INFLAMATIA

INFLAMATIA

1.Etapele inflamatiei

1. etapa de declansare apar fenomene alternative structurale si functionale, prin actiunea directa a factorului patogen
2. etapa efectorie se elibereaza mediatorii inflamatiei care induc fenomenele vasculo-exudative (mediatorii au efecte vasodilatatorii, cresc permeabilit capilara si chemotactice asupra celulelor inplicate in inflamatie -> formarea de e 444d39e xudat inflamator)
3. etapa de vindecare predomina procesele cellular-proliferative, intervin fibroblastii care refac matricea de colagen; apare tesut cicatriceal

2.Agentii etiologici ai inflamatiei

infectiosi sau biologici: bacterii, virusuri, paraziti, fungile

fizici: temp extreme, energia electrica, radiatii ionizante, traumatisme

chimici: acestia au origine exogena (acizi, baze,, subst industriale) sau endogena (acizii biliari, HCl din sucul gastric, enzime, proteine denaturate din focarul inflamator)

- factorii patogeni cu intensit mica (microtraumatisme, varitii mici de temp) nu produc leziuni tisulare importante si nu declanseaza reactii inflamatorii; ca sa determine asta, trebuie sa aibe o intensitate de valoare prag, ca sa depaseasca barierele biologice)

3. Evolutia inflamatiei

- inflamatia este:

• acuta (predomina fenom exudative)
• subacuta (exudatul coexista cu fenom precoce de reparatie tisulara)
• cronica (predomina procesele de reparatie si fibroza)

daca predomina fenom vasculo-exudative, inflamatia se caract prin exudat inflamator bogat cu edem inflamator important

daca predomina fenom proliferative, inflamatia da nastere unor procese de fibroza, cu sinteza excesiva de collagen (ex. Inflam articulare)

4. Etapa de declansare a inflamatiei

- inflamatia este declansata de actiunea directa a ag etiologic asupra vaselor sanguine, celulelor si fibrelor colagenice si necolagenice din matricea extracelulara, asupra term nervoase sensitive

- lezarea fibrelor si celulelor se produce:

direct, prin actiunea distructiva a ag. Patogen

indirect, produse de enzimele lizozomale, in special de proteaze si hidrolaze (aceste enzime sunt eliberate din celulele lezate si cele inflamatorii recrutate local, precum macrofage, neutrofile, si altereaza alte celule vecine)

- prin actiunea enz. proteolitice, in focarul inflamator apar proteine denaturate si resturi peptidice, cu efecte biologice: activeaza sistemul complement, effect chemotactic, stim term nervoase perivasculare, cresc permeabilit capilara

5. Proteinele reactive de faza acuta

- sunt alfa1, alfa2 si beta-globuline sintetizate hepatic

- fiziologic, nivelul lor plasmatic este mic, dar creste cand se produc fenomene inflamatorii

- sintezele hepatocitare - stim de IL1, IL6, TNFalfa, proteine alterate, fragm de bacterii si detritus cellular, care ajunge in ficat pe cale sanguina

- prot de faza acuta sunt deversate in sange si trec in focarul inflamator datorita permeabilit capilare crescute

- au rol antiinflamator prin mai multe mecanisme:

inhiba enzimele proteolitice

opsonizeaza microorganismele

activeaza sist. Complement, etc

- alfa1-antitripsina (200-400mg/dl) inhiba tripsina, chemotripsina, renina, elastaza, colagenaza

- alfa1-antichemotripsina(30-60mg/dl) inhiba chemotripsina

- alfa2-macroglobulina, alfa2-antiplasmina

- haptoglobina (se combina cu Hb, prevenind pierderea renala de Fe in hemoliza)

- prot C reactiva (1mg/dl) activeaza sist. Complement, efect bacteriostatic, stimuleaza fagocitoza

6. Sistemul complement in inflamatie

- este un sistem multienzimatic, participa la rasp imun si la reactia inflamatorie, facand legatura intre apararea specifica si nespecifica

- factorii sist complement sunt sintetizati in ficat

- complementul functioneaza pe principiul cascadei:

calea clasica complexele Ag-Ac -> Fact XII activat -> prot C reactiva atasata de mb bacteriana

calea alterna: prot denaturate din focarul inflamator -> plasmina -> endotoxine bacteriene -> polizaharide bacteriene

- factorii complementului extravazeaza in focarul inflamator datorita permeab capilare crescute

- in circulatie, factorii se gasesc sub forma de profactor (enzima inactiva sau zimogen), care se activeaza prin procese de proteoliza limitata; factorii C (2,3,4,5) sunt clivati in fragment (a) mic, effect proinflamator, si fragment (b) mare, care intervine in distrugerea Ag corspusculate si epurarea Ag solubile

