Intoxicatia cu seleniu (selenoza)
Se este un metaloid rar si un oligoelement esential care este fol in industrie pt proprietatea de a fi un f b conducator de electricitate.
Etio: 1.poluarea atmosferei cu Se de catre industriile care extrag sau prelucreaza Se selenoza industriala
2.intox telurica legata de solurile excesive in Se si de existenta plantelor selenifere care pot fi grupate in 3 categ:
-plante indicator: plante care necesita obligatoriu Se pt dezv lor in doze de 1000-15000ppm raportat la SU: Astragalus, Ocnopris, Stanlaya. Desi nu s 626s1820g unt consumate in mod normal de anim, ele pot fi consumate de anim infometate sau in amestec cu fanul altor plante
-plante acumulatoare facultativ de Se: se dezv si in lipsa de Se. Daca Se este prezent in sol, aceste plante il acumuleaza in cant mari: Atriplex (loboda), Neptunia, Aster, Grindelia. Consumul acestor plante care au acumulat Se determina selenoza acuta
-restul plantelor: nu acumuleaza Se, dar care pe solurile excesive in Se ajung sa il contina in proportie de 10-30ppm/SU: porumb, grau, secara, ovaz.
3.selenoza iatrogena: in urma medicatiei cu produse pe baza de Se: disulfura de Se - fol in dermatoze la caine
Se este obsorbit din intestin sau pulmon, fiind apoi distrib la tes si stocat in ficat, splina si rinichi. Dupa adm prelungite, Se se regaseste in fanere.
Se se transmite si transplacentar - pe acest aspect se bizuie preventia miodistrofiilor nou-nascutilor prin adm de selenit de Na la anim gestante.
Se in doze excesive este teratogen.
Se se stocheaza in oua, putand reduce ecloziunea si sa aiba efect negativ asupra cresterii puilor
In lapte poate ajunge pana la >3ppm, cant suficienta pt a prod intox la sugari (vitei, purcei)
Toxicitatea Se este dependenta de forma sa chimica: selenitii sunt mai toxici decat selenatii, iar compusii organici < toxici decat cei anorganici.
Mod de actiune: inlocuieste S din AA, inhiband utilizarea O2 de catre tesuturi.
DL: cal - 3mg/kg GV, bovine - 10, porcine - 17
O proportie de 5ppm Se in hrana este limita de toleranta la toate sp de anim
Simptom: -forma acuta: la bovine si ovine. Este urmarea consumului de plante selenifere in doza unica. Apare dromomanie, iar cand anim se opresc din mers stau cu capul plecat. Hipertermie, colici, timpanism, dispnee, diaree apoasa de culoare inchisa, poliurie, midriaza.
-forma subacuta: este urmare a consumului de plante indicator (2-3mg Se/kg GV/zi timp de cateva sapt). In faza 1: dezorientarea animalelor, uneori mers circular, inapetenta, salivatie, epifora, diminuarea acuitatii vizuale urmata de opacifierea corneei si de orbire. In faza 2 (vindecarea nu mai este posibila): slabiciune musculara, paralizii progresive, paralizia limbii, scrasniri din dinti, gemete, hipotermie, moarte.
-forma cronica: inapetenta, lipsa de vioiciune, deplasare dificila. Cade parul lung de pe coama si coada la cal, iar la bovine cade motul de pe frunte si coada. Restul parului este aspru.
Apar santuri (seime) transversale pe copite si ongloane. La cabaline apare avulsia cutiei de corp. La bovine ongloanele se deformeaza si ingreuneaza deplasarea.
Apar eroziuni ale suprafetelor articulare ale oaselor lungi care agraveaza si mai mult tulburarea locomotorie si care face ca anim, in ciuda apetitului nemodificat, sa slabeasca progresiv si sa dezv o anemie hipocroma (Hb = 2mg/100ml).
Viteii care se nasc din mame intoxicate prezinta anomalii ale ongloanelor.
La porcine cade parul, ongloanele se deformeaza si apar schiopaturi si scade sporul de crestere.
La pasari scade ouatul, se reduce % de ecloziune. La ouale fertile, embrionii prez anomalii grave: lipsa ochilor, lipsa valvei superioare a ciocului, aripi si membre distorsionate
Modif anatopat: forma acuta: hemoragii generalizate, ascita
Forma subacuta: modif degenerative la niv organelor parenchimatoase, ficatul fiind atrofiat sau cu necroza centrolobulara si cirotic, splenomegalie si splina hemoragica. Ascita
Forma cronica: ca in subacuta + atrofia cordului si eroziuni ale cartilajelor articulare la oasele lungi.
Diagn: f usor de catre cei care lucreaza in zonele selenifere, pe baza simptomelor. Confirmare prin dozarea Se din furaje si din organism.
Diagn dif: -forma acuta: intox cu As, saturnism, hipovit A, botulism, unele afectiuni hepatice
-forma cronica: pododermatite, osteomalacie, intox cu secara cornuta, fuzaiotoxicoza
Tratam: -forma acuta/subacuta: adm per os de apa calda (40°), rehidratare parenterala, stricnina 2-3 injectii s.c. (2mg la 2-3h la anim mari), sulfat de neostricnina 1-2mg i.m. sau bromura de neosticnina per os in apa calda 3 zile la rand (prima zi 60mg, a 2-a 40mg, a 3-a 60mg)
-forma cronica: compusi pe baza de As (acid arsanilic - 50-100ppm in furaje)
|
