Intoxicatia cu ingrasamintele fosfatice
Toxicitatea superfosfatilor este < decat a subst azotoase
Toxicitatea se dat P si Cl dar si unor impuritati din aceste subst
Fluorul este prezent si are un rol important in tox, dar se gaseste de 10-20x < decat P.
Apatita cont max 16-34% fosfati si 3% F
Ingrasamintele fosfatice minerale se impart in 4 grupe:
-fosfati naturali: rocile fosfatice (apat 13513g621n ita) folosite maruntit
-ingrasaminte fosfatice usor solubile: superfosfati
-ingrasaminte fosfatice solubile in citrati: fosfat de Ca, de Mg, fosfatul alcalin, zgura lui Thomas
-ingrasaminte fosfatice solubile in acizi: faina de oase degresata, faina de oase nedegresata, faina de oase degelatinata
Intox se prod prin ingerarea accidentala odata cu apa de baut sau cu furajele (mai ales cele umede - borhot), prin contaminarea pasunilor cu resturi de ambalaje care contin superfosfati, consum de taitei si nutr combinate ce au fost transportate in vehicule care au fost fol si pt transportul ingras fosfatice. Se poate prod intox prin presararea pe pardoseala adaposturilor pt fixarea NH3.
Mai ales pasarile pot consuma direct ingras fosfatice
Carentele minerale (lipsa de sare) din ratie reprez cauza princ a ingestiei acestor subst.
Ingras fosfatice fac parte din grupa subst cu tox medie. Doza toxica = 0,5g/kg GV
Toxicitatea se realiz prin act locala iritanta si prin actiune generala de care se fac responsabili P si Cl.
P act asupra tes bogate in lipoizi prin captare de O2, favorizand astfel fermentatiile autolitice care stau la baza proceselor regresive. P interfereaza oxidarile tisulare, provocand hipoxie si tulb ale contractib musc. Inhiba o serie de procese enzimatice hepatice franand depunerile de glicogen in ficat si in muschi, determinand acidoza metabolica. Prod leziuni ale endoteliilor vasc urmate de tromboza si tulb trofice pe segm ce urmau a fi irigate. Act distructiv asupra osteoplastelor prin perturb metab calcic atrofie si necroza osoasa. Este hemolitic, producand anemie hipocroma, trombocitopenie si leucoza
F este un toxic citoplasmatic si enzimatic, deregland metab Ca cu precipitarea ionilor de Ca din sg. Inhiba activ enolazei, enzima cu rol principal in proc de osificare. Act inhibitor asupra fosfatazei care, in mod normal, stimuleaza deplasarea ionilor de Ca din sg spre tes osos. Inhiba citocrom-oxidaza si colinesteraza.
Simptom: mobiditatea este de 10-100%, iar mortalitatea de 10-60%, cu evo acuta
Primele semne apar la 10-24h de la patrunderea toxicului in organism.
Simpt sunt de ordin dig si nervos: sialoree, polidipsie, enoftalmie, scrasniri din dinti, gemete, semnul negatiei, lovirea abdomenului cu membrele post, autoascultatie, manifestari tetaniforme, parezia prestomacelor care duce la timpanism, dureri mari la palpatia in reg cheagului, opacifierea corneei, facies peritoneal, midriaza, diaree profuza cu fecale urat mirositoare si cu strii de sg
In faza finala a intox apare hipotermie, resp accelerata si superficiala, tendinta la hemoragii, puls accelerat si filiform.
Modif anatomopat: cadavru balonat, rectul si vulva sunt prolabate si cianotice, muschii maseteri raman f contractati, supraincarcare a prestomacelor cu cont partial digerat si mucoasa usor detasabilia, cont cheagului este brun-rosietic iar peretele prez infiltratii hemoragice, ggl mezenterici sunt mariti si suculenti, ficatul este flasc si friabil si de culoarea argilei, endocardita hemoragica, sg este coagulat si de culoare neagra
Tratam: suspensie de carbune in cant f mari, permanganat de K per os, bicarbonat de Na sol 6% per os pt combaterea acidozei metab, gluconat de Ca, barbiturice si preparate pe baza de Ca pt a reduce accesele convulsive
|
