TARGU-MURES
LUCRARE DE DIPLOMA
"GHEORGHE MARINESCU"
LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
CUPRINS
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie
Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut
1)Definitie
2)Etiologie
3)Patologie
4)Simptomatologie
5)Pronostic
6)Tratament
2)Asigurarea conditiilor de spitalizare
3)Asigurarea igienei generale
4)Supravegherea functiilor vitale
5)Alimentatia bolnavului
6)Tratamentul medicamentos al bolnavului
Bibliografie
MOTIVATIA LUCRARII
Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca este o urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia IMA.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare.
CAPITOLUL 1
Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii
Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a carui functionare asigura circulatia sangelui,a limfei,a lichidului interstitial.
Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si doua ventricule.Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular.
Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de pericard.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii este format din miocard si endocard.
Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardul atriilor este relativ subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa.
Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii,prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase sanguine.
Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga si artera coronara dreapta.
Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.
Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.
Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima.
Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.
Infarct miocardic acut
1.Definitie
A.Factori determinanti
In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza coronariana.
5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai frecvente amintim:
-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu
-Ingrosare parietala:amiloidoza,mucopolizaharidoze,consum de contraceptive,fibroza dupa iradiere.
-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva
b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta,prolaps de valva mitrala,mixom atrial,embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.
c)Traumatisme:disectie de aorta,plagi penetrante,disectie in timpul angioplastiei si coronarografiei.
e)Tromboze coronariene "in situ":trombocitoza,coagulare intravasculara diseminata.
-Stenoza aortica,cord hipertensiv,cardiomiopatia hipertrofica obstructiva,insuficienta aortica
-Tireotoxicoza,feocromocitom
-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.
Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.
B.Factori favorizanti
Factori care cresc alura ventriculara:stress,frig,efort fizic,efort digestiv,consum de droguri.
Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.
Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord,sau proceduri de cardiologie invaziva.
In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c rebral,pneumonii severe la varstnici,tromboembolii pulmonare.
In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.
Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie motivata.
3.Patogenie
In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie coronariana durabila,printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din czuri.
4.Tablou clinic
Caracterul durerii este de apasare,constrictie,strivire,arsura,iar intensitatea este foarte mare,adesea de nesuportat.
Durata de obicei este de peste 30 minute,poate dura ore,de regula dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei.Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat,la femei sau la varstnici).
Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati,nu cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.
Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste,paloare,dispnee,
palpitatii,transpiratii profunde,greturi si varsaturi.
Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala.
Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi,varsaturi(prin reflex vagal),diaree,sughit prin iritarea nervului frenic.
Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.
Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.
Manifestari neurologice reprezentate de sincope.
Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome ale unui infarct indolor.
Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile.
Anxietate,agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice)
Paloare,transpiratii,extremitati reci.
Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de manifestarile sistemului nervos vegetativ.
La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta vegetativa.
5.Tratament
Obiectivele tratamentului
1.Prevenirea extinderii necrozei
2.Limitarea intinderii necrozei
3.Restabilirea fluxului coronarian
4.Tratamenul complicatiilor
5.Reabilitarea bolnavului
Oxigenoterapie,repus
Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.
Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15 minute.
Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%
Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta)
Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.
Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)
-Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune importanta
Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an.
-Urokinaza
Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina.
Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se utilizeaza Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.
In mod obligatoriu ,supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-coronarian sau angioplastie transluminala percutana,cu instalarea unui stent.
Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar hipolipidic,fractionat in 5-6 mese pe zilnice,mentinerea greutatii corporale optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitarea stresului.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.
1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.
2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.
3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii,incepand chiar din primele zile ,se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.
4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat,miscari acive ale membrelor.
5.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.
CAPITOLUL 2
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
2.1. Internarea pacientului in spital
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
PLAN DE INGRIJIRE 1
Varsta:68 ani
Sex:masculin
Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Tg-Mures
Profesia:pensionar
Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA
mama-sanatoasa
-personale-HTA ,gastrita cronica
Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament neglijat,cu antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in timpul unui stress emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata cu anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.
-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire
-transpiratii reci
-dispnee
-iradierea durerii in membrul superior stang
-dificultate in a respira
-circulatie deficitara
-deficit de volum lichidian
-dificultate in a se odihni
-alterarea integritatii fizice si psihice
|
Tb Perioada |
Alimente permise |
Alimente interzise |
|
|
Ceaiuri,compoturi,supe Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane. |
Alimente care contin NaCl,calorii si sunt solide ca consistenta |
|
|
Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branza topita,mezeluri necondimentate:parizer,sunca,carne slaba pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete |
Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate mare,alimente hipersodate si hipercalorice. |
Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a muschiului cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.Deoarece este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.
Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca simptomatologia,etiopatogenia,formele clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice si de lab,prognosticul.
Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit,parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.
Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul clinic al IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.
Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de IMA anterior.
BIBLIOGRAFIE
1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicala 1964
2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura Medicala,Bucuresti 2002
3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura All,vol,2
4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002
|
