IMPLICATIILE PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

IMPLICA IILE PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

Bolnavul de tuberculoza pulmonara ridica o serie īntreaga de
probleme, nu numai din punct de vedere curativ, ci si psihosocial,
īmbolnavirea generīnd implicatii de ordin familial, profesional si
social.

Implicatiile familiale

īmbolnavirea de tuberculoza pulmonara a unui subiect uman
afecteaza direct sau indirect si familia careia acesta apartine. Orice
bolnav, prin statutul sau familial, ocupa una din pozitiile de :
parinte, fiu, frate. Prin īmbolnavire, datorita legaturilor afective
loartc puternice dintre acestia, īn īntreg caminul se instaleaza o
atmosfera de īngrijorare, de neliniste, de teama. Membrii familiei
īsi manifesta īn primul rīnd compasiunea pentru cel bolnav īn al
doilea rīnd īnsa, prezenta bacilului Koch īntr-o locuinta presupune
existenta pericolului de contaminare, īn acelasi timp, īmbolnavirea
unui membru al familiei, chiar daca bolnavul este internat īntr-un
sanatoriu, se repercuteaza si asupra conditiilor de viata ale fa-
miliei.

Scoaterea unui om din cīmpul muncii, desi salariul i se pla-
teste aproape īn īntregime, se traduce prin pierderea pentru fami-
lie a unor cīstiguri suplimentare pe care le aducea īn casa acesta,
prin dublarea efortului celor ramasi acasa pentru a face fata tre-
burilor gospodaresti, īntretinerii inventarului existent, aprovi-
/ionarii.

Sīnt si situatii, e drept, cīnd spitalizarea unui bolnav de tu-
berculoza pulmonara reprezinta eliberarea acestuia de griji, pre-
cum si a familiei din care face parte. Astfel de cazuri se recrutea-

I. Alexandreseu

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

za dintre indivizii fara nici un fel de ocupatie, dintre cei cu fa-
milii dezorganizate, dintre parazitii sociali. Asemenea circumstante
sīnt īnsa foarte rare.

īn general, fiecare bolnav, īn timp ce este spitalizat, are pe
cineva acasa care sufera pentru el, se teme de viata lui si actio-
neaza īn vederea īnsanatosirii acestuia, care-i urmareste interesele,
merge din cīnd īn cīnd la spital sa- vada, īi trimite pachete cu
alimente, īmbracaminte, scrisori

Cele sesizate arata cīteva aspecte familiale din perioada spi-
talizarii bolnavului. Chiar dupa reīntoarcerea īn familie īnsa,
bolnavii remisi prezinta pentru familia lor implicatii negative.
Acestia mai īntīi nu se pot integra īn cīmpul muncii pentru o buna
perioada de timp ; ei rarmm pemtru luni īntregi īn situatia de
"intrati" īn concediu medical, cu indicatia de a evita efortul fizic.

īn al doilea rīnd, fostii pacienti se īntorc din spital cu o per-
sonalitate modificata, cu unele curiozitati, cu unele temeri, suspi-
ciuni, cu grija exagerata de a nu se antrena īntr-o munca orga-
nizata pentru a nu cadea īn recidiva. Reīntoarcerea bolnavului
īn familie poate sa īnsemne pentru el, de asemenea, si constatarea
viei noi situatii : mai putina afectiune din partea partenerului de
viata, dorinta acestuia din urrna de a nu mai coabita cu el ; sau,
pur si simplu, cel reīntors poate gasi locul lui ocupat de o terta
persoana.

Aspectele de mai sus se pot traduce prin dificultati finan-
ciare, conflicte intersubiective si intrasubiective, o variata gama
de stari de frustratie, diferite concretizari de ordin juridico-legal.
Cīnd fostul pacient are impresia, la revenire, ca este primit cu
rezerva de catre partenerul sau de viata, īn constiinta sa se naste
imediat īntrebarea : ce s-a īntīmplat īn lipsa mea ? īntre cei doi
soti īsi fac loc neīncrederea, suspiciunea, acestea degenerīnd apoi
īn conflicte intrasubiective, iar īn final īn conflicte intersubiec-
tive, care pot consta īn certuri, acte de brutalitate. Situatia se
poate oglindi īn psihicul fostului bolnav si īn sentimentul frustra-
tiei. Lipsa de "caldura sufleteasca" la partenerul de viata ofera
ocazia generarii īn psihicul fostului pacient a sentimentului pa-
gubirii de un drept. Sentimentul de frustratie poate duce la re-
prosuri, la neīntelegeri, la patrunderea īn viata celor doi a unei
terte persoane īn rol de īmpaciuitor. Cea mai grava situatie este
aceea a īnlocuirii de fapt a partenerului bolnav, īn timpul
spitalizarii acestuia, cu altcineva. La reīntoarcerea acestuia acasa

i r l ICATIILE PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA

l i nevoie de o serie īntreaga de actiuni juridico-legale : īmpar-
K' l,i spatiului locativ, separarea unor bunuri, asigurarea creste-
ni copiilor etc., ultimul act al piesei constīnd īn intentarea unui
proces de divort, cu toate consecintele ce decurg din acesta,

2. Implicatii ale vietii de spital

Aspectele psihosociale ale vietii de spital privesc relatiile
bolnavilor din stationarele de tuberculoza, prevazute de legi si
tcftulamente, cīt si pe cele stabilite īn cadrul grupurilor mici, or-
Kiini/ate īn mod spontan. Ce se poate spune despre aceste grupuri
>i despre aceste relatii ?

In asemenea grupuri de bolnavi exista diferentieri generate
initial de statutele premorbide, atīt de diversificate, pe care su-
ine tii le aduc odata cu internarea. Evident, statutul de bdlnav
i li¹ tuberculoza devine numitor comun īn timpul spitalizarii, do-
ininīnd dupa un timp statutele vechi si stergīnd īntr-o oarecare
masura caracteristicile indicate de factorii vīrsta, profesiune, stu-
<lii. Statutul de tuberculos nu poate anula īnsa definitiv impli-
i atiile bogate ale statutelor anterioare, lucru care devine evident
ni manifestarea pacientilor īn cadrul conditiilor oferite de spita-
li/are. Ca o consecinta, īn functie de o serie de parametri care au
(ionat asupra subiectilor īnainte de internarea lor īn spital, de
piofilul psihologic al acestora, de pozitiile pe care le cuceresc īn
stationar, se configureaza un evantai de interrelatii īntre bolnavii
<'u o spitalizare prelungita. Nasc astfel opinii, se cultiva senti-
mente, se īntretine respectul pentru unii bolnavi, dispretul pentru
altii indiferenta. Asemenea interrelatii sīnt evidente īn orice sta-
tionar de tuberculoza pulmonara si capata forme foarte intere-
sante. Ele pot fi apreciate cu o metodologie de cercetare psiho-so-
ciologica destul de precisa (sociograma). Prin intermediul so-
ciogramei se poate cunoaste locul (rangul) unui bolnav, acordat
de ceilalti bolnavi, stima care i se da, capacitatea de a influenta
pe. altii īn aria microgrupului, de care medicul trebuie neaparat sa
una seama īn alcatuirea planului de īngrijire a suferinzilor sai.

Intrucīt īnsa pozitiile bolnavilor īn spital nu au un caracter
lixist, ci unul dialectic, interrelatiile psiho-sociale modificīndu se
īncreti īn functie de o suita īntreaga de factori - personali, mo-

PSIH/CUI. BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

tivationali, moral-educativi - acestea trebuie examinare mereu.
Se va constata astfel, īn unele situatii, anihilarea unor diferente
dintre indivizi - la bolnavii care coabiteaza de foarte mul 15
vreme -, īn altele modificarea unor scheme vechi, reconsiderarea
acestora dupa zile īntregi si saptamīni, datorita patrunderii īn in-
teriorul microgrupului a unor noi subiecti. In felul acesta, geo-
grafia sociala a microgrupului, prin asezarea si reasezarea oame-
nilor, periodic, pe anumite trepte, capata mereu noi configuratii.

