La selectia initiala au participat un numar de 78 de copii (baieti). Pentru a verifica si aprecia tipul

La selectia initiala au participat un numar de 78 de copii (baieti). Pentru a verifica si aprecia tipul somatic, nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice si inclinatiile copiilor pentru practicarea jocului de baschet, in proiectul de model de selectie am cuprins urmatoarele criterii si probe:

a) Examen antropometric

Dintre indicii dezvoltarii fizice, de mare importanta in jocul de baschet, am urmarit: talia (inaltimea corpului), greutatea corporala, anvergura (alonja), lungimea membrelor inferioare, lungimea palmei.

b) Probe generale

Pentru a determina pregatirea fizica generala a copiilor ca expresie a gradului de dezvoltare a fiecarei calitati motrice in parte si a tuturor la un loc, am optat pentru urmatoarele 6 probe, considerand ca sunt cele mai reprezentative pentru jocul de baschet:

• alergare de viteza pe 25 m;
• saritura in lungime de pe loc;
• atarnare la bara fixa, cu bratele indoite;
• proba de indemanare generala "Naveta";
• ridicari de trunchi din pozitia culcat dorsal in sezand si revenire;
• mobilitatea coxo-femurala in plan anterior.

c) Probe specifice

• Pentru a observa capacitatea de invatare si aptitudinile favorizante ale copiilor, am introdus 3 probe specifice jocului de baschet, si anume:
• dribling pe 28 m cu mana indemanatica;
• aruncare la tinta fixa;
• recuperarea de mingi.

d) Predispozitii favorizante determinate printr-un joc de miscare

Alaturi de calitatile atletice, am considerat ca este absolut necesar sa observam si sa evaluam, existenta sau nu, a predispozitiilor favorizante pentru practicarea jocului de baschet la copii aflati in selectie. Am optat pentru un joc de miscare (Paziti-va mingile), in stare sa ne dezvaluie manifestarea libera a acestor aptitudini .

Dupa selectia initiala, din cei 78 de copii doar 48 au inregistrat rezultatele necesare includerii lor in grupele de incepatori.

Grupa martor si cea de experiment au fost alcatuite astfel incat sa fie aproximativ egale din punct de vedere numeric si valoric, diferenta de punctaj fiind doar de 0,28% in favoarea grupei martor. Ierarhizarea lor a fost realizata prin cumulul obtinut in urma punctelor primite la examenul antropometric si la probe.

Cele doua grupe au avut 3 antrenamente pe saptamana, a cate 90 de minute, asigurand astfel atingerea obiectivelor propuse.

Pe durata cercetarii, componentii grupei martor au fost initiati in tehnica jocului de baschet prin mijloace standard, in timp ce la grupa de experiment principalele mijloace prin care am urmarit insusirea procedeelor tehnice elementare din baschet au fost: jocuri pregatitoare, jocuri de miscare si joc bilateral.

Analiza si interpretarea rezultatelor

Dupa cum reiese din partea de cercetare a lucrarii, copiii au fost inclusi in grupele de incepatori pe baza rezultatelor obtinute la criteriile si probele cuprinse in proiectul de model de selectie.

Probele generale si cele specifice au constituit testarea initiala a copiilor, insa la testarea finala continutul probelor specifice a suferit unele modificari:

• aruncarea la tinta fixa a fost inlocuita cu aruncarea la cos de pe loc;
• am inclus o proba noua, pasa cu 2 maini de la piept.

Avand in vedere ca probele specifice sunt cele care ne intereseaza in mod special, prezentam in continuare rezultatele obtinute de cele doua grupe la testarea initiala si cea finala.

