Definitie:
Masajul reprezinta prelucrarea metodica si sistematica a partilor moi ale corpului.
Manevre principale - care se aplica în functie de regiunea topografica si respecta întotdeauna aceeasi succesiune.
Manevre secundare - care pot fi aplicate sau nu, se regasesc doar în anumite regiuni si se intercaleaza printre manevrele principale.
- Unele deriva din cele principale pe care le pot însotii: lipaitul si plescaitul - deriva din tapotament.
- Manevre secundare care se adreseaza doar anumitor regiuni
Câteva tehnici de relaxare în special pendulari - pentru membrele superioare.
Exercitii de respiratie.
Mobilizari analitice ale articulatiilor degetelor, mâinii si membrului superior în totalitate. Mobilizarile se pot realiza auto-pasiv, sau activ.
MANEVRELE PRINCIPALE DE MASAJ
Netezirea sau efluerajul
a) Simultane - când lucreaza ambele mâini simultan, iar acestea pot fi: Simetrice - ambele mâini pornesc din aceeasi zona si executa aceeasi miscare în oglinda.
b) Alternative - mâna dupa mâna. Ele se pot aplica pe aceiasi zona, sau hemicorp, sau pe zone simetrice.
Dupa lungimea manevrelor, netezirile pot fi: lungi, medii si scurte.
a) netezirile lungi sunt paralele cu axul longitudinal al corpului sau segmentului;
b) netezirile medii au directie oblica;
c) iar cele scurte, sau transversale se aplica perpendicular pe axul longitudinal al segmentului.
Dupa directie se împart în:
a) longitudinale,
b) oblice,
c) transversale.
În functie de forma miscarii, netezirile sunt:
a) liniare - mâna sau degetele descriind o linie dreapta;
b) circulare sau în bratara - se aplica prin manevra simultana pe extremitatile corpului;
c) în cleste - care se aplica folosind priza mica (între police si degetul doi);
d) serpuite;
e) în zigzag.
Dupa ritm avem neteziri continue sau întrerupte (sacadate).
În functie de zonele mâinii folosite de maseur pentru aplicarea manevrelor si intensitatea pe care acesta doreste sa o imprime, netezirile se realizeaza cu:
a) fata palmara a degetelor, iar daca regiunea este mica, cu pulpa degetelor;
b) cu fata dorsala a mâinii sau degetelor;
c) cu degetele abduse (în pieptene).
În functie de perioadele sedintei de masaj netezirile sunt:
a) Initiale sau introductive;
b) intercalate între alte manevre de masaj;
c) finale.
Primele abordate sunt cele doua acromeoane cu manevre circulare, folosind degetele. Treptat din aproape în aproape se abordeaza toate reperele omoplatului (acromeon, spina scapulei, unghiul superior intern, margine interna, unghiul inferior, margine externa). În acest moment prin manevre specifice se realizeaza deplasarea lui de pe marginea osului, insinuând degetele în limita elasticitatii tegumentului si în planul subscapular.
Urmatoarele repere osoase sunt apofizele spinoase pe care se insista cu manevre circulare de frictiune, adaugând dupa fiecare apofiza si ligamentul interspinos respectiv. Manevrele pe apofizele spinoase se realizeaza de sus în jos de la vertebrele C6, C7 pâna la nivel sacral, continuam pe creasta sacrata, apoi pe crestele iliace, continuând cu frictiuni liniare realizate cu intensitate crescuta în zonele laterospinoase, manevrele se aplica tot de sus în jos.
Continuam cu frictiuni liniare aplicate cu degetele abduse din spre medial spre lateral spatiul intercostal.
Manevra de frictiune combinata - începe de la baza spatelui si se realizeaza continuu fara a ridica în totalitate mâna de pe suprafata masata, pâna ce am cuprins toata regiunea. În functie de marimea suprafetei sunt doua sau trei linii de frictiuni.
Dupa aceasta manevra executam manevre de netezire intermediare cu miscari simultane lungi.
Framântatul - primele zone care vor fi framântate sunt cele cu musculatura mai mare si anume zona umerilor si zonele laterale ale spatelui pentru muschi mare dorsal, trapez si rotunzi. În functie de grosimea stratului muscular framântatul se realizeaza cu priza medie sau mare. Directia cu manevre simultane sau alternative.
În afara acestor zone urmatoarea zona framântata este zona muschilor paravertebrali, unde se aplica manevre usor diferite deoarece cuta de tesut moale nu mai este ridicata si strânsa, ci presata pe planurile profunde: cuta rulata - care se realizeaza cu priza mica, pornind de la baza spatelui si plimbând tesutul din aproape în aproape de jos pâna sus, fara discontinuitati.
4. Tapotamentul:
Neteziri liniare - pe fiecare deget, pe fiecare metatarsian, pe spatiile interosoase si pe tendoanele extensorului comun al degetelor - din aproape în aproape.
Frictiuni liniare dar si circulare, executate cu partile moi ale mâini (marginea cubitala, radacina palmei, eminenta tenara).
3. La nivelul degetelor se executa manevre de mobilizari pasive, tractiuni în ax si scuturari pe fiecare deget în parte, dar si cu priza comuna mobilizând degetele simultan. În cazul în care se lucreaza pe fiecare deget în parte priza este bilaterala.
Framântatul - pentru muschii interososi maseurul se întoarce la picioarele subiectului si face o priza laterala, dupa care executa miscari alternative de dute vino din aproape în aproape pentru fiecare spatiu interosos.
Din aceiasi pozitie se executa manevre de stoarcere a piciorului adica de mobilizare alternativa în inversie si eversie, pentru aceasta piciorul este sustinut cu mâna stânga la nivelul talonului si cu mâna dreapta se face o priza laterala si se executa miscari înainte si înapoi.
Din aceasta pozitie cu mâna asezata pe partile laterale a piciorului se mai executa o manevra de rulat si cernut a plantei.
În locul manevrelor de tapotament se pot face manevre de balansat a plantei, piciorul fiind sustinut cu mâna stânga, iar cu mâna dreapta se aplica lovituri usoare cu pumnul cubital sau pumnul palmar.
Netezirile finale, care sunt executate cu manevra bilaterala - în caus pe suprafata plantara sau cu nodozitatile pe zonele plantare.
Masajul gleznei
La nivelul gleznei masajul se continua realizând o singura regiune.
Netezirile - sunt simultane începând de pe fata dorsala a piciorului catre zona maleolara, tendonul lui ahile si gamba.
Frictiunile se executa circular începând de la baza metatarsienelor si insistând în zona perimaleolara.
Mobilizarile pasive ale gleznei se pot face de o data cu mobilizarile piciorului.
Neteziri finale
Netezirile - sunt cele descrise pentru segmentele circulare: simultane lungi, alternative lungi, alternative medii, alternative scurte si neteziri circulare sacadate.
Frictiunile:
a) Pe fata anteromediala a tibiei care este abordabila prin palpare si care este deosebit de sensibila, frictiunile se realizeaza circular si liniar pe fata tibiei si liniar pe creasta tibiala. În partea superioara a crestei tibiale se frictioneaza tuberozitatea tibiala (insertia cvadricepsului).
b) La nivelul fetei anterioare a gambei sunt doua loje musculare una mediala si una laterala care se frictioneaza cu manevre circulare.
Neteziri intermediare - manevre scurte.
Framântatul - se executa prin cuta pe loc simultan sau alternativ pe fiecare dintre fetele musculare sau manevre circulare, fie în serpuit fie în val ( sau ambele) evitând presiunile pe creasta tibiala.
Tapotamentul - se pot aplica toate variantele, exceptând creasta tibiala.
Neteziri intermediare pe fata anteromediala.
Vibratiile - trebuie sa respecte sensul circulatiei de întoarcere.
Neteziri finale
Genunchiul
Este cea mai mare articulatie a corpului cu repere osoase perceptibile în palpare, de aceea masajul genunchiului se poate realiza ca masaj terapeutic izolat, insistând pe manevre de neteziri si frictiuni.
Netezirea - este de tip special:
În romb - cu manevre simultane de jos în sus si de sus în jos.
Transversal - tot simultan îmbracând genunchiul de jos în sus, din aproape în aproape.
Frictiunea - manevrele folosite mai frecvent sunt cele circulare care se aplica de jos în sus pe tuberozitatea condililor tibiali pe interlinia articulara (unde se pot realiza si manevre liniare), epicondili femurali si rotula. La nivelul rotulei manevrele pot fi aplicate liniar pentru margini si circular pe fata externa a rotulei. Cu frictiunea se insista si pe ligamentul rotulian.
Manevra în capac de borcan - prin care se mobilizeaza rotula alternativ în ambele sensuri executând priza mica pe marginea rotulei.
Mobilizarile rotulei - se fac în sens laterolateral si longitudinal si se aplica policele
Netezirile finale - se fac întâi cele transversale si apoi cele în romb.
Masajul coapsei
Vezi fata posterioara a coapsei
Masajul abdomenului
Se împarte în: masajul peretelui abdominal si masajul continutului abdominal.
Masajul peretelui abdominal
Netezirea - se desfasoara în trei timpi si seamana cu cea executata la nivelul regiunii fesiere.
a) Cu fata dorsala a degetelor, cu mâinile apropiate si paralele de la nivelul pubian pâna la nivel xifoidian;
b) Tot cu fata dorsala a degetelor paralel cu rebordul costal, dinspre medial spre lateral, oblic si de sus în jos.
c) Cu fata palmara a mâinilor si degetelor tot cu manevra oblica dinspre flancuri spre zona pubiana.
Se pot face si manevre transversale simultane executate dinspre medial spre lateral si de jos în sus.
Frictiunile - se realizeaza din aproape în aproape pe reperele osoase ale zonei: de la nivel xifoidian, pe rebordul costal, creasta iliaca si simfiza pubiana. Pentru fereastra abdominala se aplica palma deasupra regiunii ombilicale si se executa miscari usoare circulare în limita elasticitatii tegumentului, fara presiuni.
Neteziri intermediare.
Framântatul - se realizeaza în cuta pe loc sau alternativ pentru flancuri si în cuta rulata pentru peretele abdominal.
Se mai descrie un tip de framântat în cuta realizat cu priza mica numit "spalatul rufelor", mobilizând tesuturile alternativ din aproape în aproape.
Tapotamentul - se realizeaza tangential respectând directia fibrei musculare a dreptilor abdominali si oblicului extern.
Netezirile de încheiere - se fac întâi cele transversale si apoi cele în patru timpi.
Masajul continutului abdominal
Abdomenul are noua zone, dispuse pe trei niveluri:
Pe nivelul întâi - epigastru este zona supraombilicala, iar hipocondrul drept si hipocondrul stâng sunt cele doua zone laterale, imediat sub rebordul costal.
Pe nivelul al doilea - zona din jurul ombilicului se numeste periombilicala iar flancul drept si flancul stâng sunt cele doua zone care încadreaza lateral zona periombilicala.
Pe nivelul al treilea - zona centrala poarta numele de hipogastru si este încadrata de zona inghinala dreapta si zona inghinala stânga.
La nivelul acestor zone se proiecteaza viscerele abdominale astfel în cât vom avea:
Neteziri - se realizeaza cu miscari alternative scurte, mâna dupa mâna, orientate paralel cu axul longitudinal al fiecarui segment de colon. Directia manevrei respecta directia de progresie a continutului intestinului.
Manevrele intermediare (între frictiune si framântat) se realizeaza cu pulpa degetelor si se pot face în doua moduri:
circular - din aproape în aproape pe tot cadrul colic;
liniar - se aplica degetele, se trage în suprafata si se împinge în profunzime (începând cu colonul descendent manevra este inversa)
Tapotamentul - pentru cadrul colic care se realizeaza tangential, cu vârful degetelor sau cu mâna înclinata în sens de adductie. Fibrele musculare la nivelul colonului au doua directii: unele circulare discontinue numite haustre si altele longitudinale care sunt condensate si formeaza trei benzi longitudinale care se continua pe toata lungimea colonului si sunt numite tenii.
Cele doua variante de tapotament se adreseaza ambelor tipuri de fibre musculare. Pentru a stimula fiecare haustru (portiune), tapotamentul se aplica din aproape în aproape, perpendicular pe axul longitudinal al colonului, de la nivelul cecului pâna la sigmoid.
Pentru a stimula fibrele musculare longitudinale (teniile), manevra se realizeaza pe directia longitudinala tot din aproape în aproape si tot de la cec la sigmoid, paralel cu axul longitudinal.
Vibratiile se realizeaza pe trei locuri de electie cu marginea cubitala a mâini:
la nivelul hipocondrului drept pentru a stimula ficatul si vezica biliara se aplica mâna sub rebordul costal;
la nivelul hipocondrului stâng - tot cu marginea cubitala, pentru loja splenica;
la nivelul hipogastrului deasupra simfizei pubiene pentru stimularea vezicii urinare.
Netezirea de încheiere care se executa în trei timpi.
La nivelul abdomenului se utilizeaza doua manevre secundare:
Netezirile - sunt:
simultane lungi cu iesire la nivelul muschilor trapezi si respectiv pe umeri îmbracând deltoidul;
alternative lungi care se aplica pe fiecare din torace mâna dupa mâna începând de asemenea de la baza toracelui;
neteziri oblice medii;
transversale scurte.
Frictiunea - începe cu manevra circulara la nivelul apendicelui xifoid, continua pe corpul sternului insistându-se în unghiul Luis, manubriul sternal, furculita sternala si clavicula pâna la nivelul celor doua acromeoane.
Pentru zonele costale se aplica de asemenea frictiuni cu toata palma sau cu marginea cubitala a mâini începând de la rebord si continuând pe tot toracele.
Frictiunile liniare se realizeaza cu degetele usor abduse si se adreseaza atât suprafetelor coastelor, cât si spatiilor intercostale. Încep parasternal si se continua pe toata lungimea arcului sternal.
Framântatul se realizeaza numai pe marele pectoral cuta facându-se la nivelul peretelui anterior al axilei. Se realizeaza cu priza mica simultan sau alternativ.
Tapotamentul - se realizeaza cu intensitate redusa cu manevre tangentiale, craniocaudal deasupra sternului; cu manevre paralele cu directia fibrelor pe marii pectorali; si manevre paralele cu coastele pe restul suprafetei toracelui.
Vibratiile - se realizeaza cu intensitate redusa si numai peste corpul muschiului pectoral.
Netezirea de încheiere - în oglinda.
Masajul membrului superior
Pozitia pacientului poate fi în decubit dorsal sau asezat-rezemat. Masajul se realizeaza cu o singura mâna a maseurului, cealalta sustinând segmentul.
Masajul mâinii
Neteziri - cu mâna de lucru dinspre distal spre proximal, liniare, pe fiecare deget în parte, apoi pe fiecare metatarsian si fiecare spatiu interosos.
Frictiuni - circulare:
Fata palmara
Neteziri - cu pulpa degetului pentru fiecare deget în parte.
Frictiunile - se pot realiza liniar pe degete si cu intensitate crescuta, circular pe regiunea palmara insistând pe zonele capetelor metacarpienelor. Daca pacientul nu are sensibilitate deosebita se poate lucra cu nodozitatea degetelor pe zona tenara si hipotenara.
Framântatul - este de asemenea unimanual si se realizeaza cu priza mica deasupra capetelor metacarpienelor si pe zona muscularizata (tenara si hipotenara). Se efectueaza si framântat bimanual, ca în cazul piciorului, pentru musculatura interosoasa, cu miscari alternative, înainte si înapoi.
Tapotamentul - se face usor în picaturi de ploaie pe cele doua eminente.
Rulatul si cernutul - se realizeaza bimanual atât pentru degete cât si pentru toata mâna.
Tractiunile - în ax a degetelor respectând priza laterala pe fiecare deget în parte.
Mobilizari pasive cu tensiuni finale executate analitic pentru fiecare articulatie în parte.
Scuturari
Neteziri de încheiere
Masajul antebratului
Netezirile initiale - sunt lungi, medii, scurte si circulare sacadate.
Frictiunile - insistând pe reperele mari ale articulatiilor pumnului si a celor stiloide si pe reperele articulatiilor cotului: olecran, cap radial, epicondilii humerali. Frictiunea se adreseaza partilor moi folosind manevre circulare. Intensitatea trebuie adaptata deoarece persoanele mai învârsta sau slabe pot avea o sensibilitate mai crescuta.
Neteziri intermediare - vor fi facute doar cele circulare sacadate.
Framântatul - în functie de volumul segmentului, ca si la nivelul gambei antebratul poate fi împartit în doua sau trei parti pentru framântatul în cuta pe loc simultan sau alternativ. Se mai aplica framântari circulare (serpuit si în val).
Tapotamentul - daca partile moi sunt dezvoltate se pot aplica toate tipurile de tapotament. La persoanele cu extremitati subtiri se realizeaza tapotamentul tangential cu fibrele musculare.
Vibratii - ca si la membrul inferior.
Neteziri finale.
Masajul antebratului ca si al bratului se realizeaza bimanual si pentru o buna efectuare este necesar ca maseurul sa aiba o centura de care pacientul sa-si agate mâna pentru sustinerea segmentului.
Masajul bratului
Netezirile initiale - sunt lungi executate alternativ cu doua tipuri de miscari:
a) Se aseaza radacina mâinii la nivelul liniei occipitale si acestea se deplaseaza vertical pâna la nivelul regiunii interscapulare.
b) Se aseaza mâinile cu marginea cubitala sub lobii urechilor si sub apofiza mastoida, iar manevra continua îmbracând fetele laterale ale gâtului, umerii si regiunea deltoidiana.
Frictiunile - se aseaza radacina mâini la baza gâtului si cu degetele usor abduse se realizeaza miscari circulare la nivelul liniei occipitale externe, protuberantei occipitale externe si bazei craniului. Frictiunile continua apoi din aproape în aproape tot cu manevre circulare si intensitate usor crescuta pe toata regiunea cefei. Se insista cu frictionarea ligamentului occipital pâna la nivelul apofizei spinoase C7, se frictioneaza musculatura gâtului de sus în jos insistându-se atât pe trapez cât si pe paravertebrali.
Framântatul - se va împarti regiunea cefei în trei parti:
doua parti laterale care se vor lucra simultan si simetric pâna la regiunea gâtului;
regiunea mediana care se lucreaza cu cuta mica cu ambele mâini, simultan.
Dupa ce sa ajuns la radacina gâtului fiecare umar se lucreaza separat în cuta pe loc simultana si alternativa, dupa care se continua cu deltoidul de aceiasi parte.
Tapotamentul:
La nivelul regiunii occipitale se realizeaza cu manevre usoare, blânde aplicate cu pulpa degetelor.
Pe ceafa si umeri se lucreaza tangential paralel cu fibrele musculare.
La nivelul deltoidului se pot efectua manevre de tocat si batatorit.
Vibratiile - se aplica numai pe umeri si pe deltoid.
Netezirile finale
Masajul calotei craniene
Se pastreaza aproximativ aceiasi pozitie ca la ceafa numai ca se va sustine capul pacientului sub barbie. Pozitia maseurului este în fata pacientului.
Netezirile - sunt de doua feluri si se efectueaza cu degetele abduse:
a) degetele se aplica deasupra arcadelor sprâncenelor si manevra îmbraca toata calota si se termina la regiunea cefei, mâinile fiind tinute paralel.
b) Mâinile se aseaza fata în fata la nivelul fruntii cu degetele mici pe pleoapa superioara si se deplaseaza deasupra pavilioanelor urechi îmbracând calota craniana.
Frictiunile - maseurul se aseaza în fata pacientului cu degetele abduse executa o frictiune sistemica a întregii calote de câte ori este nevoie.
Tapotamentul - se face usor în picaturi de ploaie cu pulpa degetelor lasata sa cada pe toata suprafata.
Frictiuni vibrante - care se realizeaza ca si frictiunile simple doar ca presiunea este mai mare si miscarea este vibranta.
Neteziri finale la fel cu cele initiale.
|
