În cadrul examenului clinic al aparatului urinar, principalele manevre care se efectueaza sunt ur­ma­­toa­rele:

a) manevra Giordano-Pasternatzki (percutie lombara bilaterala, simetrica): percutia regiunii lom­bare, cu vârful degetelor sau cu marginea cubitala a mâinii, declanseaza dureri în afectiuni renale de tipul litiazei renale, glomerulonefritei acute, pielonefritei, abcesului renal sau infarctului renal (uneori sunt dureri extrem de vii).

b) palparea rinichilor (prin balotare); se poate face în decubit dorsal, decubit lateral si orto­sta­tism; fi­ind situati profund sub coaste, rinichii nu sunt, în mod normal, accesibili palparii (se vorbeste despre "lom­be su­ple"), dar devin palpabili în caz de mobilitate anormala, ptoza sau marire de volum; pro­ce­deele posibile de palpare a rinichilor sunt urmatoarele:

- palpare bimanuala în decubit dorsal (procedeu Guyon): bolnavul este asezat în decubit dorsal, cu coap­se­le îndoite pe bazin, în usoara abductie, si cu membrele superioare întinse pe lânga corp, având mus­cu­la­tu­ra ab­dominala relaxata; examinatorul, plasat pe partea dreapta a bolnavului, aplica mâna stânga pe pe­re­tele pos­terior, cu vârful degetelor în unghiul costovertebral, iar mâna dreapta pe peretele anterior al ab­do­me­nu­lui, cu vârful degetelor sub rebordul costal si înafara marginii laterale a dreptului abdominal; prin apro­pie­rea celor doua mâini (manevra de balotare), rinichiul poate fi palpat în cazul când devine accesibil acestei manevre; în cazul examinarii rinichiului stâng, pozitia celor doua mâini explo­ra­toare se rapor­tea­za la ace­leasi repere si gesturi;

- palpare bimanuala în decubit lateral opus rinichiului care trebuie examinat (procedeu Israeli);

puncte ureterale anterioare:

- punct dureros superior (subcostal, Bazy-Albarran, Pasteau): se afla la intersectia liniei orizontale ce trece prin ombilic cu linia verticala ce trece prin punctul McBurney si corespunde vârfului coastei XII; sensibilitatea dureroasa la acest nivel semnifica suferinta bazinetala;

- punct dureros mijlociu (supraintraspinos, Hallé-Tourneaux): este situat la unirea 1/3 mijlocii cu 1/3 externa a liniei bispinoase (dintre spinele iliace antero-superioare) si corespunde locului de trecere dintre segmentul lombar si segmentul pelvin ale ureterului;

puncte ureterale poste­rioare (evoca litiaza renala si pielonefrita):

- punct costo­ver­te­bral Guyon (localizat în unghiul format de coasta XII si coloana vertebrala);

- punct costomuscular (localizat în unghiul format de coasta XII si masa musculara sacrolombara).

d) palparea vezicii urinare → permite depistarea urmatoarelor elemente patologice: glob vezical (dis­tensie vezicala importanta în retentia de urina, perceputa palpator ca formatiune sferica, elas­ti­ca, putin mobila, net delimitata si foarte dureroasa), tumora vezicala sau chiar litiaza vezicala mare.

9. Tuseul rectal

10. Examenul genital la femeie

EXAMENUL ZONELOR HERNIARE

Peretele abdominal prezinta constitutional unele zone anatomice cu rezistenta mai mica la cres­te­rea pre­siunii intraabdominale (se numesc "zone slabe preformate" ale pe­retelui abdominal, pentru a se deose­bi de zonele slabe ce apar ca urmare a sta­bi­li­rii unor solutii de continuitate ale peretelui ab­dominal con­se­cutiv unor trauma­tis­me, interventii chirurgicale sau agresiuni de alta natura), re­pre­zentate de:

- canalul inghinal;

- regiunea vasculonervoasa de la radacina membrului inferior (lacuna vasculara, la­cuna muscu­la­ra);

- ombilicul;

- linia alba;

- linia semilunara Spieghel si mai ales punctele Spieghel (intersectia cu arcada Douglas, în dreap­ta si în stân­ga);

- trigonul lombar (Jean Louis Petit) → posterior;

- patrulaterul lombocostal (Grynfelt) → posterior;

acestora li se adauga conventional o serie de zone slabe ce nu apartin propriu-zis peretilor abdo­mi­nali:

- zone slabe ale diafragmului → superior;

- regiune perineala → inferior;

- regiune obturatorie → inferior;

- regiune fesiera (ischiatica) → inferior.

N.B.! În diagnosticul diferential al formatiunilor tumorale lombare, trebuie avute în vedere si posibilele hernii posterioare prin trigonul lombar sau patrulaterul lombo­costal.

11. Manevre clinice defecte parietale

N.B.! Cu pacientul în ortostatism, indexul explorator al examinatorului se in­si­nue­a­za prin te­gu­men­tul bazei hemiscrotului de partea respectiva si se angajeaza prin ori­ficiul inghinal superficial, situat superoextern de tuberculul pubic, în canalul inghinal (în mod normal nu poate fi introdusa decât pulpa degetului: daca indexul poa­te sa se angajeze în acanalul inghinal, înseamna ca acesta este largit patologic).

N.B.: o hernie este definita primar ca prezenta a unei formatiuni pseudotumorale parietale re­ductibile la trecerea în clinostatism si reexpansionabila la revenirea în ortostatism.

Diagnostic diferential:

a) în cazul herniei inghinale → se face cu:

- tumori benigne ale regiunii inghinale: fibroame, lipoame, angioame;

- adenopatii inghinale;

- chisturi de cordon;

- hidrocel;

Continutul lacunei musculare este reprezentat de:

- pântecul musculo-aponevrotic al m. psoas iliac (cel mai puternic flexor din organism, excursia fiind asigurata de m. psoas, iar puterea de m. iliac);

- N. femural si N. femurocutanat lateral (ramuri ale plexului lombar).

Continutul lacunei vasculare este reprezentat, dinspre lateral spre medial, de:

- ram femural al N. genitofemural;

- a. femurala;

- v. femurala;

- limfonodul Cloquet-Rosenmüller, în aria canalului femural.

La nivelul lacunei vasculare se produc, în caz de slabire a structurii peretelui abdomi-nal, herniile femurale (la nivelul lojei musculonervoase se pot produce foarte rar).

12. Diagnostic diferential procese patologice scrotale (palpare scrot)

Varicocelul este constituit din mase venoase marite de volum (dilatatii venoase variceale) ce por­nesc de la nivelul testiculului si merg de-a lungul cordonului spermatic prin canalul inghinal spre spatiul retroperitoneal al regiunii lombare.

Clinic: în cele mai multe cazuri varicocelul reprezinta o descoperire întâmplatoare, cu ocazia u­nei examinari fizice de rutina, la nivelul unor purtatori ce nu prezinta acuze cli­nice sau inferti­li­ta­te. Atunci când capata expresie clinica, varicocelul se manifesta prin urmatoarele simptome si semne: N.B.: orice senzatie de discomfort în regiunea genitala trebuie sa trimita cu gândul la posibila exis­tenta a unui varicocel! Diagnostic diferential → se face cu: - hidrocel: aspect clinic diferit, diafanoscopie etc.; - hernie inghinofuniculara sau inghinoscrotala; - orhiepididimita: prezenta fenomenelor inflamator-infectioase foarte pronuntate; - varicocel secundar: investigatie paraclinica amanuntita în contextul clinic dat. IV. MEMBRUL SUPERIOR prin hiperextensie fortata a halucelui si dorsoflexie a piciorului la bolnavul cu gamba în extensie = semn Homan's. Document Info Accesari: 188184 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/medicina/MANEVRE-CLINICE-EXAMEN-CLINIC741991111.php" target="_blank" title="MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC - https://www.scritub.com">MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC</a> Politica de confidentialitate Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )