Disciplina de Histologie
Facultatea de Medicina Dentara
3. LUCRAREA DE DIPLOMA
obiectivul redactarii stiintifice: transmiterea unui mesaj stiintific, in care primeaza valoarea continutului
redactarea stiintifica se raporteaza la principii care s-au dezvoltat progresiv si care impun rigoare stiintifica, sub raport stilistic fiind ghidata de tehnici specifice demersurilor stiintifice, si nu artistice (literare)
o concepere riguroasa conduce la o enuntare clara, care permite o difuzare larga si o perceptie adecvata in randul celor interesati
alegerea celei mai adecvate formulari pentru ideile si faptele care vor fi raportate
realizarea unei exprimari simple si clare, care sa faciliteze lectura
realizarea unei forme concise
calitati indeplinite de o lucrare stiintifica:
interesul stiintific
nivelul redactarii stiintifice (precis, clar si concis)
buna utilizare a limbii in care este scrisa
cunoasterea principiilor de redactare stiintifica permit o evaluare rapida a unui articol, fara parcurgerea integrala a textului
necesitatea cunoasterii principiilor de redactare stiintifica medicala a condus la crearea unor departamente de invatamant specializate:
Baylor College of Medicine, Houston - Departamentul de Comunicare Stiintifica
Universitatea Rockefeller, New York - program de 18 luni pentru redactorii stiintifici profesionisti
Clinica Mayo, Rochester - Departament de Redactare Medicala, cursuri pentru studenti si practicieni
Institutul de Stiinta si Tehnologie, Cardiff - cursuri de redactare stiintifica organizate de unul dintre editorii de la British Medical Journal
in Franta, in 1975, se propune crearea unei structuri de invatamant pentru redactarea medicala pe trei nivele:
cateva ore pentru studenti din ciclul 1 si 2 - pentru a invata sa redacteze o observatie despre un bolnav, o boala sau raspunsul la o intrebare de examen
20-30 de ore pentru studentii din ciclul 3 - pentru a-i ajuta sa redacteze lucrarea de diploma, sau rezumate de cercetare
aprofundat - pentru medicii care colaboreaza cu comitetele de redactie ale revistelor medicale
1987, Franta - Asociatia pentru Dezvoltarea Invatamantului si Cercetarii in Redactarea Medicala - masterat in cadrul Institutul Superior de Comunicare si Management Medical
Stilul de redactare stiintifica
precis, clar, concis
principii:
utilizare adecvata a timpurilor la care sunt puse verbele: timpul trecut pentru tot ceea ce exprima experienta personala a autorului, timpul prezent pentru notiuni bine stabilite si unanim acceptate
utilizarea aceluiasi cuvant pentru a desemna o aceeasi notiune, fara ajutorul sinonimelor care pot crea confuzii
evitarea expresiilor literare si a cuvintelor inutile
evitarea utilizarii diatezei pasive (atunci cand poate crea impresia de anonimat privind autorul - ca subiect logic al constructiei gramaticale) si folosirea (neabuziva) a diatezei active cu pronumele persoanei intaia, uzual plural (care indica exact implicarea autorului in realizarea studiului)
urmarirea concordantei informatiilor numerice care apar atat in text, cat si tabele/figuri
precizia
lipsa de precizie in redactarea unui articol stiintific ridica suspiciuni asupra rigorii cu care a fost efectuata cercetare respectiva
reflectata cel mai clar in capitolele Material si metoda, Rezultate
coerenta comentariilor din text, privind datele din tabele/figuri
inserarea procentelor face dificila lectura - exista o corespondenta de adjective si adverbe care pot fi folosite, prezentarea unui tabel de corespondenta fiind recomandata pentru articolele de natura didactica
claritatea
utilizarea cuvintelor simple si a unei sintaxe corecte
expansiunea limbii engleze ca limba stiintifica este partial datorata si faptului ca permite utilizarea unui vocabular restrans, simplu si clar
limba in care se scrie trebuie sa fie inteleasa si de un strain care nu are decat notiuni de baza ale vocabularului (evitarea formularilor colocviale in favoarea exprimarilor conventionale)
alegerea ordinii cuvintelor in titlu, sau la inceputul unei fraze sau paragraf - notiunea de pozitie forte, contribuind la retinerea atentiei cititorului
utilizarea virgulei pentru evita ambiguitatile - este permisa virgula inainte de "si"
evitarea utilizarii etc. la sfarsitul unei secvente de termeni, atunci cand este necesara identificarea completa a tuturor termenilor
utilizarea abrevierilor internationale - pentru unitati de masura, cand urmeaza dupa cifre
utilizarea abrevierilor care substituie un cuvant/cateva cuvinte; abrevierile trebuie anuntate si pot fi utilizate in rezumat si/sau in text, daca termenul respectiv se repeta mai mult de 3-4 ori
concizia
evitarea adjectivelor si adverbelor inutile
evitarea pleonasmelor
semnalarea unui fapt se face direct, fara a specifica intentia de semnalare
evitarea repetitiilor (exemple: titlul in prima fraza din rezumat, rezumatul in introducere, rezultatele in discutii, introducerea in discutii sau concluzii)
nu inseamna suprimarea unor idei care sunt indispensabile pentru intelegerea textului; autorul trebuie sa enunte fiecare etapa a rationamentului sau, chiar si daca etapele i se par evidente; nu se face apel la imaginatia cititorului si nu cititorul trebuie sa faca deductia
clasificare
articole stiintifice
referate generale
lucrari de diploma
teze de doctorat
Diferite categorii de articole stiintifice
diversitate in raport cu obiectivele urmarite
maniere de exprimare diferita, fiecare corespunzand unui tip de articol bine definit
incadrarea intr-o anumita clasa/categorie ofera informatia primara asupra obiectivului general al articolului - orientarea lecturii
clasificare
dupa obiectivul urmarit
Articol original
Editorial
Caz clinic
Scrisoare catre redactia unei reviste
Articol de trecere in revista (Revue general/Survey)
Actualitati (Mise au point, Update)
Recenzia - Analiza comentata (Review)
Articol didactic
dupa tipul publicatiei
reviste (periodice)
volume de
conferinta/congres/simpozion (Preprints
of. , Proceedings
of .)