- in activarea cascadei, se produc 4 tipuri de componente:

factori anafilactici (fragmente C3a, C5a, actioneaza pe mastocitele si bazofilele din focar, si se elibereaza histamina, fact de activare plachetara, prostaglandine, leucotriene, tromboxan)

factori chemotactici

factori opsonizanti (fragm C3b), se ataseaza de mb non-self si complexe imune, stimuland fagocitoza bacteriilor si a complexelor imune

complex litic terminal (structura C5b6789), produce liza osmotica a celulei tinta

7. Sistemul coagularii in inflamatie

- factorii coagularii sunt proteine produse in ficat, circula inactive si se activeaza in cascada

- factorii extravazeaza in focarul inflamator datorita permeab capilare crescute, acolo ei activandu-se pe ambele cai, intrinseca si extrinseca

calea intrinseca activarea fact XII, in contact cu endoteliul vascular lezat, prot denaturate sau complexe immune

calea extrinseca eliberarea fact III (tromboplastina tisulara), care provine din macrofage

fibrinogenul se activeaza specific (sub actiunea trombinei) si nespecific (sub actiunea altor proteaze)

- activarea coagularii are mai multe roluri in focarul inflamator:

reteaua de fibrina obstacol mecanic impotriva extinderii inflamatiei

fibrinogenul si fibrina au effect chemotactic pt neutrofile

trombocitele elibereaza serotonina, cu effect dolorigen   si creste permeab capilara

fact XII actioneaza asupra kalicreinei (activeaza kininele plasmatice) si asupra plasminogenului (il transforma in plasmina)

8. Sistemul fibrinolitic in inflamatie

- se activeaza simultan cu coagularea

plasminogenul (de origine hepatica) ajunge in focarul inflamator prin cresterea permeab capilare, unde este activat in plasmina, de mai multi factori: factorii eliberati din endoteliul lezat, fact. XII activat, kinine plasmatice, streptokinaza, urokinaza

- plasmina are mai multe actiuni: fibrinolitica (descompune fibriongenul si fibrina in fibrionpeptizi sau prod de degradare ai fibrinei), activeaza sist kininelor plasmatice, activeaza sist

complementului pe cale alterna, effect chemotactic pt leucocite

9. Anafilatoxinele factori anafilactici (fragmente C3a, C5a, actioneaza pe mastocitele si bazofilele din focar)

- se elibereaza mediatorii preformati (histamina) si neoformati (fact de activare plachetara, prostaglandine, leucotriene, tromboxan)

10. Rolul aspirinei

11.12.13. Aminele biogene in inflamatie sunt:

1. catecolaminele (adrenalina, noradrenalina)
2. histamina
3. serotonina

- catecolaminele eliberate din term nervoase simpatico perivasculare sub act ag etiologic; produc vasoconstrictie initiala de scurta durata

- histamina se elibereaza prin degranulare din mastocitele perivasculare si bazofilele atrase in focarul inflamator prin chemotactism

- serotonina eliberata de trombocitele agregate; actiuni:

dolorigena, prin stim term nervoase sensitive

creste permeab capilara

stim agregarea trombocitara

vasoconstrictor

in cantit mari, stim musc neteda a tubului digestive, producand diaree

Histamina

1. cutanat: vasodilatatie si cresterea permeab capilare
2. tisular: vasodilatatie si crestearea permeab capilare; astfel participa la formarea exudatului inflamator, manifestat prin semnele Tumor Rubor Calor
3. bronsic: bronhoconstrictie, hipersecretie de mucus, edem al muc bronsice
4. digestive: contractii intestinale dureroase, edem al mucoasei (stim secretia de acid prin receptorii H2)
5. circulatie: contribuie la instalarea socului anafilactic prin vasodilatatie periferica generalizata care produce hipotensiune (efect aritmogen cardiac)

14. Lipidele biologic active in inflamatie

cuprinde metabolitii oxidati ai unor acizi grasi polinesaturati:

prostaglandine

leucotriene

tromboxani

- sinteza lor porneste de la ac. arahidonic desprins din fosfolipidele membranare prin act. fosfolipazei A2

- enzima este activata de stimuli hormonali, nervosi, chimici, mecanici, importanta avand cresterea Ca din citopl celulelor din focarul inflamator: staza locala produce hipoxie, care inhiba pompa de Ca

ac. arahidonic ---ciclooxigenaza à PG, TX

ac. arahidonic ---lipooxigenaza à LT

- efect bronhoconstrictor, implicate in patogenia astmului bronsic, vasodilatatoare

15. Citokinele in inflamatie

sunt polipeptide eliberate din mai multe tipuri de celule, in special macrofage si limfocite

sunt mediatori f importanti in apararea nespecifica si apararea imuna, avand rol de mesageri intercelulari, cu efecte biologice multiple

