LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
Ghid de Diagnostic si Tratament
Autori:
Dr. Dragos Predescu
Dr. Mihai Iordachescu
Continut:
I. Introducere
II. Obiective
III. Populatie “tinta”
IV. Adresabilitate / utilizatori
V. Aspecte de diagnostic si tratament studiate
VI. Metodologia culegerii dovezilor
VII. Stabilirea nivelului de dovezi
VIII. Sinteza concluziilor rezultate din analiza dovezilor si recomandari
IX. Bibliografie
X. Instructiuni pentru parinti
I Introducere:
Laringita acuta subglotica (LAS) reprezinta o urgenta pediatrica deoarece edemul inflamator de la nivelul mucoasei laringiene poate sa produca asfixie fiind necesara scurt-cicuitarea cailor respiratorii superioare prin intubatie traheala sau traheostomie
De o importanta majora in abordarea copilului cu laringita acuta subglotica (LAS) este urmarirea permanenta a evolutiei bolii de la prima examinare pina la vindecare.
Forme de LAS.Terminologie.
In functie de localizare, procesul inflamator poate afecta preponderent regiunea subglotica sau cea supraglotica. Inflamatia regiunii supraglotice produce epiglotita. Inflamatia regiunii subglotice produce laringita acuta subglotica (1)
In functie de intensitatea si extinderea inflamatiei se disting urmatoarele forme de LAS:
-laringita acuta simpla , in care lipsesc modificarile clinice de obstructie laringiana; aceasta forma de b 919k1015j oala se manifesta prin tuse latratoare si raguseala
-laringita edematoasa subglotica, in care exista manifestari clinice de obstructie laringiana: stridor, dispnee inspiratorie;
-laringo-traheo-bronsita, in care procesul inflamator intereseaza laringele, traheea si bronsiile.
Laringita edematoasa subglotica se mai numeste crup viral (2).
Laringita striduloasa sau spasmodica reprezinta o forma evolutiva de laringita acuta subglotica care se caracterizeaza prin debutul brusc al simptomelor de obstructie laringiana (stridor, dispnee inspiratorie), rezolutia rapida (in ore) si posibilitatea unor noi recidive. Aceasta evolutie s-ar datora rolului preponderent al spasmului musculaturi laringiene in realizarea obstructiei lumenului (2,3). Uniii autori (2,3) considera irelevanta abordarea separata a celor 2 forme de boala (LAS si laringita striduloasa) intrucit tratamentul si prognosticul sunt identice.
Laringotraheobronsita bacteriana este o forma de laringita obstructiva severa, de etiologie bacteriana. Debuteaza cu simptome de laringita cu fenomene obstructive, care se agraveaza progresiv datorita extinderii procesului inflamator la trahee si bronsii. Necesita intubatie traheala, interventie care amelioreaza pasager dar nu suprima simptomatologia de obstructie. Evolutia este severa, deseori spre deces.
Etiologie (3,4-9):
Boala este cel mai frecvent de etiologie virala:virusuri paragripale I, II, III (impreuna cca 75%), virusul sincitial respirator (VSR), adenovirusuri, virusurile gripale A si B, herpes, rujeolos, coxsackie A si B, echovirus.
Mycoplasma pneumoniae produce exceptional LAS.
Frecventa (1,4,5,12,13):
Nu exista date in Rominia despre morbiditatea laringitelor. Diferite studii efctuate in SUA( 1,4,5,12,13) au aratat:
II. Obiectivele ghidului
III. Populatia “tinta”
IV. Adresabilitate / utilizatori
V. Aspecte de diagnostic si tratament studiate (Întrebari / probleme “cheie”)
1. Diagnostic
4. Utilitatea algoritmului decizional in LAS
Datele din literatura medicala despre diagnostic si tratament au fost cautate pe Medline (Pubmed) accesând cuvintele cheie: “croup”, “laryngitis”, “children”, “epiglottitis”, “bacterial tracheitis”, “treatment of croup”, “antibiotics AND children”, “pulmonary edema in croup”, “pulse oximetry in croup”, “lateral radiograph of the neck”, “severity score”, “croup AND asthma”, “corticosteroids in croup”, “L-epinephrine in croup”, “randomized controlled trial”, “systematic review”, “meta-analysis”.
Pentru situatiile în care nu erau dovezi sau acestea erau contradictorii recomandarile au fost formulate prin consensul specialistilor.
Specificarile fara indice bibliografic s-au bazat pe reguli de buna practica medicala general valabile sau pe adevaruri medicale evidente.
a) Categorii de evidenta
Sinopsis al recomandarilor
Aprecierea severitatii LAS. Utilitatea algoritmului decizional in unitatile de primiri urgente
Recomandari:
Urmatoarele modificari clinice reprezinta criterii de severitate intr-o LAS: cianoza, paloarea marcata instalata in evolutia bolii, agitatia sau senzoriul alterat, stridor si tiraj intens in repaus, variatii ale ritmului respirator si cardiac. Grad C
Scorurile clinice de apreciere a severitatii reprezinta o modalitate acceptabila de cuantificare a obstructiei, de apreciere a raspunsului la tratament si de stabilire a conduitei medicale. Grad D.
Oximetria, masurata cu puls oximetru, este un parametru care se modifica tardiv. Grad C
Algoritmul decizional este un instrument foarte util in unitatile de primiri urgente. Grad B.
Criterii de internare in LAS
Prezenta oricaruia dintre factorii de mai jos (dupa aplicarea tratamentului initial) recomanda internarea:
Recomandari:
Dexametazona pe cale orala este tratamentul de electie al crupului viral mediu si sever. Grad A
Dozele de dexametazona preferate sunt de 0.15-0.30mg/kg iar intervalul intre doze de 12 ore. Grad D
Alternativa la dexametazona sunt Prednisonul si Prednisolonul in doze de 1-2mg/kg administrate la 12 ore. Grad D
In situatia in care nu se poate utiliza calea orala, pot fi folosite calea inhalatorie sau intramusculara. Grad D
In absenta Budesonidului, se poate utiliza pentru nebulizari dexametazona sulfat de sodiu – sol. injectabila – in doza de 160mg. Grad D
In forma usoara de crup viral, dexametazona orala in priza unica si doza de 0.6mg/kg s-a dovedit benefica, insa decizia de a o administra este o problema de judecata clinica. Grad D
Nebulizarile cu adrenalina in LAS
Recomandari:
Indicatia medicatiei OTC in LAS
Eficienta antitusivelor, antihistaminicelor, decongestionantelor nazale sau a altor remedii.
Nu exista date care sa ateste utilitatea acestor medicamente in crupul viral.
Manifestari clinice în LAS (1,3,5,9,10/IV)
Cateva elemente sugestive pentru diagnosticul diferential
Argumente |
Afectiune |
Istoric, aspect faringe |
Abces periamigdalian |
Istoric, aspect faringe |
Abces retrofaringian |
Istoric, funingine perinazala |
Arsura inhalatorie |
Istoric, Rx, laringoscopie |
Corp strain |
Istoric (fara febra, deb. brusc, recurent) |
Crup spasmodic |
Istoric vaccinare, zona, aspect faringe |
Difterie |
Istoric atopie, eruptie cutanata |
Edem angioneurotic (Quincke) |
v. tabel 2 |
Epiglotita |
Istoric, leziuni tegumentare, politrauma? |
Fractura laringiana |
Alte elem. cutaneo-mucoase, laringoscopie |
Hemangiom laringian |
Simptome cronice, wheezing?, disfagie? |
Inel vascular |
v. tabel 2 |
Laringotraheobronsita bacteriana |
Simptome cronice |
Laringotraheomalacia |
Simptome neurologice |
Malformatie Arnold-Chiari |
Voce bitonala, istoric chirurgie?, |
Paralizie de corzi vocale |
Contact, eruptie |
