INTOXICAŢIA CU ASPIRINĂ
Acidul acetilsalicilic (aspirina), este esterul acidului acetic cu acidul salicilic.
În functie de doza are efect analgezic, antipiretic si antiinflamator prin inhibarea sintezei prostaglandinelor.
- de asemenea împiedica agregarea plachetara si prelungeste timpul de sângerare (prin inactivarea ciclooxigenazei plachetare - responsabila de sinteza tromboxanilor si inactivarea ciclooxigenazei celulelor endoteliului vascular responsabila de form 10410p1521k area prostaciclinei cu proprietati antiagregante)
- se absoarbe bine în tubul digestiv (cresterea pHlui sucului gastric mareste solubilitatea medicamentului si îi usureaza absorbtia).
- este hidrolizat în mica parte în mucoasa intestinala si la Iul pasaj hepatic, ajungând în sânge în forma nemodificata. Hidroliza continua în plasma si în ficat astfel încât proportia salicilatului creste repede.
Salicilatii trec lent prin bariera hematoencefalica si repede prin bariera placentara. Acidoza favorizeaza difuziunea în creier si în alte tesuturi, crescând riscul toxic (creste proportia formei neionizate hiposolubile). Alcaloza mareste proportia formei ionizate neliposolubile, favorizând retinerea în lichidul extracelular.
Eliminarea renala se face prin filtrare glomerulara si secretie tubulara. În urina se elimina acidul saliciluric, glucuronizi si salicilat. Proportia de salicilat nemodificat eliminata prin urina, creste cu doza.
Intoxicatia se produce cel mai frecvent accidental prin ingestie, mai ales la copii (formele de conditionare dulci).
- fenomene toxice minore apar la concentratiile ce depasesc 200 mg/ml, toxicitatea este manifestata la peste 300 mg/ml, iar la concentratii mai mari de 450 mg/ml survin tulburari metabolice grave.
Intoxicatia acuta poate fi de mare gravitate deoarece indicele terapeutic al substantei, la doze antiinflamatorii este mic.
La adult doze de 0,2 g/kg comporta un risc mortal.
Faza de început este denumita faza de exctitatie centrala:
cefalee, vertij
tulburari de vedere
polipnee
greturi, varsaturi (uneori sangvinolente), colici abdominale
hiperpirexie cu congestia pielii si sudoratiei
HTA, tahicardie, cianoza
agitatie, spasme musculare
halucinatii, delir, convulsii.
Uneori apar hemoragii (prin deprimarea formarii protrombinei în ficat care se adauga inhibarii functiei plachetare).
Faza acidocetozica: se manifesta prin coma cu acidoza marcata, hipoglicemie, oligoanurie, colaps (depresie respiratorie), hiperpnee (cu pierderea CO2 respirator), alcaloza respiratorie, acidoza metabolica, eliminarea unor cantitati mari de baze sub forma de bicarbonat. Aceasta eliminare a bicarbonatului determina o pierdere concomitenta a ionilor de Na+, K+.
Copiii sub 4 ani, dezvolta mai rapid acidoza metabolica decât alcaloza metabolica si frecvent apare deshidratare importanta.
În caz de intoxicatie se fac teste de screening calitativ:
- administrarea în urina a câtorva picaturi de acid acetic glacial, urmata de administrarea a 3 picaturi de solutie clorura ferica 10% determina aparitia unei culori rosii usoara sau persistenta determinata de prezenta fenotiazinelor.
- unele laboratoare pot determina cantitativ nivelul salicilatilor din sânge.
Tratamentul este nespecific
- provocarea de varsaturi cu sol. IPECA daca pacientul este constient
- spalatura gastrica daca pacientul este constient (daca este în coma se face intubatie orotraheala)
- adminstrare de purgative p.o. sulfat de sodiu
CONTRAINDICAT ! administrarea bicarbonatului de sodiu oral - pentru ca interfereaza absorbtia salicilatului.
Tratamentul general se va face în functie de doza de toxic ingerata si de nivelul salicilatului seric.
- combaterea de urgenta a hiperpirexie (împachetari reci)
- hidratarea bolnavului- administrarea serului fiziologic i.v. rapid, apoi mai lent pâna la restabilirea fluxului sangvin renal.
- corectarea acidozei si alcalinizarea urinii- perfuzii i.v. cu bicarbonatul de sodiu
- administrarea i.v. sol. clorura de potasiu cu rezultate bune în alcalinizarea urinii si excretia salicilatului.
- corectarea cetozei si hipoglicemiei prin administrare de glucoza.
- combaterea hemoragiilor prin transfuzii de sânge si vitamina K.
În conditii de soc se va administra solutie perfuzabila de plasma sau transfuzii cu sânge integral.
Insuficienta renala este rara în intoxicatia cu aspirina, aparitia ei impune hemodializa.
INTOXICAŢIA CU COCAINĂ
Denumire: coke, candy, snow, girl, bigC, Charlie
Cocaina se utilizeaza exclusiv topic în chirurgia ORL. Doza maxima pentru o administrare nu trebuie sa depaseasca 30 mg, (12 picaturi din solutia 5%)
Anestezia este însotita de vasoconstrictie sângerarea este mai redusa atunci când se intervine chirurgical.
Efecte generale importante:
Pacientul cu intoxicatie este expansiv, logoreic, face apropouri indecente, nu simte mirosul, are tahicardie, midriaza si conjuctiva hiperemiata.
Dozele mici: produc stimulare psihomotoare cu euforie, cresterea vigilentei difuze, îndepartarea senzatiei de oboseala.
În scop euforizat, cocaina este prizata, ea resorbindu-se usor prin mucoasa nazala.
Intoxicatia acuta:
- poate aparea si la cantitati mici (30-50mg), mai ales când anestezicul se aplica necontrolat, pe mucoasa inflamata a cailor respiratorii.
Fenomenele toxice se manifesta prin:
neliniste, confuzie mintala, delir
tahipnee, HTA, tahicardie
hipertermie
convulsii
Apar fenomene de deprimare centrala: colaps, respiratie rara si neregulata, apoi stop respirator (prin paralizie respiratorie), coma
Tratamentul: este nespecific, neexistând antidot în intoxicatia cu cocaina.
- se vor aplica masuri generale nespecifice
- Diazepam injectabil
- administrare de oxigen
Intoxicatia cronica - cocainomania
Se caracterizeaza prin dependenta psihica puternica (cu degradare psihica rapida si foarte marcata). Potentialul de toleranta si dependenta fizica la cocaina este mic.
De obicei bolnavii îsi administreaza drogul prin prizare nazala
Simptome ale intoxiactiei:
- midriaza caracteristica
- leziuni ale septului nazal mergând pâna la gangrena si perfocare datorita vasoconstrictiei locale excesive.
- tulburari psihice cu neglijarea obligatiilor sociale
- bolnavii decad fizic si moral, recurg la acte antisociale pentru a-si procura drogul
Sindrom de abstinenta la cocaina este moderat, manifestându-se prin:
oboseala
stare depresiva
hiperfagie
Tratament
- întreruperea brusca a administrarii drogului sub supraveghere medicala
- vindecarea este foarte dificila (din cauza implicatiilor psihice si sociale ale abuzului cronic de cocaina) impunând obligator psihoterapie.
|