Legendele figurilor
v 16-7: Listeria monocytogenes: cultura de 72 ore pe agar cu 5% sânge
de berbec (1/1): colonii mici de 1 mm, rotunde, transparente, cu aspectul picaturilor de roua, înconjurate de β-hemoliza difuza.
v : Lsteria monocytogenes. Cultura de 72 ore pe agar cu 5% sânge de
berbec (x3). În aceasta imagine de detaliu observam mai bine caracterul difuz al zonei înguste de beta-hemoliza.
v 16-9: Listeria monocytogenes. Cultura de 24 ore pe mediul selectiv
PALCAM (1/1). Selectivitatea este data de polimixina, acroflavina, clorura de litiu, ceftazidim, esculina, manitol. Coloniile sunt negre sau cenusii inconjurate de un halou brun-închis.
v : Bacillus anthracis. Frotiu din amprenta de splina a soarecelui
decedat dupa 48 ore de la inocularea suspensiei bacteriene. Coloratie cu albastru de metilen policrom (1000x). Bacillus anthracis si celulele splenice apar colorati în albastru, iar capsula colorata metacromatic în roz.
v : Bacillus anthracis. Frotiu din cultura de 48 ore pe agar nutritiv.
coloratie Gram (1000x). Bacili gram-pozitivi mari (0,9 micrometri/3-8micrometri) asezati în lanturi arcuite, sporulati, cu spor oval situat central si care nu deformeaza corpul bacteriei.
v : Bacillus anthracis. Cultura de 24 ore pe agar nutritiv (1/1):
colonii mari de 3 mm, aplatizate, de tip R.
v : Bacillus anthracis, detaliu al unei culturi de 24 ore pe agar
nutritiv (x3). Aspectul de "cap de meduza": periferia coloniei examinata cu lupa apare înconjurata de prelungiri laterale ondulate precum suvitele de par.
v : Cultura de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec(1/1). Coloniile mari,
rugoase, alb-cenusii, turtite, nehemolitice apartin Bacillus anthracis ( jos ); coloniile cu morfologie asemanatoare, dar înconjurate de o zona larga de beta-hemoliza apartin Bacillus cereus (sus).
v : Bacillus anthracis cultura de 24 ore pe agar cu 5% sânge de
berbec (x3). În aceasta imagine de detaliu observam coloniile mari cu diametrul de 5 mm, alb-cenusii, rugoase, cu aspect de "sticla pisata".
v : Carbune cutanat: forma buloasa.
v : Carbune cutanat: în regiunea cervico-laterala pe o zona congestiva si
edematiata este prezenta o leziune necrotica acoperita de o crusta neagra.
v : Bacillus cereus. Cultura de 24 ore pe mediul Nagler. Sub actiunea
lecitinazei produsa de Bacillus cereus mediul cu galbenus de ou (lecitovitelina) este opacifiat.
v : Clostridium spp. Frotiu din cultura de 96 ore în bulion VF. Coloratia
Gram (1000x): bacili gram-pozitivi cu dimensiunea de 0,5 micrometri/1,3micrometri cu spor oval subterminal si care deformeaza corpul bacteriei.
v : Clostridium tetani. Frotiu din cultura de 96 ore n mediul VF.
Coloratia Gram (1000x): bacili gram-pozitivi (la limita) cu dimensiuni de 1,5 micrometri/2 micrometri, sporulati, cu sporul sferic situat terminal.
v : Clostridium perfringens. Frotiu din cultura de 24 ore pe mediul
VF. Coloratia Gram (1000x). Bacili gram pozitivi mari (5 micrometri/1 micrometru), drepti, cu capete rotunjite si care nu sporuleaza pe mediile si în conditiile uzuale de laborator.
v : Clostridium tetani cultura de 72 ore pe agar cu 5% sânge de
berbec (x3): colonii rizoide, turtite, cenusiu-transparente, margini neregulate cu tendinta invaziva.
v : Clostridium perfringens. Cultura de 48 ore pe agar cu 5% sânge
de berbec (1/1). Observam colonii rotunde cu margini regulate, înconjurate de o zona interna de hemoliza completa datorata θ-toxinei si o zona externa mai larga de hemoliza incompleta datorata α-toxinei.
v : Coloana de geloza moale în tuburi Weinberg cu evidentierea unei
clostridii mobile ce formeaza colonii cu aspect pufos si a unei clostridii imobile (Clostridium perfringens) ce formeaza colonii lenticulare (urmariti sagetile).
v 17-16: Clostridium perfringens - testul de neutralizare a α-toxinei.
Utilizam agar nutritiv cu 5% galbenus de ou. Linia albastra divide placa în 2 sectoare: în jumatatea dreapta epuizam antitoxina Clostridium perfringens. Depunem în 2 striuri martorul pozitiv si tulpina de testat. Observam ca în jumatatea dreapta pentru ambele tulpini, α-toxina a fost neutralizata.
v : Actinomicoza: "granule de sulf" prezente în lichidul pleural într-un caz de
actinomicoza pulmonara". Puroi fluid cu grunji galbeni de 0,2/1mm, ce reprezinta colonii ale actinomicetului infectant.
v 18-2: Actynomices. Frotiu din cultura în anaerobioza a unor "granule de
sulf". Coloratie Gram (x1000). Observam bacilii gram-pozitivi ramificati ce se fragmenteaza în forme cocoide si bacilare.
v : Cultura de 5 zile pe mediul Wilkins-Chalgren cu 5% sânge de berbec (4x):
Prevotella intermedia colonia neagra, Bacteroides ureolyticus coloniile galbui, Fusobacterium nucleatum, coloniile alb-cenusii opalescente.
v 18-4: Asociatia fuso-spirochetozica. Angina Vincent. Coloratia Gram (1000x):
numerosi baciligram-negativi fusiformi (Fusobacterium), spirochete (Treponema vincenti) ) si polinucleare.
v 19-1: Mycobacterium tuberculosis frotiu din proba de sputa
concentrata si decontaminata. Coloratia Ziehl-Neelsen (1000x): bacili fini (0 - 0,6/1 - 10 micrometri) drepti sau usor încurbati, cu aspect de litere unghiulare, colorati în rosu. Celulele inflamatorii si bacteriile neacido-rezistente sunt colorate în albastru.
v 19-2: Frotiu din cultura de Mycobacterium tuberculosis în mediul
lichid (Middlebrooke). Coloratia Ziehl-Neelsen (1000x): observam dispozitia bacilului acido-rezistent în corzi flexuoase datorata cordfactorului.
v 19-3: Mycobacterium tuberculosis cultura de 4 saptamâni pe mediul
Lőwestein-Jensen: crestere eugonica, colonii rugoase uscate, conopidiforme, de culoare bej.
v : Micobacterii fotocromogene, de la stânga la dreapta, M. marinum, M.
kansasii, M. simiae. Cultura de 3 saptamâni pe mediul Lőwestein-Jensen: colonii galbui, rotunde, "S", cu tendinta la crestere rugoasa (centru).
v 19-5: Micobacterii scotocromogene (M. gordonae, M. flavescens)
cultura de 14 zile pe mediul Lőwestein-Jensen: colonii galben-portocalii, "S", cu aspect untos în eprubeta stânga (M. gordonae).
v 19-6: Micobaterii cu crestere rapida, cultura pe mediul Lőwestein-Jensen.
Primele colonii observate dupa 6 zile. Fotografiile culturilor în vârsta de 8 zile: Mycobacterium chelonae (stânga) colonii "R" galbui, crestere luxurianta în subcultura; Mycobacterium fortuitum (dreapta) colonii "S" galbui si crestere eugonica în subcultura.
v 19-7: În partea stânga desen: Mycobacterium leprae, bacil
acido-rezistent dispus în aglomerari compacte de bacili aliniati paralel si cap la cap, numite "globi".
În dreapta: frotiu din raclatul unei leziuni ulcerate de lepra lepromatoasa; coloratia Ziehl-Neelsen modificata (1000x): bacili acidorezistenti intra si extra celulari dispusi în "globi leprosi".
v : Lepra tuberculoida, stânga: macula la nivelul obrazului stâng.
Dreapta: zone depigmentate la nivelul toracelui.
În aceste zone, sarace în bacili, neulcerate si putin contagioase, sunt prezente tulburari de tip nevritic (anestezii).
v : Lepra lepromatoasa : leziuni granulomatoase distructive ce invadeaza
tegumentul
v 19-9bis: Lepra lepromatoasa: facies leonin.
v : Treponema pallidum. Examen microscopic pe fond negru din
exsudatul unui sancru sifilitic (x1000). Sunt prezente în câmp sase treponeme delicate, hematii si în partea dreapta jos un leucocit.
v : sancru sifilitic al penisului: ulceratie delimitata net, cu suprafata lucioasa si
baza indurata (sancru tare).
v : Leziuni eruptive ale sifilisului secundar.
v : Sifilis tertiar: gome sifilitice.
v : Pian: sancru de inoculare.
v : Borrelia recurrentis pe frotiu din sânge în cursul unui puseu
febril la un pacient cu febra recurenta. Printre hematii, alaturi de un limfocit, observam 3 spirochete groase (diametrul 0,2-0,5 micrometri si 8-30 micrometri lungime) cu 3-10 spire laxe. Celelalte specii ale genului prezinta aceeasi morfologie.
v 20-7: Leptospira icterrohaemorrhagiae: examenul microscopic pe
fond negru al preparatului efectuat din mediul Stuart evidentiaza o spirocheta fina cu diametrul de 0,1microni si lungimea 15 microni, cu spire regulate, strânse si capete" în cârlig".
v 21-1: Mycoplasma pneumoniae.
Electronomicrografie: mucoasa bronsica si corpi de forma unei rachete de tenis ce au portiunea terminala asemanatoare unei trompe, care reprezinta un bacil eloctronodens. O micoplasma ce adera la suprafata mucoasei.
v 21-1bis: Mycoplasma pneumoniae, proteina P1 si functia de adezina.
Electronomicrofotografie: Mycoplasma pneumoniae adera la suprafata unei celule epiteliale (136.000x).
v : Aspectul eruptiei în rujeola. Observati eruptia maculopapulara generalizata
si aspectul faciesului "plângaret".
v 2-1: Herpes labial în stadiul eruptiv veziculos: vezicule situate peribucal pe o
zona de eritem cutanat, unele aglomerate în buchet
v : Herpes genital. Observati la veziculele situate pe preput, pe un pat
eritematos
v : Aspectul eruptiei în varicela. Copil în a 3-a zi de la debut , aspect polimorf,
cu elementele eruptive în diferite stadii evolutive: papule, vezicule ("picaturi de roua"), cruste.
v : Herpes zoster; eruptia veziculara pe fond eritematos corespunde unui
dermatom. În imagine dermatomul unui nerv spinal.
v : Aspectul eruptiei în variola. Observati dispozitia centrifuga a elementelor
eruptive aflate în stadiul de pustula. In cavitatea bucala, la nivelul boltii palatine observam 3 pustule.
v 40-1: Hemocultura în mediu difazic. Urmariti panta agarizata la nivelul careia
sunt prezente numeroase colonii si liza hematiilor în mediu lichid, semn al multiplicarii bacteriene.
|