Dribling pe 28 m cu mana indemanatica

media aritmetica a rezultatelor la grupa de experiment a fost de 8,5 la testarea initiala, iar la cea finala de 8,87, ceea ce reprezinta o crestere de 0,37 care exprimata in procente este de 3,7%; dispersia si abaterea standard, ce stau la baza calcularii coeficientului de variabilitate au avut urmatoarele valori:

Cu ajutorul valorilor obtinute am calculat coeficientul de variabilitate pentru a stabili gradul de omogenitate a grupei:

Rezulta din cele calculate ca C_v (TI) > C_v (TF) <10%, deci grupa de experiment este omogena. La grupa martor am putut determina omogenizarea buna a colectivului, calculand urmatorii parametri statistici:

La ambele grupe amplitudinea absoluta la testarea initiala a fost intre 71 de zecimi de sec. si 1"2, iar la testarea finala intre 53 si 50 de zecimi de sec.

Aruncarea la tinta fixa

inclusa doar in testarea initiala, media aritmetica a rezultatelor a fost de 8,66 la grupa de experiment si de 8,58 la grupa martor.

Recuperarea de mingi

Cuprinsa in cadrul ambelor testari, reflecta urmatoarele valori obtinute de cele doua grupe in urma calculelor efectuate:

Grupa de experiment prezinta o crestere procentuala superioara a mediei aritmetice, fata de grupa martor, care insa la testarea finala a fost mai omogena decat cea de experiment.

Inclusa doar in testarea finala, media aritmetica a grupei de experiment a fost de 8,70, iar a grupei martor de 8,66.

Pasa cu doua maini de la piept

Aruncarea la cos de pe loc

Pasa cu doua maini de la piept

Cuprinsa in testarea finala, am calculat doar media aritmetica a celor doua grupe, si anume:

Concluzii

Proiectul de model de selectie elaborat si-a dovedit partial eficacitatea, si anume pentru selectionarea copiilor si includerea lor in grupele de incepatori, subiect al experimentului propus. Verificarea eficientei proiectului presupune aplicarea indelungata a acestuia in practica si compararea lui cu un eventual model elaborat de catre specialistii Federatiei Romane de Baschet. Modelul de selectie existent, neadaptat varstei de 8-9 ani, este, in parte, depasit de practica si reprezinta astazi doar un punct orientativ pentru antrenori si tehnicieni.

Din analiza si interpretarea rezultatelor obtinute dupa efectuarea experimentului a reiesit o crestere a gradului de insusire a principalelor procedee tehnice specifice jocului de baschet la grupa de experiment fata de grupa martor, la care predarea s-a realizat cu preponderenta prin mijloace standard, obisnuite. Se poate preciza cu argumente solide ca initierea copiilor, in cazul de fata a grupei de experiment, in tehnica jocului de baschet direct prin joc, s-a dovedit a fi mai eficienta si mai atractiva decat prin mijloace clasice. Astfel, media rezultatelor grupei de experiment la proba specifica baschetului (dribling) este superioara testarii initiale cu 3,7%, in timp ce grupa martor prezinta o crestere de 0,9%.

Propuneri

Datorita vastitatii temei si necesitatii experimentarii ei pe o durata mai mare de timp, consideram ca lucrarea de fata constituie doar un inceput, ce trebuie continuat, dezvoltat si concretizat in timp.

Apreciem ca absolut necesara elaborarea unui model de selectie de catre specialistii Federatiei Romane de Baschet sau, cel putin, revizuirea celui existent si adaptarea lui la modificarile somato-functionale, psihice si motrice ale noii generatii, asa cum rezulta ele din studiile biomotrice efectuate periodic la nivelul populatiei scolare.

Aceasta implica efectuarea unui studiu de catre Federatia Romana de Baschet, pe viitor, la nivel national, pentru obtinerea unor date si prelucrarea acestora in vederea intelegerii fenomenului de acceleratie (secular trend) ca baza de elaborare a unui nou model de selectie.

In ceea ce priveste initierea grupelor de incepatori in tehnica jocului de baschet, propunem ca predarea principalelor procedee tehnice sa se realizeze, in special, prin metoda jocului. Copiii, datorita particularitatilor de varsta, prezinta o capacitate extraordinara de invatare, mai ales prin joc a procedeelor tehnice, eficienta si atractivitatea jocului fiind superioare mijloacelor standard in aceasta etapa de varsta.