IMPLICATIILE PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

IMPLICA IILE PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

Bolnavul de tuberculoza pulmonara ridica o serie întreaga de
probleme, nu numai din punct de vedere curativ, ci si psihosocial,
îmbolnavirea generînd implicatii de ordin familial, profesional si
social.

Implicatiile familiale

îmbolnavirea de tuberculoza pulmonara a unui subiect uman
afecteaza direct sau indirect si familia careia acesta apartine. Orice
bolnav, prin statutul sau familial, ocupa una din pozitiile de :
parinte, fiu, frate. Prin îmbolnavire, datorita legaturilor afective
loartc puternice dintre acestia, în întreg caminul se instaleaza o
atmosfera de îngrijorare, de neliniste, de teama. Membrii familiei
îsi manifesta în primul rînd compasiunea pentru cel bolnav în al
doilea rînd însa, prezenta bacilului Koch într-o locuinta presupune
existenta pericolului de contaminare, în acelasi timp, îmbolnavirea
unui membru al familiei, chiar daca bolnavul este internat într-un
sanatoriu, se repercuteaza si asupra conditiilor de viata ale fa-
miliei.

Scoaterea unui om din cîmpul muncii, desi salariul i se pla-
teste aproape în întregime, se traduce prin pierderea pentru fami-
lie a unor cîstiguri suplimentare pe care le aducea în casa acesta,
prin dublarea efortului celor ramasi acasa pentru a face fata tre-
burilor gospodaresti, întretinerii inventarului existent, aprovi-
/ionarii.

Sînt si situatii, e drept, cînd spitalizarea unui bolnav de tu-
berculoza pulmonara reprezinta eliberarea acestuia de griji, pre-
cum si a familiei din care face parte. Astfel de cazuri se recrutea-

I. Alexandreseu

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

za dintre indivizii fara nici un fel de ocupatie, dintre cei cu fa-
milii dezorganizate, dintre parazitii sociali. Asemenea circumstante
sînt însa foarte rare.

în general, fiecare bolnav, în timp ce este spitalizat, are pe
cineva acasa care sufera pentru el, se teme de viata lui si actio-
neaza în vederea însanatosirii acestuia, care-i urmareste interesele,
merge din cînd în cînd la spital sa- vada, îi trimite pachete cu
alimente, îmbracaminte, scrisori

Cele sesizate arata cîteva aspecte familiale din perioada spi-
talizarii bolnavului. Chiar dupa reîntoarcerea în familie însa,
bolnavii remisi prezinta pentru familia lor implicatii negative.
Acestia mai întîi nu se pot integra în cîmpul muncii pentru o buna
perioada de timp ; ei rarmm pemtru luni întregi în situatia de
"intrati" în concediu medical, cu indicatia de a evita efortul fizic.

în al doilea rînd, fostii pacienti se întorc din spital cu o per-
sonalitate modificata, cu unele curiozitati, cu unele temeri, suspi-
ciuni, cu grija exagerata de a nu se antrena într-o munca orga-
nizata pentru a nu cadea în recidiva. Reîntoarcerea bolnavului
în familie poate sa însemne pentru el, de asemenea, si constatarea
viei noi situatii : mai putina afectiune din partea partenerului de
viata, dorinta acestuia din urrna de a nu mai coabita cu el ; sau,
pur si simplu, cel reîntors poate gasi locul lui ocupat de o terta
persoana.

Aspectele de mai sus se pot traduce prin dificultati finan-
ciare, conflicte intersubiective si intrasubiective, o variata gama
de stari de frustratie, diferite concretizari de ordin juridico-legal.
Cînd fostul pacient are impresia, la revenire, ca este primit cu
rezerva de catre partenerul sau de viata, în constiinta sa se naste
imediat întrebarea : ce s-a întîmplat în lipsa mea ? între cei doi
soti îsi fac loc neîncrederea, suspiciunea, acestea degenerînd apoi
în conflicte intrasubiective, iar în final în conflicte intersubiec-
tive, care pot consta în certuri, acte de brutalitate. Situatia se
poate oglindi în psihicul fostului bolnav si în sentimentul frustra-
tiei. Lipsa de "caldura sufleteasca" la partenerul de viata ofera
ocazia generarii în psihicul fostului pacient a sentimentului pa-
gubirii de un drept. Sentimentul de frustratie poate duce la re-
prosuri, la neîntelegeri, la patrunderea în viata celor doi a unei
terte persoane în rol de împaciuitor. Cea mai grava situatie este
aceea a înlocuirii de fapt a partenerului bolnav, în timpul
spitalizarii acestuia, cu altcineva. La reîntoarcerea acestuia acasa

