditii, ca în cazul infarctului miocardic. Specialistii recomanda ad­ministrarea zilnica a 100 mg de coenzima Q10, dar daca aveti la activ un infarct, ar trebui mai întâi sa va consultati cu medicul.

încercati paducelul. Aceasta planta medicinala are o îndelungata tradi­tie ca remediu împotriva bolilor de inima. Medicii europeni si chinezi o folosesc pentru scaderea presiunii sangvine. Luati 400-600 mg planta us­cata pe zi.

Beti cu moderatie. Cantitatile mici de alcool nu afecteaza presiunea san­gvina, ba pot fi chiar benefice pentru inima. Prea mult alcool, pe de alta parte, face ca presiunea sangvina sa creasca. Pentru barbati, limita maxima este de 2 bauturi pe zi, iar femeile nu ar trebui sa bea mai mult de l bautu­ra pe zi.

Acizii grasi omega-3, aflati n carnea pestilor, pot duce la o scadere usoara a presiunii sangvine si pot diminua riscul de formare a cheagurilor de s nge n artere. Dar ce va faceti daca nu va place pestele? ncercati semintele de in. Acestea au un gust placut, de nuci, si sunt pline de acizi grasi omega-3 si de o multime de fibre care scad nivelul colesterolului.

Presarati peste cerealele de la micul dejun seminte de in macinate sau amestecati-le n supe, tocane si alte m ncaruri gatite.

C nd mergeti sa cumparati seminte de in luati-le gata macinate sau ma cinati-le acasa. Nu m ncati semintele nemacinate, deoarece traverseaza tractul digestiv fara sa fie absorbite.


l

Hipertensiune

"Nu sfatuim persoanele care nu beau sa înceapa sa o faca", spune dr. \Veitz. în cel mai bun caz, cardioprotectia conferita de alcool este una mo­desta, însa riscurile potentiale pe care le implica alcoolul sunt semnificative.

Stapâniti-va stresul. Stresul emotional nu determina cresteri pe termen lung ale presiunii sangvine, dar poate face ca valorile sa creasca temporar. Stresul mai poate declansa infarct la acele persoane care au probleme car­diovasculare, explica dr. Weitz. Rezervati-va timp sa va linistiti si sa va re­laxati, folosind meditatia, respiratia profunda si alte tehnici pentru diminua­rea stresului.

Luati sforaitul în serios. Sforaitul frecvent poate fi un simptom al apneei de somn, o stare în care respiratia se întrerupe intermitent în timpul somnului. Ap-neea poate duce la cresterea presiunii sangvine si poate cauza neregularitati în functionarea inimii, cunoscute sub denumirea de aritmii, spune dr. Weitz.

în afara de sforait, simptomele apneei de somn includ durerile de cap ma­tinale si senzatia de oboseala la trezire. Daca apreciati ca puteti suferi de ap-nee de somn, prezentati-va la medic (v. Sforait).

Fiti cu ochii pe colesterol. Colesterolul mare nu provoaca o crestere a pre­siunii sangvine, dar poate duce la îngustarea arterelor, la pierderea flexibi­litatii lor si la micsorarea probabilitatii ca acestea sa se dilate în timpul exer­citiului fizic sau în alte momente când inima are nevoie de mai mult sânge, precizeaza dr. Weitz.

Colesterolul crescut duce la formarea unor depuneri de grasime (placi de aterom) pe peretii vaselor. Hipertensiunea permanenta poate face ca aceste depuneri sa se desprinda, crescând riscul formarii cheagurilor periculoase. "Optzeci la suta sau mai mult dintre infarctele miocardice sunt cauzate de ruperea placilor de aterom", spune el.

Ca parte a programului general de tratament al hipertensiunii, veti fi sfa­tuit, probabil, sa va mentineti colesterolul sub limita de 5,2 mmol/1 de sân­ge (limita maxima lipsita de riscuri), dar daca este mai mic, cu atât mai bine, mai ales daca aveti diagnosticata o boala de inima sau diabet (v. Colesterol marit).

Modificarile alimentare, cum ar fi consumul crescut de fibre si reduce­rea aportului de grasimi saturate, pot face ca nivelul colesterolului sa scada semnificativ. Efectuarea cu regularitate a unor exercitii fizice, pierderea în greutate si, daca este necesar, administrarea unor medicamente prescrise de medic constituie si ele parti importante din controlul pe termen lung al co-lesterolemiei.



Document Info


Accesari: 8633
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )