KINETOTERAPIA IN LOMBOSACRALGIE
Lombosacralgia este durerea lombara inferioara (low back pain) de cauza mecanica generata de suferinta tesuturilor moi lombare si/sau a structurilor vertebrale (discuri, ligamente, pedunculi vertebrali), afectate printr-un proces degenerativ.
Sub raport clinic, termenul include: lumbago acut, lumbago cronic durere lombosacrata izolata; lombosciatica durere lombosacrata iradiata.
Starea clinica a pacientului orienteaza kinetoterapeutul: 4 perioade (dupa Sbenghe):
Perioada acuta:-dureri intense lombosacrate cu sau fara iradiere;
-contractura lombara cu sau fara blocada;
-dureri necalmate in nici un decubit.
Perioada subacuta:-dureri calmate in decubit;
-bolnavul se misca in pat fara dureri;
-se poate deplasa pe distante mici;
-poate sta pe scaun (un timp variabil) cu durere suportabila (fara mobilizari).
Perioada cronica:-dureri in ortostatism si mers dupa o perioada mai lunga;
-existenta sau nu a contracturilor musculare;
-dureri moderate poate sa-si mobilizeze coloana.
Perioada de remisie completa:-poate apare intre perioade de boala evidente clinic;
-puseul dureros se poate oricand repeta.
Kinetoterapia in perioada acuta
Obiective:-reechilibrarea sistemului nervos vegetativ;
-relaxare generala;
-scaderea iritatiei radiculare;
-relaxarea musculaturii lombare.
Reechilibrarea S.N.V.: majoritatea bolnavilor prezinta o hipersimpaticotonie cu rasunet asupra functiei cardiocirculatorii (tahicardie, tensiune arteriala crescuta) se urmareste cresterea tonusului vagal si reechilibrarea sistemului nervos vegetativ.
In combinatie cu tratamentul medicamentos se folosesc si cateva mijloace fiziokinetoterapeutice:
-postura de decubit ventral cu perna mare sub abdomen pentru a reduce lordoza lombara, comprimand plexul celiac;
-daca postura nu este suportata se incearca decubit lateral, in ghemuit, prinzand cu mainile o perna in epigastru;
-repaus la pat in usor Trendelenburg (pentru excitarea sinusului carotidian);
-masaj bland al musculaturii paravertebrale;
-caldura neutra in zona lombara.
Relaxarea generala: este indicata scaderea tensiunii psihice data de durere si care intretine durerea, dar si pentru efectul de decontracturare generala (inclusiv a musculaturii paravetebrale).
Mijloace:
-exercitiu de respiratie profunda cu expiratie prelungita si zgomotoasa, pacientul concentrandu-se numai asupra miscarilor respiratorii;
-metoda Jacobson are la baza relaxarea progresiva pe baza principiului de indentificare kinestezica a starii de tensiune (contractia) musculara; prin antiteza cu lipsa de tensiune (relaxarea) sedinte repetate cu durata de 15-40 minute in 3 parti: prolog, antrenament propriu, revenire.
Scaderea iritatiei radiculare (cand exista proces patologic la nivel vertebral intracanal): se realizeaza prin:
-adaptarea unor posturi antalgice in decubit dorsal (cel mai frecvent cu genunchii flectati), decubit lateral ("cocos de pusca") sau in orice alta pozitie relaxanta;
-tractiuni vertebrale continue la pat, cu cadru special sau improvizand tractiunea pe bazin cu o centura lata de care cablul este tractionat prin scripete; contrar este data de corpul pacientului, patul fiind in Trendelenburg.
Relaxarea musculaturii lombare este foarte importanta, pentru ca contractura declanseaza durerea cerc vicios: contractie musculara voluntara de aparare-tulburari circulatorii musculare locale-acumulare de metaboliti acizi-durere-contractura involuntara-tulburari circulatorii musculare-acumulare de metaboliti acizi-durere.
Metode:
-aplicarea exercitiului de facilitare "hold-relax" modificat; rezistenta care se aplica va fi moderata sau minima; contractia este urmata de relaxarea muschilor activati;
-abordarea grupei musculare se va face de la distanta zona afectata;
-se utilizeaza pozitii finale ale diagonalelor Kabat pentru membre;
-diagonalele membrului superior influenteaza musculatura superioara abductoare si cea extensoare superioara a trunchiului;
-diagonalele membrului inferior influenteaza musculatura inferioara abdominala si pe cea a trunchiului.
Kinetoterapia in perioada subacuta
Obiective:-relaxarea musculaturii contractate;
-asuplizarea trunchiului inferior.
Relaxarea musculaturii contractate este necesara pentru a permite mobilizarea libera a truncunchiului; continuarea cu rezistenta mai mare a izometriei prin metoda "hold-relax"; trecerea la exercitii cu contractie izotona, executate pe tot parcursul diagonalelor Kabat.
Asuplizarea trunchiului inferior se face in programe care sa continue programul de relaxare musculara. Se includ exercitii de mobilizare a coloanei vertebrale si a muschilor psoas iliac si extensor al coloanei vertebrale lombare (cuprinse in programul Williams, aplicabila fiind faza I); dupa aproximativ 2 saptamani, in partea a II-a a programului subacut exercitiile devin mai complexe se trece la faza a II-a Williams si se mai executa din atarnat la spalier.
Kinetoterapia in perioada cronica
Asuplizare lombara: se urmareste:
-ameliorarea bascularii pelvisului prin exercitii din faza a III-a Williams;
-intinderea flexorilor soldului (in special tensorul fasciei lata), deoarece acestia sunt muschi ce lordozeaza coloana lombara si retractura lor limiteaza mobilitatea;
-intinderea extensorilor lombari ("hold-relax" pe antagonisti-musculatura flexoare decat pe agonisti).
Tonifierea musculaturii trunchiului: scopul-trunchiul inferior in ortostatism: sa realizeze mentinerea unei pozitii neutre a pelvisului, sa creeze o presiune abdominala de preluare a unei parti din presiunea transmisa discurilor;
-se tonifica musculatura abdominala si extensoare lombara (extensorii paravertebralilor si psoasilor);
-fesierii mari trag in jos de fata posterioara a bazinului-realizeaza bascularea bazinului cu delordozare;
-se merge pe principiul progresivitatii;
-pentru tonifierea abdominalilor si fesierilor se pune accent pe izometrie;
-decubit lateral-se poate activa musculatura abdominala separat, fara implicarea flexorilor soldului;
-se va tonifia si musculatura rotatorilor trunchiului inferior.
Kinetoterapia in faza de remisie completa
Kinetoterapia devine kinetoprofilaxie secundara, urmarind prevenirea recidivelor.
Programul de kinetoprofilaxie secundara a fost denumit "scoala spatelui" si introdus de suedezi.
Obiective:-constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare, bazinului;
-"inzavorarea" coloanei lombare;
-mentinerea fortei musculare.
Constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare, bazinului se realizeaza prin controlul permanent al tinutei neutre a coloanei lombare, indiferent de pozitia corpului sau de natura activitatilor desfasurate. Acest lucru se realizeaza prin:
a).adaptarea unor posturi corecte in diverse situatii:
-in decubit dorsal-cu umerii usor ridicati si genunchii flectati;
-in decubit lateral-cu coapsele si genunchii in flexie;
-in ortostatism-pantofi fara tocuri; urmarirea din profil in oglinda a retragerii peretului abdominal si delordozarii lombare;
-in sezand-cu linia genunchilor deasupra liniei soldului cu 8-10O; picior peste picior; lipirea spatelui de spatar; tragerea aproape de volan a scaunului soferului.
b).practicarea constanta, individual, a exercitiilor de delordozare prin bascularea bazinului.
c).insusirea unor miscari cotidiene uzuale bazate pe delordozare:
-ridicarea unei greutati prin genuflexiune cu flexie din solduri, cu ambele maini, greutatea la nivelul bazinului, cu bratele intinse (nu la nivelul pieptului);
-luarea obiectelor de jos in pozitie de "cumpana", cu aplecarea trunchiului pe un genunchi care se flecteaza, celalalt membru usor intins inapoi;
-aplecarea in fata, nu din coloana, ci din flectarea soldurilor.
"Inzavorarea" coloanei lombare: se urmareste blocarea in timpul efectuarii a segmentului, invatarea mentinerii pozitiei neutre si invatarea mobilizarii independente a membrului fata de trunchi.
Tehnica "inzavorarii" cuprinde 4 stadii:
a).Stadiul I: inzavorarea rahisului lombar in pozitie neutra, concomitent cu imobilizarea membrelor. Se adopta pozitii imobile din ortostatism, sezand, decubit, respirand lent si profund, urmarind alungirea corpului-gatului in ax, fara imobilizarea membrelor si rahisului-se constientizeaza imobilizarea corpului.
b).Stadiul II: mentinand trunchiul imobil, se mobilizeaza independent membrele; lomba delordozata 9in sezand, decubit, ortostatism).
c).Stadiul III: mobilizarea trunchiului imobil ca pe o piesa unica. Ex.: ridicare din pat prin rostogolire laterala; din sezand-ridicari si asezari pe scaun fara mobilizarea coloanei vertebrale.
d).Stadiul IV: elemente din cele 3 stadii se aplica selectiv in activitatile cotidiene, la domiciliu, in activitatea profesionala. Ex.: modul de a se ridica din pat sau de pe scaun; ridicarea greutatilor; sofatul; modul de a impinge o mobila.
Mentinerea fortei musculare: pentru musculatura trunchiului inferior si fesierilor.
|