Orice modificare īn schema microgrupului afecteaza īnsa,
īntr-un fel sau altul, pozitiv sau negativ, pe fiecare dintre membrii
sai, avīnd drept consecinta deteriorarea pozitiilor unora, ameliora-
rea altora, cresterea sau scaderea tonusului vital, generarea unor
stari psihice speciale : tristete, depresie sau veselie, buna-dispo-
zitie etc.

Trebuie, de asemenea, notificat ca, īn afara de aceste implicatii,
pot interveni unele muk mai grave : stabilirea de relatii amoroase
si chiar sexuale īntre bolnavii celor doua sexe, īntretinerea de ra-
porturi sexuale anormale īntre indivizi de acelasi sex, relatii cu
consecinte uneori asupra sanatatii bolnavilor, alteori - prin con-
flictele pe care le genereaza - chiar asupra familiilor. Nu se
poate, de asemenea, trece cu vederea deprinderea a numeroase

altor vicii.

»W

3. Implicatii la locul de munca f?'

īmbolnavirea de tuberculoza pulmonara reclama scoaterea
subiectului īn cauza din cīmpul muncii, minimum pentru cīteva
luni. Legile īn vigoare nu permit concedierea salariatului, ci dim-
potriva, prescriu asistarea lui medicala si sociala pīna la completa
sa vindecare īn asemenea situatie se produce initial un gol la
locul de munca, munca salariatului spitalizat fiind preluata de
catre colegii de lucru, ceea ce īnseamna suprasolicitarea acestora,
sau de catre un angajat temporar, ceea ce se traduce prin īncar-
carea bugetului īntreprinderii sau a institutiei īn a carei schema
se gaseste bolnavul īn primul caz, īmpartirea sarcinilor pe cole-
gii de munca produce nemultumiri si chiar conflicte īn al doilea

PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA

M conducerea īntreprinderii sau a institutiei, prin angajarea unui
«ulariat temporar, trebuie sa plateasca pentru acelasi post, luni
de /ile, doua salarii.

4. Implicatii la locul de munca dupa remiterea
bolnavului

In ceea ce priveste readaptarea profesionala a bolnavului,
aceasta nu constituie o simpla revenire la locul de munca, cu
reluarea activitatii anterioare īmbolnavirii, ci reprezinta o adeva-
rata comutare psihosociala. Pozitia pe care i-o acorda grupul
locial bolnavului dupa reluarea lucrului nu mai coincide īntot-
deauna cu aceea pe care a avut-o īnainte de īmbolnavire. Din
cercetarile de teren ale noastre, precum si din convorbirile pe
<'*rc le-am avut cu bolnavii stabilizati, reiese ca interrelatiile
«triale ale acestora din urma ridica o serie īntreaga de probleme f n toarcerea la locul de munca a unui subiect, īn parte handicapat,
conduce la unele restructurari ale raporturilor anterior existente,
legate de incapacitatea partiala de lucru a acestuia. Astfel, reīn-
toarcerea sa la lucru creeaza situatii cu elemente iritative. īn pri-
mnl rīnd, īntreprinderile nu sīnt dispuse sa lucreze cu fostii bolnavi.
Pe de alta parte unii dintre fostii bolnavi, īn baza unor reactii
de aparare, dupa cum s-a amintit, tin sa se menajeze, cer sa li
ic dea sarcini oīt mai usor de īndeplinit, se plīng de fatigabili-
late etc.

Altii lupta cu reale complexe de inferioritate, care determina
noi stressuri cu rezonanta biologica negativa. Atīt īn cazul fosti-
lor bolnavi, care pretind un regim preferential, cīt si īn cazul ce-
lor cu complexe de inferioritate, intervin implicatii care-i depa-
Xsc pe ei ca persoane singulare.

īn īntreprinderile moderne, lucrīndu-se īn lant, fiecare din-
ire lucratori constituind un pion, inactivitatea unuia afecteaza
mersul īntregii productii. Un subiect partial handicapat stīnje-
rieste deci īntr-un fel lucrul altora n felul acesta, se declanseaza
conflicte interindividuale deloc dorite. La rīndul lor, conflictele
intcrindividuale genereaza conflicte intrasubiective, cu consecinte
asupra sanatatii : tulburari de tip nevrotic si de comportament īn
r a/u l conflictelor interindividuale apar unele consecinte sociale :
īncheieri de dosare, anchete, 'trimiteri īn judecata īn cazul conflic-
telor intrasubiective intra īn joc sanatatea mintala, facīndu-se
.i^rel la serviciile medicului, iar la nevoie unii subiecti sīnt diri-
jati catre spitalele de psihiatrie.

