Hipertiroidismul - Endocrinologie-diabet - boala tiroidei

Hipertiroidismul
Endocrinologie-diabet

 Generalitati

Hipertiroidismul apare cand glanda tiroida produce hormon tiroidian in exces. Hormonul tiroidian controleaza metabolismul (metodele prin care organismul transforma alimentele in energie) si influenteaza rata batailor cardiace (alura ventriculara), digestia, tonusul muscular, rezistenta oaselor si nivelul colesterolului. O persoana cu exces de hormon tiroidian are functiile organismului accentuate.

 Cauze

Boala Basedow-Graves este cea mai frecventa cauza de hipertiroidism. Aceasta boala consta in secretia exagerata de hormon tiroidian. Boala Graves este ereditara in cele mai multe cazuri, ca multe alte boli tiroidiene.

Alte cauze frecvente sunt:
- nodulii tiroidieni - nodulii tiroidieni sunt formatiuni crescute in tiroida ce produc hormon tiroidian in exces
- tiroiditele - acestea apar cand organismul produce anticorpi care afecteaza glanda tiroida.
O persoana poate face tiroidita de la un virus sau de la o infectie bacteriana. La inceputul bolii nivelul hormonilor tiroidieni creste pe masura ce hormonul se varsa din glanda distrusa. Ulterior, nivelul hormonal poate fi scazut (hipotiroidism) pana cand glanda se vindeca spontan.

Tumorile tiroidiene, consumul de alimente sau medicamente care contin cantitati mari de iod sunt cauze rare de hipertiroidism.

 Simptome

O persoana poate avea hipertiroidism daca prezinta urmatoarele simptome:
- agitatie, indispozitie, oboseala, slabiciune
- tremuraturi ale mainilor, alura ventriculara crescuta sau neregulata (aritmica) sau respiratie dificila chiar si 616h78g in timpul repausului
- transpiratii abundente, piele umeda si rosie care poate produce mancarime (prurit)
- flatulente si balonari frecvente
- par fin si moale care cade
- scaderea in greutate chiar daca alimentatia este normala sau in cantitati mai mari decat de obicei.

Unele femei prezinta asociat cicluri menstruale neregulate sau care se opresc subit iar unii barbati fac ginecomastie (cresterea sanilor).Simptomele hipertiroidismului nu se manifesta la fel pentru toate persoanele. Simptomele depind de cantitatea de hormoni pe care glanda tiroida o secreta, de lungimea perioadei de timp de la debutul bolii si de varsta pacientului. Daca persoana este in varsta este foarte usor a se confunda simptomele bolii cu semnele de inaintare in varsta.

Simptome specifice bolii Graves

Persoanele cu boala Graves prezinta adesea simptome asociate cum ar fi:
- gusa, o tiroida marita, nedureroasa si moale
- unghiile groase care bombeaza patul unghial
- mixedemul (tegumente rosii, infiltrate, ingrosate cu noduli pretibial si pe fata superioara a plantelor)
- hipocratism (degete cu terminatii bombate)
- oftalmopatia lui Graves ce consta in ochi bulbucati (exoftalmie), inrositi pe langa alte simptome.

 Complicatii

Oftalmopatia Graves este o complicatie frecventa a hipertiroidismului. Poate debuta inainte, in timpul sau dupa aparitia simptomelor specifice hipertiroidismului. Persoanele cu oftalmopatie Graves au probleme oftalmologice ca sensibilitate la lumina, vedere incetosata sau dubla (diplopie). Fumatorii au sanse mai mari sa dezvolte oftalmopatie Graves. Daca o persoana prezinta oftalmopatie tratamentul asociat cu iod radioactiv o poate agrava. Pe de alta parte se poate imbunatati daca se urmeaza tratament cu antitiroidiene.
Daca nu se trateaza, hipertiroidismul duce la:

- scadere in greutate din cauza metabolismului accentuat
- afectiuni cardiace ca tahicardia (frecventa crescuta a batailor cardiace), fibrilatia atriala si insuficienta cardiaca
- tulburari de mineralizare a oaselor care pot duce la osteoporoza.

In cazuri rare, hipertiroidismul poate duce la situatii amenintatoare de viata numite furtuni tiroidiene care apar cand glanda tiroidiana elibereaza  cantitati mari de hormoni tiroidieni intr-o perioada foarte scurta de timp. Furtuna tiroidiana apare dupa o infectie grava sau dupa un stress mare.

 Mecanism fiziopatogenetic

Daca glanda tiroida produce hormon tiroidian in exces persoana va prezenta semne de hipertiroidism. Majoritatea cazurilor de hipertiroidism sunt date de o boala autoimuna numita boala Basedow-Graves. La inceput hipertiroidismul se manifesta prin senzatie de caldura, tremuraturi ale mainilor sau scadere in greutate. In evolutie, persoana are tahicardie, este anxioasa sau prezinta flatulente. Poate simti ca nu are energie suficienta ca de obicei.
In mod obisnuit hipertiroidismul nu se vindeca fara interventie medicala. Majoritatea oamenilor au nevoie de tratament pentru vindecarea hipertiroidismului. Dupa tratament multe persoane dezvolta hipotiroidism.
In cazuri rare hipertiroidismul poate da complicatii amentintatoare de viata numite "furtuni tiroidiene", care apar cand tiroida elibereaza cantitati mari de hormoni tiroideni intr-un interval foarte scurt de timp.

 Consultul de specialitate

Cea mai serioasa problema asociata hipertiroidismului este furtuna tiroidiana, o conditie ce ameninta viata.
Se recomanda consultul de urgenta daca o persoana a fost diagnosticata cu hipertiroidism si asociaza:
- irascibilitate
- tensiune arteriala foarte mare sau foarte mica
- senzatia de greata, voma sau diaree
- batai cardiace rapide sau dureri toracice
- febra
- confuzie sau somnolenta
- dificultati de respiratie sau senzatie de oboseala care pot fi simptome ale unei insuficiente cardiace.

Trebuie consultat medicul si in cazul in care:
- persoana asociaza simptome de oftalmopatie Graves ca exoftalmie (proeminarea globului ocular in afara orbitei), inrosirea ochilor
- oboseala accentuata sau moleseala
- scadere in greutate chiar daca persoana consuma o cantitate de alimente normala sau chiar mai mare decat de obicei
- gatul este umflat sau prezinta dificultati la inghitire.

 Expectativa vigilenta

Este perioada in care pacientul si medicul supravegheaza simptomele sau starea pacientului fara a interveni medicamentos si nu este recomandata in cazul hipertiroidismului cu simptome evidente. Se recomanda consultul medicului specialist daca persoana considera ca are simptome de hipertiroidism, pentru un tratament adecvat, precoce si pentru a reduce sansele de a dezvolta complicatii.

 Medici specialisti recomandati

Medicii calificati pentru diagnosticarea si tratarea hipertiroidismului sunt:
- medici internisti
- medici pediatri
- medici generalisti.

Pentru tratament de specialitate medicul primar poate recomanda unul dintre urmatorii medici specialisti:

- endocrinolog
- chirurg
- medic de medicina nucleara
- oftalmolog.

 Investigatii

Medicul va pune intrebari pentru a afla antecedentele medicale, va face un examen obiectiv si alte teste paraclinice pentru a diagnostica hipertiroidismului.
In cazul in care medicul picioneaza hipertiroidismul poate sa ceara pe langa celelalte analize si:
- un test de stimulare a hormonului tiroidian (TSH) care este o analiza sanguina prin care sa masoara nivelul de TSH
- teste pentru masurarea hormonilor tiroidieni - teste sanguine pentru masurarea celor doua forme de hormoni tiroidieni numite T3 si T4. Daca nivelurile de hormoni tiroidieni sunt crescute persoana are hipertiroidism.

Alte investigatii

Odata inceput tratamentul pentru hipertiroidism, medicul va testa pacientul in mod regulat pentru TSH si hormoni tiroidieni de cateva ori pe an pentru a verifica eficienta tratamentului.
Odata diagnosticat, medicul va dori sa faca:

- un test pentru anticorpii antitiroidieni pentru a verifica daca pacientul are anticorpi ce ataca tesutul tiroidian.

 Acest test ajuta la diagnosticarea bolii Basedow-Graves sau tiroidita autoimuna
- teste de incarcare cu iod radioactiv sau un CT (scanare computerizata) tiroidian, teste ce folosesc radiatiile si o camera speciala, in scopul determinarii cauzelor hipertiroidismului. Daca pacientul are oftalmopatie Graves i se poate recomanda un RMN sau un CT pentru a verifica starea ochiului.

 Diagnostic precoce

Nu este foarte clar daca persoanele care nu prezinta nici un factor de risc si care nu au simptome de hipertiroidism au nevoie de testari regulate pentru afectiuni tiroidiene. Asociatiile internationale recomanda adultilor, in special femeilor, screeningul pentru afectiuni tiroidiene o data la 5 ani dupa varsta de 35 de ani.

 Tratament - Generalitati

Exista trei variante de tratament pentru hipertiroidism. Cele mai utilizate sunt medicamentele antitiroidiene si iodul radioactiv. Foarte rar se recomanda interventia chirurgicala. Chiar daca simptomele nu deranjeaza este nevoie de tratament deoarece hipertiroidismul poate duce la complicatii.
Tratamentul adecvat depinde de varsta, etiologie, valorile hormonilor tiroidieni secretati de organism si alte afectiuni asociate. Fiecare tip de tratament are beneficii si riscuri, este foarte important a se discuta despre beneficiile si riscurile aferente fiecarei variante de tratament cu medicul curant. Pentru unii oameni pot fi necesare terapiile combinate.

 Tratament initial

Tratamentul initial pentru hipertiroidism consta de obicei in medicamente antitiroidiene sau terapia cu iod radioactiv. Daca persoana prezinta multe simptome, medicul poate recomanda medicamente antitiroidiene pentru inceput cu scopul de a ameliora simptomatologia. Mai tarziu se poate decide daca este recomandata terapia cu iod radioactiv.
Medicamentele antitiroidiene au eficienta cea mai mare in hipertiroidismul usor, in boala Graves, daca este prima data cand se aplica tratatament, daca persoana are varsta mai mica de 50 de ani sau daca tiroida este doar un pic marita (gusa mica).
Iodul radioactiv este recomandat frecvent in cazurile cu boala Graves si persoanelor cu varsta mai mare de 50 de ani sau in cazurile cu noduli tiroidieni (gusa toxica multinodulara) care elibereaza prea mult hormon tiroidian. Iodul radioactiv nu se foloseste daca:

- persoana este mai mica de 20 de ani
- femeia este insarcinata sau doreste sa ramana insarcinata la 6 luni dupa inceperea tratamentului
- femeia alapteaza
- persoana are tiroidita sau alt tip de hipertiroidism care este adesea  o situatie temporara.

Daca prezinta simptome ca batai cardiace rapide, tremuraturi, transpiratii, agitatie, senzatia de uscaciune a ochilor se poate asocia cu alte medicamente pentru tratarea acestor simptome.
Interventia chirurgicala nu face parte in mod obisnuit din indicatiile initiale de tratament. Aceasta optiune este recomandata in cazul in care gusa este foarte mare si persoana are dificultati la inghitire sau la respiratie sau daca un singur nodul tiroidian foarte mare elibereaza prea mult hormon tiroidian.

 Tratament in cazul agravarii bolii

Daca iodul radioactiv sau medicamentele antitiroidiene nu functioneaza, pacientul are nevoie de:
- alt tratament cu iod radioactiv
- interventie chirurgicala pentru indepartarea unei portiuni din glanda tiroida (tiroidectomie).