i r l ICATIILE PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA

l i nevoie de o serie întreaga de actiuni juridico-legale : împar-
K' l,i spatiului locativ, separarea unor bunuri, asigurarea creste-
ni copiilor etc., ultimul act al piesei constînd în intentarea unui
proces de divort, cu toate consecintele ce decurg din acesta,

2. Implicatii ale vietii de spital

Aspectele psihosociale ale vietii de spital privesc relatiile
bolnavilor din stationarele de tuberculoza, prevazute de legi si
tcftulamente, cît si pe cele stabilite în cadrul grupurilor mici, or-
Kiini/ate în mod spontan. Ce se poate spune despre aceste grupuri
>i despre aceste relatii ?

In asemenea grupuri de bolnavi exista diferentieri generate
initial de statutele premorbide, atît de diversificate, pe care su-
ine tii le aduc odata cu internarea. Evident, statutul de bdlnav
i li¹ tuberculoza devine numitor comun în timpul spitalizarii, do-
ininînd dupa un timp statutele vechi si stergînd într-o oarecare
masura caracteristicile indicate de factorii vîrsta, profesiune, stu-
<lii. Statutul de tuberculos nu poate anula însa definitiv impli-
i atiile bogate ale statutelor anterioare, lucru care devine evident
ni manifestarea pacientilor în cadrul conditiilor oferite de spita-
li/are. Ca o consecinta, în functie de o serie de parametri care au
(ionat asupra subiectilor înainte de internarea lor în spital, de
piofilul psihologic al acestora, de pozitiile pe care le cuceresc în
stationar, se configureaza un evantai de interrelatii între bolnavii
<'u o spitalizare prelungita. Nasc astfel opinii, se cultiva senti-
mente, se întretine respectul pentru unii bolnavi, dispretul pentru
altii indiferenta. Asemenea interrelatii sînt evidente în orice sta-
tionar de tuberculoza pulmonara si capata forme foarte intere-
sante. Ele pot fi apreciate cu o metodologie de cercetare psiho-so-
ciologica destul de precisa (sociograma). Prin intermediul so-
ciogramei se poate cunoaste locul (rangul) unui bolnav, acordat
de ceilalti bolnavi, stima care i se da, capacitatea de a influenta
pe. altii în aria microgrupului, de care medicul trebuie neaparat sa
una seama în alcatuirea planului de îngrijire a suferinzilor sai.

Intrucît însa pozitiile bolnavilor în spital nu au un caracter
lixist, ci unul dialectic, interrelatiile psiho-sociale modificîndu se
încreti în functie de o suita întreaga de factori - personali, mo-

PSIH/CUI. BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

tivationali, moral-educativi - acestea trebuie examinare mereu.
Se va constata astfel, în unele situatii, anihilarea unor diferente
dintre indivizi - la bolnavii care coabiteaza de foarte mul 15
vreme -, în altele modificarea unor scheme vechi, reconsiderarea
acestora dupa zile întregi si saptamîni, datorita patrunderii în in-
teriorul microgrupului a unor noi subiecti. In felul acesta, geo-
grafia sociala a microgrupului, prin asezarea si reasezarea oame-
nilor, periodic, pe anumite trepte, capata mereu noi configuratii.

Orice modificare în schema microgrupului afecteaza însa,
într-un fel sau altul, pozitiv sau negativ, pe fiecare dintre membrii
sai, avînd drept consecinta deteriorarea pozitiilor unora, ameliora-
rea altora, cresterea sau scaderea tonusului vital, generarea unor
stari psihice speciale : tristete, depresie sau veselie, buna-dispo-
zitie etc.

Trebuie, de asemenea, notificat ca, în afara de aceste implicatii,
pot interveni unele muk mai grave : stabilirea de relatii amoroase
si chiar sexuale între bolnavii celor doua sexe, întretinerea de ra-
porturi sexuale anormale între indivizi de acelasi sex, relatii cu
consecinte uneori asupra sanatatii bolnavilor, alteori - prin con-
flictele pe care le genereaza - chiar asupra familiilor. Nu se
poate, de asemenea, trece cu vederea deprinderea a numeroase

altor vicii.

»W

3. Implicatii la locul de munca f?'

îmbolnavirea de tuberculoza pulmonara reclama scoaterea
subiectului în cauza din cîmpul muncii, minimum pentru cîteva
luni. Legile în vigoare nu permit concedierea salariatului, ci dim-
potriva, prescriu asistarea lui medicala si sociala pîna la completa
sa vindecare în asemenea situatie se produce initial un gol la
locul de munca, munca salariatului spitalizat fiind preluata de
catre colegii de lucru, ceea ce înseamna suprasolicitarea acestora,
sau de catre un angajat temporar, ceea ce se traduce prin încar-
carea bugetului întreprinderii sau a institutiei în a carei schema
se gaseste bolnavul în primul caz, împartirea sarcinilor pe cole-
gii de munca produce nemultumiri si chiar conflicte în al doilea

PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA

M conducerea întreprinderii sau a institutiei, prin angajarea unui
«ulariat temporar, trebuie sa plateasca pentru acelasi post, luni
de /ile, doua salarii.

4. Implicatii la locul de munca dupa remiterea
bolnavului

In ceea ce priveste readaptarea profesionala a bolnavului,
aceasta nu constituie o simpla revenire la locul de munca, cu
reluarea activitatii anterioare îmbolnavirii, ci reprezinta o adeva-
rata comutare psihosociala. Pozitia pe care i-o acorda grupul
locial bolnavului dupa reluarea lucrului nu mai coincide întot-
deauna cu aceea pe care a avut-o înainte de îmbolnavire. Din
cercetarile de teren ale noastre, precum si din convorbirile pe
<'*rc le-am avut cu bolnavii stabilizati, reiese ca interrelatiile
«triale ale acestora din urma ridica o serie întreaga de probleme f n toarcerea la locul de munca a unui subiect, în parte handicapat,
conduce la unele restructurari ale raporturilor anterior existente,
legate de incapacitatea partiala de lucru a acestuia. Astfel, reîn-
toarcerea sa la lucru creeaza situatii cu elemente iritative. în pri-
mnl rînd, întreprinderile nu sînt dispuse sa lucreze cu fostii bolnavi.
Pe de alta parte unii dintre fostii bolnavi, în baza unor reactii
de aparare, dupa cum s-a amintit, tin sa se menajeze, cer sa li
ic dea sarcini oît mai usor de îndeplinit, se plîng de fatigabili-
late etc.

Altii lupta cu reale complexe de inferioritate, care determina
noi stressuri cu rezonanta biologica negativa. Atît în cazul fosti-
lor bolnavi, care pretind un regim preferential, cît si în cazul ce-
lor cu complexe de inferioritate, intervin implicatii care-i depa-
Xsc pe ei ca persoane singulare.

în întreprinderile moderne, lucrîndu-se în lant, fiecare din-
ire lucratori constituind un pion, inactivitatea unuia afecteaza
mersul întregii productii. Un subiect partial handicapat stînje-
rieste deci într-un fel lucrul altora n felul acesta, se declanseaza
conflicte interindividuale deloc dorite. La rîndul lor, conflictele
intcrindividuale genereaza conflicte intrasubiective, cu consecinte
asupra sanatatii : tulburari de tip nevrotic si de comportament în
r a/u l conflictelor interindividuale apar unele consecinte sociale :
încheieri de dosare, anchete, 'trimiteri în judecata în cazul conflic-
telor intrasubiective intra în joc sanatatea mintala, facîndu-se
.i^rel la serviciile medicului, iar la nevoie unii subiecti sînt diri-
jati catre spitalele de psihiatrie.