- cele mai importante: Interleukina 1 (IL1) si Factorul de necroza tumorala alfa (TNF alfa) eliberate din macrofage

- efecte: - stim sinteza monoxidului de azot la niv endoteliilor, cu effect vasodilatator si citotoxic prin actiunea oxidanta puternica

stim explozia resp oxidative, cu producerea speciilor reactiva de oxigen cu efect litic pentru bacterii

stim sintezele prot de faza acuta (hepatic)

stim sint altor citokine, a colagenului si colagenazelor

la SNC, induc febra, somn si anorexie

IL1 are efecte proprii: activeaza limfocitele T, stim adenohipofiza (elib de ACTH, endorfine, prolactina)

Interferonii au act. antivirala si stim activitatea limf NK (natural killer)

- s-au descris: - factori de stim a coloniilor de granulocite, care stim granulopoieza in maduva hematogena si factori de stim a coloniilor de macrofage si granulocite, care stim sint medulara a neutrofilelor, eozinofilelor si monocitelor

- macrofagele produc factorii: de crestere a fibroblastilor, factorul de crestere si transformare beta (stim cel mm. neted vascular)

16. Radicalii de oxigen in inflamatie

- produsi de celulele fagocitare activate, pe care ii elibereaza in granulele de fagocitoza si extracelular

- contin atomi de oxigen cu un electron solitar pe ultimul orbital; atomul de oxigen are capacitate oxidanta foarte mare care afecteaza acizii grasi din fosfolipidele mb celulare si mitocondriale, ducand la moartea celulei

- efecte proinflamatorii: - lezeaza cel endoteliale, activeaza sistemul complement

degradeaza prot colagenice si necolagenice din matricea extracelulara

activeaza unele enzime proteolitice

descompun ac. arahidonic, generand produsi cu rol chemotactic

17. Modificarile calibrului vascular in inflamatie

- modificarile trec prin 3 faze: vasoconstrictie, hiperemie activa si vasodilatatie pasiva

• vasoconstrictia initiala dureaza putin (sec sau minute), produse la inceput de reflexe de axon generate de ag etiologic si intretinuta de catecolamine
• hipermemia activa (arteriodilatatia) determinata tot de reflexe de axon la care se asociaza mediatorii biologici cu efecte vasodilatatoare: histamina, lipide biologic active, kinine, anafilatoxine; explica 2 semne clinice de baza ale inflamatiei: Rubor si Calor
• vasodilatatia pasiva apare datorita acidozei locale; se accentueaza staza sanguina si hipoxia locala, vasele nu mai raspund la nici un stimul vasoconstrictor

18. Alterarea metabolismelor intermediare in inflamatie

- predomina fenomene de catabolism, acidoza locala si hiperhidratare

1. metabolismul glucidic hipoxie indusa de staza vasculara deviaza glicoliza spre calea anaeroba; mult ac lactic cu rol determinant in acidoza
2. metabolismul protidic: predomina proteoliza, produsa prin actiunea directa a fact. patogen si prin eliberarea enzimelor proteolitice din celulele distruse si fagocite; se acumuleaza in focarul inflamator resturi de proteine denaturate, peptide, aminoacizi
3. metabolismul lipidic predomina lipoliza; se acumuleaza lipoproteine extravazate, colesterol din mb celulelor distruse; sub act PL A2 se sint lipide biologic active
4. echilibrul acido-bazic: ph-ul deviaza spre acidoza; responsabil este ac lactic la care se asociaza produsii de catabolism cellular acizi si CO2

acidoza produce:

vasodilatatie paralitica

efect dolorigen

creste permeab capilara

5. metabolismul hidroelectrolitic: zona focarului inflamator are tendinta de hiperhidratare

creste permeab capilara

acumulare de prod de catabolism proteic care cresc osmolaritatea interstitiului

acidoza locala inhiba pompele Na/K, ceea ce duce la intrarea Na+apa in cellule, si hiperhidratare

hiperhidratarea duce la edem inflamator, manifestat clinic prin Tumor

19. Influenta terenului individual si complicatiile proceselor de vindecare

la persoanele cu reactivitate buna reactia inflamatorie are evolutie scurta, cu vindecare rapida, fara sechele

- la persoanele cu reactivitate scazuta inflamatia are evolutie lunga, vindecare dificila:

boli grave: ciroza hepatica, diabet zaharat, boli endocrine

varste extreme: nou-nascut, batran

leucopenia, inhibarea functiei leucocitare si depresie imuna

irigatia sanguina deficitara

- complicatii:

limitarea miscarilor prin cicatrici retractile cutanate, musculo-ligamentare

se pot produce stenoze, stricturi, daca inflam este la circumferinta unei structuri tubulare (stenoza pilorica, esofagiana)

aderente pleurale, pericardice, peritoneale, daca inflam este la nivelul seroaselor

sinteza in exces de fibre de collagen duc la cicatrici cheloide

20. Exudatul inflamator

format din:

plasma exudata

celule sanguine transvazate

proliferare locala celulara

produsi locali de catabolism

variaza in functie de organul sau tesutul interesat si natura procesului inflamator

inflamatiile pot evolua cu exudat noncelular, celular, mixt sau cu procese de tip granulomatos