Dupa tratamentul cu iod radioactiv se poate dezvolta un hipotiroidism. Se recomanda un consult medical daca pacientul incepe sa castige in greutate, sa se simta obosit sau sa aiba senzatie de frig mai mult decat in mod normal. Aceste simptome pot sugera hipotiroidismul si pacientul are nevoie de alt tratament numit tratament de substitutie hormonala cu hormon tiroidian pentru tot restul vietii.

 Profilaxie

Hipertiroidismul dat de boala Graves este o boala genetica care nu poate fi prevenita. Fumatorii sunt mai predispusi la dezvoltarea bolii Graves si oftalmopatiei Graves decat persoanele nefumatoare.

 Tratament ambulatoriu

Este important sa se faca vizite periodice la medic astfel incat acesta sa se asigure ca tratamentul recomandat functioneaza, ca pacientului i se administreaza doza corespunzatoare de tratament si ca nu are efecte secundare.Daca pacientul primeste medicamente antititoidiene este foarte important sa se administreze la aceeasi ora in fiecare zi.
Daca prezinta oftalmopatia Graves pacientul poate avea nevoie de picaturi pentru ochi si sa foloseasca ochelari pentru protectia si umectarea ochilor.Pacientul poate reduce simptomatologia hipertiroidismului prin:

- reducerea stresului: aceasta ajuta la ameliorarea anxietatii si irascibilitatii
- evitarea cafeinei: cafeina inrautateste simptomele ca tahicardia, irascibilitatea si dificultatea la concentrare
- renuntarea la fumat: daca pacientul are boala Graves si este un fumator, are mai multe sanse de a dezvolta oftalmopatia Graves.

 Tratament medicamentos

Medicamentele antitiroidiene sunt adesea folosite in hipertiroidism deoarece actioneaza mai rapid decat terapia cu iod radioactiv si spre deosebire de terapia cu iod radioactiv, care distruge o parte sau toata tiroida in functie de doza folosita, medicamentele nu induc distrugeri permanente de tesut tiroidian. Uneori, pacientul poate lua medicamente antitiroidiene inainte de terapia cu iod radioactiv sau interventia chirurgicala - pentru a ajuta metabolismul, pentru a ameliora starea generala a pacientului sau pentru a reduce sansele aparitiei unor probleme serioase.
Medicamentele antitiroidiene controleaza hipertiroidismul la multi oameni dar in acelasi timp au cateva dezavantaje:

- durata tratamentului trebuie sa fie de cel putin un an
- simptomatologia poate reveni dupa un an si se recomanda reinceperea tratamentului sau introducerea unui alt tratament
- exista destul de putine efecte adverse de la aceste medicamente, alergodermie, leucopenie (leucocite scazute) care nu ajuta organismul in lupta impotriva infectiilor.

Uneori medicul va prescrie un medicament asociat pentru tratamentul simptomelor date de hipertiroidism ca tahicardia sau uscarea conjunctivei. Aceste medicamente pot ajuta la ameliorarea starii generale inainte de inceperea unui tratament nou.

Optiuni de medicamente

Medicamentele antitiroidiene sunt:

- metimazolul
- propiltiouracilul.
Preparatele antitiroidiene scad secretia tiroidiana de hormon tiroidian. Preparatele antitiroidiene functioneaza mai rapid decat terapia cu iod radioactiv. De asemenea nu afecteaza in mod permanent glanda tiroida. Pacientul poate lua medicamente antitiroidiene inainte de terapia cu iod radioactiv sau interventia chirurgicala - pentru a ajuta metabolismul, pentru a ameliora starea generala a pacientului sau pentru a reduce sansele aparitiei unor probleme serioase. Pacientul poate urma un tratament antitiroidian daca prezinta oftalmopatie Graves si va fi supus terapiei cu iod radioactiv. Administrerea preparatelor antitiroidiene inainte  de terapia cu iod radioactiv poate preveni inrautatirea oftalmopatiei Graves.

Eficienta tratamentului

Preparatele antitiroidiene nu actioneaza inca de la inceput. De obicei, simptomele se amelioreaza sau dispar intr-o saptamana sau la 8 saptamani dupa inceperea tratamentului. Pot trece 6 luni pana la normalizarea nivelului hormonal. Medicamentele antitiroidiene au eficienta cea mai mare in hipertiroidismul usor, in boala Graves, daca este prima data cand boala este tratata, daca persoana are varsta mai mica de 50 de ani sau daca tiroida este doar un pic marita (gusa mica).
Preparatele antitiroidiene pot sau nu sa vindece permanent hipertiroidismul. Hipertiroidismul se vindeca in proportie de 30 pana la 50% dintre cazuri dupa tratamentul cu medicamente antitiroidiene timp de 1 sau 2 ani.
Daca hipertiroidismul reapare dupa ce s-a oprit administrarea medicamentului se poate incerca administrarea de medicamente antitiroidiene din nou. Totusi, medicul poate recomanda tratament cu iod radioactiv deoarece acesta are mai multe sanse sa vindece permanent hipertiroidismul.

In unele cazuri, un tip de medicament antitiroidian functioneaza mai bine decat alt tip:

- metimazolul - este ales cel mai frecvent deoarece poate fi administrat intr-o doza zilnica, are mai putine efecte adverse si este mai ieftin decat celelalte
- propiltiouracilul - daca femeia este insarcinata propiltiouracilul este mai sigur decat metimazolul. Daca pacientul prezinta hipertiroidism sever, propiltiouracilul poate functiona mai bine decat metimazolul.

Efecte adverse
Efectele adverse ale preparatelor anititiroidiene includ:

- urticarie si mancarime (prurit)
- dureri articulare
- afectiuni hepatice (hepatita) - Semne de afectari hepatice sunt ochii sau pielea galbena, urina inchisa la culoare, oboseala accentuata sau durerile abdominale
- numar mic de celule albe (leucopenie) care nu ajuta organismul sa se apere de infectii - daca pacientul are leucopenie se poate imbolnavi foarte repede si poate prezenta simptome ca febra, frisoane si dureri in gat.

Se recomanda consultul de specialitate daca persoana prezinta una dintre aceste simptome. Efectele adverse pot fi serioase dar ele dispar dupa oprirea administrarii medicamentelor.

De retinut!

Daca tratamentul cu preparate antitiroidiene este urmat pentru o perioada mai lunga de timp poate apare hipotiroidismul ceea ce inseamna ca organismul produce prea putin hormon tiroidian. Este foarte importanta administrarea tratamentul la aceeasi ora zilnic.

Medicul va verifica frecvent nivelul hormonilor tiroidieni pentru a se asigura ca dozele de tratament sunt corespunzatoare. Daca nivelul hormonilor tiroidieni este prea mic medicul va prescrie o cantitate mica de hormoni tiroidieni asociata tratamentului antitiroidian. Hipertiroidismul poate reveni la 6 luni de la initierea tratamentului  dar poate reveni de asemenea multi ani mai tarziu. Din aceasta cauza sunt foarte importante consultatiile medicale regulate.
Daca femeia este insarcinata medicul recomanda dozele cele mai mici si cu eficienta maxima. Dupa nasterea copilului alaptarea se poate face in siguranta in timpul tratamentului.Tratarea copiilor cu preparate antitiroidiene poate fi dificila deoarece ei cresc foarte repede si adaptarea dozelor ridica probleme.

Tratament medicamentos asociat

Medicamente asociate pe care le pot recomanda medicii pentru hipertiroidism sunt:
- betablocantele - inclusiv propanololul, atenololul sau metoprololul, pentru controlul tahicardiilor, tremuraturilor, sudoratiei si irascibilitatii; medicul poate prescrie una dintre aceste medicamente in timpul in care se urmaresc efectele preparatelor antitiroidiene sau ale terapiei cu iod radioactiv
- topice oftalmologice - pentru ochi iritati si uscati
- medicamente cu corticosteroizi - pentru controlul durerii sau maririi glandei.

De retinut!