12i PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

Implicatii psihosociale n societate

în rîndurile de mai sus am tratat implicatiile psihosociale ale
bolnavului de tuberculoza pulmonara în functie de doua pozitii
ale acestuia : pozitia sa de membru al unei familii si pozitia s.x
de membru al unei colectivitati de munca. Atît familia însa, cu
si colectu itatile de munca apartin unei societati nationale, unei
epoci istorice, umanitatii în genere. Pe de alta parte, orice individ
uman, deci si fostul bolnav de tuberculoza, pe lînga statutul
social de membru al unei familii si de titular al unei profesiuni,
mai are si alte statute : de cititor într-o biblioteca, de activist
politic, de membru al unei comunitati religioase. Ca atare, activi-
tatea sa, relatiile sale, nu se reduc la familie si la profesiune, ci
angajeaza întreg angrenajul unei societati national-istorice.

Ce implicatii psihosociale determina tuberculosul pulmonar pe
plan national ? Acestea s-ar putea împarti în doua clase : 1) clasa
implicatiilor social-economice si 2) clasa implicatiilor psihologice
propriu-zise. Din prima clasa fac parte toate implicatile legate de
prezervarea sanatatii populatiei. Pentru prevenirea tuberculozei,
societatea ia o serie de masuri preventive : vaccinarea anti-tuber-
culosa a copiilor, controlul reriodic al întregii populatii, izolarea
copiilor bolnavi în unitati special create în acest sens, spitalizarea
gratuita si obligatorie a adultilor bolnavi. Asemenea masuri deter-
mina o serie întreaga de consecinte economico-financiare. O mare
parte din bugetul statului este afectat ministerului sanatatii, iar
o mare parte din bugetul ministerului sanatatii, combaterii tuber-
culozei, în ceea ce priveste tara noastra, nu se precupeteste nici uri
efort si se cheltuiesc sume uriase pentru combaterea tuberculozei.
în acest sens, pe întreg cuprinsul tarii s-a stabilit, pe zone, procen-
tajul de îmbolnavire de tuberculoza pulmonara, s-au înfiintat
numeroase stabilimente de tratament, camine pentru copiii bolnavi,
case de recreere etc., iar pentru prevenirea si combaterea mala-
diei actioneaza o armata întreaga de specialisti, de la medici
pîna la infirmieri.

în corelatie cu implicatiile social-economice exista si o se-
rie de implicatii psihologice. Internarea copiilor si adultilor bol-
navi pune în discutie asigurarea la locul de traitament a unor
conditii de instructie si educatie pentru copii si de culturalizare
pentru adulti, a sustinerii mijloacelor de conservare a echili-

IMI'I.K /TJ'IILE PSIHOSOCIALE ALE BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA

Inului psihic. Tot printre mijloacele cu caracter psihologic intra

cili urca de brosuri si carti de lamurire a opiniei publice în mod

limilic în legatura cu ce însemna tuberculoza în trecut si ce

.rtrc/inta aceasta boala în prezent în acest sens, se duce o ade-

ii.uâ campanie de schimbare a vechii mentalitati, prin care un

mbcrculos pulmonar era socotit un condamnat la moarte, si se

ime.irca a se cîstiga opinia publica în întelesul unei cooperari a

l'npulatiei cu specialistii.

BIBLIOGRAFIE

J. Delay et P. Pichot, Abrege de psychologie Masson et Cie, Paris,

C. Dumas, Traite de psychologie, Voi. l si II. F. Alean, Pons, 1924.

Michael Argyle, The psychology of interpersonal behavior, London,

Sigmund Freud, Psychologie collective et analise du moi, Payot, Pa-
ris, 1924.

J. P. Guilford, Personality, New York, 1959.

H. H. Kendier, Basic psychology, London, 1963.

J, Stoetzel, La spychologie sociale, Flammanon, 1966.