Rujeola |
Simptome neurologice |
Sindrom Dandy-Walker |
Istoric de intubare traheala indelungata |
Stenoza subglotica |
Simptome cronice agravate progresiv, laringoscopie |
Tumora de laringe |
Aspect faringe |
Uvulita |
Comparatie intre epiglotita, crupul viral si laringotraheobronsita bacteriana
Caracteristica |
Epiglotita |
Laringita acuta subglotica |
LTB bacteriana |
Varsta |
Sugar, copil, adult |
6 luni – 6 ani |
3 sapt – 16 ani |
Debut |
Brusc |
Insidios/Brusc* |
Insidios, deteriorare brutala |
Localizare |
Supraglotica |
Subglotica |
Subglotica, traheo-bronsica |
Temperatura |
Febra mare, stare “toxica” |
Febra mica |
Febra mare, stare “toxica” |
Disfagie |
Severa |
Usoara / absenta |
Usoara / absenta |
Dispnee |
Presenta |
Presenta |
Presenta |
Sialoree (Drooling) |
Present |
Absent |
Absent |
Tuse |
Rara |
Presenta, caracteristica |
Presenta, caracteristica |
Raluri / Wheezing |
Nu |
Posibil |
Presente |
Pozitie |
Aplecat in fata, cu gura deschisa |
Confortabil in diferite pozitii |
Confortabil in diferite pozitii |
Radiografie |
Semnul policelui prezent |
Semnul clopotnitei prezent |
Semnul clopotnitei prezent |
Raspuns la “terapie standard” |
Absent |
Prezent |
Absent |
Modificat dupa DeSoto H. Epiglottitis and croup in airway obstruction in children. Anesthesiol Clin North Am 1998;16:855.
*Crupul spasmodic
Complicatii in crupul viral
Afectiune |
Cauze – Argumente |
Deshidratare |
Hidratare inadecvata. Mucoase uscate |
Edem pulmonar |
Inspir fortat cu glota inchisa. Apare la intubatie. Sputa aerata, rozata pe sonda traheala sau imagine radiologica sugestiva. |
LTB bacteriana |
Suprainfectie. Stare toxica, compromitere brusca a caii aeriene |
Otita medie acuta |
Suprainfectie. Otalgie, otoree, reaparitia febrei |
Pneumonia acuta |
Suprainfectie. Febra, exacerbarea tusei |
Aspirarea continutului gastric |
Detresa respiratorie. Istoric, detereiorare, pneum. de aspiratie |
Pneumotorax, pneumomediastin |
Complicatiile intubatiei. Compromitere resp. Rx. |
Suprainfectie bacteriana |
Aparitia starii toxice; reaparitia febrei |
Aprecierea severitatii. Algoritmul decizional (3/IV, 19/IV, 20/IIa, 52/IV, 53/IV, 54/IIa, 67/IV)
Scorul Taussig modificat
|
|
|
|
|
Stridor |
absent |
usor |
moderat |
sever sau absent in obstructiile cvasitotale |
Tiraj |
absent |
usor |
moderat |
sever |
Murmur vezicular |
normal |
usor diminuat |
moderat diminuat |
sever diminuat |
Coloratie |
normala |
cenusie |
cianotica in aer atm. |
cianotic la FiO2 30% |
Constienta |
normala |
agitatie |
letargie/deprimata |
obnubilat |
Modificat după Taussig LM, Castro O, Beaudry PH. Treatment of laryngotracheobronchitis Am J Dis Child. 1975; 129: 790-793.
Tabelul 5. Scorul Westley
|
|
|
|
|
|
|
Stridor |
absent |
la agitatie |
in repaos |
|
|
|
Tiraj |
absent |
usor |
moderat |
sever |
|
|
Murmur vezicular |
normal |
diminuat |
foarte diminuat |
|
|
|
Cianoza (SpO2<92% in atm.) |
absenta |
|
|
|
la agitatie |
in repaos |
Senzoriu |
normal |
|
|
|
|
alterat |
Westley CR, Cotton EK, Brooks JG. Nebulized racemic epinephrine by IPPB for the treatment of croup: a double-blind study. Am J Dis Child 1978; 132:484-7.
Scorurile clinice au cateva dezavantaje: sunt subiective si greoaie pentru practica zilnica (3).
copilul are stare generala buna, primeste alimentatia si lichidele, nu are stridor in repaos, nu are tiraj;
stridorul este prezent si in repaus, tiraj moderat, tahipnee, tahicardie, mentine interesul pentru persoane si mediul inconjurator.
Daca un copil cu obstructie medie incepe sa devina agitat sau obosit este semn de progresie catre forma severa.
stridor si tiraj amplu, prezente si in repaus, cianoza, tahicaredie, agitatie sau obnubilare, pierde interesul pentru persoanele din jur, nu se poate alimenta si hidrata, oboseala marcata, epuizare;.
Detresa respiratorie poate fi mai putin marcata decat in forma medie din pricina epuizarii.
Agitatia, comportamentul irational, paloarea sau cianoza, hipotonia si alterarea senzoriului sunt semne tarzii, ce premerg stopul respirator.
Premise:
Etiologia LAS este virala in peste 90% din cazuri (57)
Doar formele severe de LAS se preteaza la diagnostic diferential cu epiglotita acuta sau laringotrahobronsita bacteriana (1,3,10,17,18,52,54).
Formele severe de LAS pot fi ingrijite ca o epiglotita acuta (1,18,52,57), cu initierea terapiei antiinfectioasa vizind Haemoffilus Influenzae.
Copii cu forme usoare sau medii de LAS pot avea infectii bacteriene associate (de ex. otita medie)
Suprainfectia bacteriana este rara in LAS, iar antibioticoterapia “profilactica” nu scade riscul de suprainfectie, in schimb selecteaza flora rezistenta
Alte surse bibliografice recomanda, nediferentiat, neutilizarea antibioticelor in LAS (54,55,56,58) (grad D).
Recomandari:
Recomandari:
Dexametazona pe cale orala este tratamentul de electie al crupului viral mediu si sever. Grad A
Dozele de dexametazona preferate sunt de 0.15-0.30mg/kg iar intervalul intre doze de 12 ore. Grad D
Alternativa la dexametazona sunt Prednisonul si Prednisolonul in doze de 1-2mg/kg administrate la 12 ore. Grad D
In situatia in care nu se poate utiliza calea orala, pot fi folosite calea inhalatorie sau intramusculara. Grad D
In lipsa Budesonidului, se poate utiliza pentru nebulizari dexametazona sulfat de sodiu – sol. injectabila – in doza de 160mg. Grad D
In forma usoara de crup viral, dexametazona orala in priza unica si doza de 0.6mg/kg s-a dovedit benefica (Ib), insa decizia de a o administra este o problema de judecata clinica. Grad D
Eficienta adrenalinei (epinefrinei) (v. tabelul 7)
Medicatie Indicatie Doza Comentarii
Oxigen
Forma severa (SpO<90-92%)
Flux minim 4L/min, masca faciala
Se vor administra de asemenea nebulizari cu adrenalina si corticoizi sistemici
Corticoizi sistemici (oral)
Forma medie, severa
Dexametazona 0,15-0,13 mg/kg SAU prednisone/prednisolone 1-2 mg/kg
Debutul ,actiunii in 1 ora; doza poate fi repetata dupa 12-24 ore; adminstrarea IM poate fi folosita pentru un copil care refuza sa inghita sau varsa.
Corticoizi in nebulizare umeda (cind copilul varsa repetat la adm. de corticoizi oral.)
Forma medie, severa.
Budesonide (Pulmicort), 2mg (4 mL), nediluat
Dexametazona 160mg
Debutul actiunii in 30 minute; doza poate fi repetata 2 zile la interval de 12 ore.
Nebulizari cu adrenalina 1:1000
Forma medie, severa
0,5mL/kg, pina la un maxim de 5mg, per nebulizare
Debutul actiunii in citeva minute; se vor administra si corticoizi; pot fi necesare nebulizari
repetate.
Sunt necesare reevaluari frecvente pentru a monitoriza raspunsul la tratament
Prognosticul
Klassen TP. Croup. A current perspective. Pediatr Clin North Am 1999;46:1167-78.
Marx A, Torok TJ, Holman RC, Clarke MJ, Anderson LJ. Pediatric hospitalizations for croup (laryngotracheobronchitis): biennial increases associated with human parainfluenza virus 1 epidemics. J Infect Dis 1997;176:1423-7.
Malhotra A, Krilov LR. Viral croup. Pediatr Rev 2001;22:5-12.
Rittichier KK, Ledwith CA. Outpatient treatment of moderate croup with dexamethasone: intramuscular versus oral dosing. Pediatrics 2000;106:1344-8.
Rosekrans JA. Viral croup: current diagnosis and treatment. Mayo Clin Proc 1998;73:1102-7.
Kaditis AG, Wald ER. Viral croup: current diagnosis and treatment. Pediatr Infect Dis J 1998;17:88-34.
Denny FW, Murphy TF, Clyde WA Jr, Collier AM, Henderson FW. Croup: an 11-year study in a pediatric practice. Pediatrics 1983;71:871-6.
Klassen TP. Recent advances in the treatment of bronchiolitis and laryngitis. Pediatr Clin North Am 1997;44:249-61.
Orenstein DM. Acute inflammatory upper airway obstruction. In: Behrman RE, Kliegman RM, Jenson HB, eds. Nelson Textbook of pediatrics. 16th ed. Philadelphia: Saunders, 2000:1274-8.
Cherry JD. Croup. In: Feigin RD, Cherry JD, eds. Textbook of pediatric infectious diseases. 4th ed. Philadelphia: Saunders, 1998:228-41.
Westley CR, Cotton EK, Brooks JG. Nebulized racemic epinephrine by IPPB for the treatment of croup: a double-blind study. Am J Dis Child 1978; 132:484-7.
Steele DW, Santucci KA, Wright RO, Natarajan R, McQuillen KK, Jay GD. Pulsus paradoxus: an objective measure of severity in croup. Am J Respir Crit Care Med 1998;157:331-4.
Ausejo M, Saenz A, Pham B, Kellner JD, Johnson DW, Moher D, et al. Glucocorticoids for croup. Cochrane Database Syst Rev 2000;(2):CD001955.
Kairys SW, Olmstead EM, O'Connor GT. Steroid treatment of laryngotracheitis: a meta-analysis of the evidence from randomized trials. Pediatrics 1989;83:683-93.
Klassen TP, Craig WR, Moher D, Osmond MH, Pasterkamp H, Sutcliffe T, et al. Nebulized budesonide and oral dexamethasone for treatment of croup: a randomized controlled trial. JAMA 1998; 279:1629-32.
Macdonald WB, Geelhoed GC. Management of childhood croup. Thorax 1997;52:757-9.
Castro-Rodriguez JA, Holberg CJ, Morgan WJ, Wright AL, Halonen M, Taussig LM, et al. Relation of two different subtypes of croup before age three to wheezing, atopy, and pulmonary function during childhood: a prospective study. Pediatrics 2001;107:512-8.
Litmanovitch M, Kivity S, Soferman R, Topilsky M. Relationship between recurrent croup and airway hyperreactivity. Ann Allergy 1990;65:239-41.
Nicolai T, Mutius EV. Risk of asthma in children with a history of croup. Acta Paediatr 1996;85:1295-9.
Henry R. Moist air in the treatment of laryngotracheitis. Arch Dis Child 1983;58:577.
Waisman Y, Klein BL, Boenning DA, Young GM, Chamberlain JM, O'Donnell R, et al. Prospective randomized double-blind study comparing L-epinephrine and racemic epinephrine aerosols in the treatment of laryngotracheitis (croup). Pediatrics 1992;89:302-6.
Bjornson CL, Klassen TP, Williamson J, Brant R, Mitton C, Plint A, Bulloch B, Evered L, Johnson DW. A randomized trial of a single dose of oral dexamethasone for mild croup. N Engl J Med. 2004 Sep 23;351(13):1306-13.
***. Oral dexamethasone led to fewer treatment failures than did nebulized dexamethasone or placebo in children with mild croup. ACP Journal Club. v137(1):p.31, July/August, 2002.
|