Preparatele antitiroidiene pot sau nu sa vindece permanent hipertiroidismul. Hipertiroidismul se vindeca in proportie de 30 pana la 50% dintre cazuri dupa tratamentul cu medicamente antitiroidiene de 1 sau 2 ani. Medicamentele antitiroidiene au eficienta cea mai mare in hipertiroidismul usor, in boala Graves daca este prima data cand este tratata, daca persoana are varsta mai mica de 50 de ani sau daca tiroida este doar un pic marita (gusa mica).
Preparatele antitiroidiene sunt folosite in locul terapiei cu iod radioactiv in tratamentul femeilor insarcinate, care alapteaza sau incearca sa ramana insarcinate. Copiii sunt tratati cu preparate antitiroidiene deoarece expertii nu cunosc nocivitatea terapiei cu iod radioactiv. Tratarea copiilor cu medicamente antitiroidiene este o provocare deoarece este dificila cunoasterea dozelor de medicament necesare in conditiile unei cresteri accelerate.
Medicul poate prescrie doze mici de hormon tiroidian pentru a se administra asociat preparatelor antitiroidiene astfel incat nivelul hormonal sa nu scada prea mult.

 Tratament chirurgical

Interventia chirurgicala pentru hipertiroidism consta in scoaterea unei portiuni din tiroida. Medicii folosesc foarte rar aceasta optiune. Pacientul necesita interventie chirurgicala daca:
- tiroida este marita foarte mult astfel incat pacientului ii este greu sa inghita sau sa respire
- pacientul are cancer tiroidian sau medicul pecteaza un cancer tiroidian
- pacientul are efecte adverse grave dupa tratamentul cu preparate antitiroidiene si terapia cu iod radioactiv nu este o optiune
- pacientul are o gusa mare care nu s-a micsorat dupa terapia cu iod radioactiv
- pacientul are un nodul tiroidian mare care produce hormon tiroidian in exces si terapia cu iod radioactiv nu a avut nici un efect.

Optiuni chirurgicale

Singura optiune chirurgicala pentru hipertiroidism este tiroidectomia.

De retinut!

Daca pacientul are indicatii pentru interventie chirurgicala medicul curant va initia un tratament cu preparate antitiroidiene inainte de interventie pentru a normaliza profilul hormonal.Dupa interventia chirurgicala medicul va verifica nivelul de hormoni tiroidieni in mod regulat deoarece pacientul poate dezvolta un hipotiroidism. Hipotiroidismul este tratat cu hormoni tiroidieni.Chirurgia este cel mai rapid mod de a trata hipertiroidismul dar nu se recomanda prea des si este mai riscanta si mai scumpa decat celelalte tratamente.

 Alte tratamente

Terapia cu iod radioactiv este considerata de multi medici internationali ca fiind cel mai bun tratament pentru hipertiroidism. Iodul este inghitit sub forma lichida si este absorbit de glanda tiroida. Radioactivitatea iodului distruge majoritatea sau tot tesutul tiroidian dar nu afecteaza alte parti ale organismului.

De retinut!

Majoritatea oamenilor sunt vindecati de hipertiroidism dupa o singura doza de iod radioactiv. Principalul dezavantaj al acestei terapii este ca poate distruge tesutul tiroidian astfel incat corpul nu mai poate produce hormoni tiroidieni. Acesta este cel mai frecvent rezultat al tratamentului si majoritatea oamenilor care primesc acest tratament fac hipotiroidism in 5 pana la 10 ani. Daca persoana dezvolta hipotiroidism va trebui sa urmeze tratament cu  hormoni tiroidieni pentru tot restul vietii.Iodul radioactiv nu se utilizeaza in tratamentul copiilor sau al femeilor insarcinate, celor care alapteaza sau celor care vor sa ramana insarcinate la 6 luni dupa tratament.Medicii au folosit iod radioactiv pentru tratamentul hipertiroidismului de peste de 60 de ani. Nu exista dovezi ca iodul radioactiv induce cancer, infertilitate sau boli congenitale.