21. Agentii etiologici ai inflamatiei la nivelul pulpei dentare

agenti fizici: termici si traumatici

termici (cresterea sau scaderea exagerata a temp la nivel dentar), pot actiona brutal (perioade scurte, variatii mari de temp: contact cu zapada carbonica sau freoni in cadrul testelor de vitalitate) sau cu intensitate mica, repetat (contact cu alimente prea calde sau prea reci)

traumatici, brutal sau repetitive in timp, cu actiune mai lenta (coroane neadaptate, aparate ortodontice supraactivate)

- agenti chimici: reprezentati de subst cu potential toxic din unele medicamente si materiale utilizate incorect in practica stomatologica

exemple: alcool concentrat, perhidrol, medicamente cu fenoli si formol, ac. fosforic din cimenturi cu silicat, monomerul din acrilat

produc: - distrugerea celulelor din pulpa dentara

- agenti biologici: pot actiona direct (agentul patogen patrunde in camera pulpara) sau indirect (prin exotoxinele eliberate de germenii din canaliculele dentinare)

22. 23. 24. Inflamatia pulpei dentare

- pulpa dentara este un tip de tes. conjunctiv cu o serie de particularitati anatomice si fiziologice

Situatia anatomica: - pulpa este asezata in camera pulpara si canalele radiculare, cavitati inextensibile si nedeformabile

smaltul si dentina protejeaza pulpa de traumatisme si agenti patogeni

dezavantaje: acces dificil, iar in caz de inflamatie, edemul comprima toate elementele anatomice pulpare

Comunicarea camerei pulpare cu organismul prin foramenul apical care este un inel rigid format din dentina si cement, prin care trec vase sanguine, limfatice si nervi

- cu varsta orificiul apical scade prin depunere de dentina secundara si cement, scazand si troficitatea structurii pulpare

- dimensiunile mici ale foramenului apical duc la comprimarea venulelor, producand staza si hipoxie in camera pulpara, in caz de inflamatie

Sistemul circulator pulpar: - irigatia arteriala de tip terminal, blocarea arteriolei produce necroza pulpara

venulele pulpare nu au perete muscular, pot fi usor comprimate prin edemul interstitial

capilarele au peretii formati dintr-un strat de cellule endoteliale si o adventice din mucopolizaharide; in inflamatii, stratul mucopolizaharitic se depolimerizeaza, creste permeab capilara si se produc plasmexodia si diapedeza leucocitelor

Inervatia pulpei dentare - senzitiva este bogata, asigurata de ramurile maxilara si mandibulara a trigemenului; fibrele nervoase patrund prin orificiile apicale, se ramifica si in periferia pulpei formeaza un plex nervos, de unde unele fibre pierd teaca de mielina si ajung in canaliculele dentinare pana la limita dentina-smalt

- fibrele vegetative au rol vasomotor: cele simpatice provin din plexul carotidian, cele parasimpatice din ggl. otic si sfenopalatin

- in inflamatii, fibrele intens stimulate, sub actiunea acidozei si bradikininei

Labilitatea structurala

modificari celulare: fibroblastii, macrofagele, celulele mezenchimale si odontoblastii se activeaza metabolic si migreaza spre centrul focarului inflamator; dupa nevoi fibroblastii se pot transforma in macrofage, iar celulele mezenchimale in fibroblasti sau odontoblasti

modificari subst. fundamentale: mucopolizaharidele se afla fiziologic polimerizate sub forma de gel; in inflamatii cele interelulare si pericapilare se depolimerizeaza si subst fundamentala trece in stare de sol; efecte: creste permeab capilara, plasmexodia, patrunderea germenilor in toata pulpa dentara, difuziunea inflam in toata pulpa dentara

modificarile fibrelor conjunctive: fibrele de colagen se depolimerizeaza sub actiunea colagenazelor microbiene, a acidozei si a unor mediatori ai inflamatiei

Exudatul inflamator in pulpa dentara - in care predomina neutrofilele, adica este purulent

- initial se gaseste in abcese pulpare, bine delimitate de bariere imuno-fibrino-leucocitara

- puroiul este format din : leucocite vii si moarte, bacterii vii si moarte, fragmente de fibre si celule, plasma bogata in colesterol si ac. grasi liberi

- tendinta infectiei pulpare este de extindere si distrugere a intregii cavitati a pulpei, coronara si radiculara, cu transformarea in gangrena pulpara.