12i PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

Implicatii psihosociale n societate

īn rīndurile de mai sus am tratat implicatiile psihosociale ale
bolnavului de tuberculoza pulmonara īn functie de doua pozitii
ale acestuia : pozitia sa de membru al unei familii si pozitia s.x
de membru al unei colectivitati de munca. Atīt familia īnsa, cu
si colectu itatile de munca apartin unei societati nationale, unei
epoci istorice, umanitatii īn genere. Pe de alta parte, orice individ
uman, deci si fostul bolnav de tuberculoza, pe līnga statutul
social de membru al unei familii si de titular al unei profesiuni,
mai are si alte statute : de cititor īntr-o biblioteca, de activist
politic, de membru al unei comunitati religioase. Ca atare, activi-
tatea sa, relatiile sale, nu se reduc la familie si la profesiune, ci
angajeaza īntreg angrenajul unei societati national-istorice.

Ce implicatii psihosociale determina tuberculosul pulmonar pe
plan national ? Acestea s-ar putea īmparti īn doua clase : 1) clasa
implicatiilor social-economice si 2) clasa implicatiilor psihologice
propriu-zise. Din prima clasa fac parte toate implicatile legate de
prezervarea sanatatii populatiei. Pentru prevenirea tuberculozei,
societatea ia o serie de masuri preventive : vaccinarea anti-tuber-
culosa a copiilor, controlul reriodic al īntregii populatii, izolarea
copiilor bolnavi īn unitati special create īn acest sens, spitalizarea
gratuita si obligatorie a adultilor bolnavi. Asemenea masuri deter-
mina o serie īntreaga de consecinte economico-financiare. O mare
parte din bugetul statului este afectat ministerului sanatatii, iar
o mare parte din bugetul ministerului sanatatii, combaterii tuber-
culozei, īn ceea ce priveste tara noastra, nu se precupeteste nici uri
efort si se cheltuiesc sume uriase pentru combaterea tuberculozei.
īn acest sens, pe īntreg cuprinsul tarii s-a stabilit, pe zone, procen-
tajul de īmbolnavire de tuberculoza pulmonara, s-au īnfiintat
numeroase stabilimente de tratament, camine pentru copiii bolnavi,
case de recreere etc., iar pentru prevenirea si combaterea mala-
diei actioneaza o armata īntreaga de specialisti, de la medici
pīna la infirmieri.

īn corelatie cu implicatiile social-economice exista si o se-
rie de implicatii psihologice. Internarea copiilor si adultilor bol-
navi pune īn discutie asigurarea la locul de traitament a unor
conditii de instructie si educatie pentru copii si de culturalizare
pentru adulti, a sustinerii mijloacelor de conservare a echili-

IMI'I.K /TJ'IILE PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA

Inului psihic. Tot printre mijloacele cu caracter psihologic intra

cili urca de brosuri si carti de lamurire a opiniei publice īn mod

limilic īn legatura cu ce īnsemna tuberculoza īn trecut si ce

.rtrc/inta aceasta boala īn prezent īn acest sens, se duce o ade-

ii.uā campanie de schimbare a vechii mentalitati, prin care un

mbcrculos pulmonar era socotit un condamnat la moarte, si se

ime.irca a se cīstiga opinia publica īn īntelesul unei cooperari a

l'npulatiei cu specialistii.

BIBLIOGRAFIE

J. Delay et P. Pichot, Abrege de psychologie Masson et Cie, Paris,

C. Dumas, Traite de psychologie, Voi. l si II. F. Alean, Pons, 1924.

Michael Argyle, The psychology of interpersonal behavior, London,

Sigmund Freud, Psychologie collective et analise du moi, Payot, Pa-
ris, 1924.

J. P. Guilford, Personality, New York, 1959.

H. H. Kendier, Basic psychology, London, 1963.

J, Stoetzel, La spychologie sociale, Flammanon, 1966.