volume prezentand colectii de articole pe un anumit domeniu
2.1. Articolul original
prezinta o anumita activitate de cercetare:
abordarea unui domeniu de cercetare nou - directii prioritare
testarea unei ipoteze
rezultate in diverse domenii stiintifice in care exista deja cercetari
structura (IMRAD):
Introducere - scopul, obiectivele cercetarii
Material si metoda - cum a fost realizata cercetarea
Rezultate - ce s-a observat (cu rigurozitate)
Discutii - comentarii asupra cercetarii in general si a rezultatelor in special
referintele - rol de a justifica afirmatiile autorilor, in special in introducere si discutii
publicabil in periodice si/sau volume
scris la cererea comitetului de redactie al unei reviste
scurt - numar redus de pagini
autorul/autorii - autoritate in materia abordata - prezinta liber opiniile personale, analizeaza lucrarile deja publicate, formuleaza ipoteze, propun noi directii de cercetare
se evita citarea rezultatelor originale, personale, fata de care se pastreaza/se adopta o atitudine neutra
statistic - cel mai citit tip de articol
editorial "tematic" - numar de revista dedicat (partial/integral) unei teme; creeaza o privire de ansamblu asupra temei, punctand contributiile articolelor publicate
raporteaza o observatie, cu comentarii scurte
4-6 pagini
semnaleaza:
elemente originale privind fiziopatologia unei afectiuni
noutatea unui demers diagnostic
eficacitatea unui tratament
uzual, periodicele limiteaza numarul de cazuri clinice publicate per aparitie/numar
in redactare trebuie evitate: (i) o trecere in revista a literaturii, pornind de la un caz izolat, (ii) consideratii didactice, sub pretextul comentarii unei observatii
publicabil in periodice si/sau volume
bazata pe problemele diagnostice si terapeutice ridicate de un caz
articol de instruire
publicatii consacrate - exemple: New England Journal of Medicine ("Case Record" sau "Clinico-Pathological Conference" - Massachusetts General Hospital), Les Annales de Medecine Interne, Le Concours Medical
expune problemele diagnostice si terapeutice ale unei observatii clinice
fiecare punct este discutat de un specialist diferit
articol de instruire incluzand si o aducere la zi a temei, cu referiri concrete la observatia raportata
publicatii consacrate - exemple: Annals of Internal Medicine
problematica abordata:
caz clinic scurt
date preliminarii asupra unei cercetari de mai lunga durata, pentru a putea revendica, in viitor, prioritatea preocuparilor in domeniu
comentarii/opinii contradictorii asupra unui articol deja publicat in revista respectiva
raspuns
posibilitate de comunicare intre autori - cititori
scurta - 2 pagini, < 6 referinte
rapiditate in publicare - comparativ cu aparitia unui articol original
ulterior, rezultatele prezentate pot face obiectul unei publicatii detaliate
2.5. Trecerea in revista (revue generale, survey)
prezentare cat mai completa a cunostintelor asupra unui subiect, pornind de la o analiza exhaustiva a lucrarilor publicate
caracter monografic - abordare globala - aspecte clasice, si perspective deschise
autorul/autorii - personalitati stiintifice, cu contributii notabile in domeniu
referinte bibliografice - acopera intreaga istorie a subiectului (uzual, de ordinul sutelor)
publicabil in periodice si/sau volume
2.5. Actualitati (mise au point, update)
ca obiectiv, se situeaza intre editorial si trecerea in revista
autorul/autorii - au lucrari reprezentative in domeniu
elaborat la cererea comitetului de redactie a unei reviste sau a organizatorilor unei manifestari stiintifice
abordeaza un subiect restrans, pornind de la (i) publicatiile aparute in ultimii ani si (ii) experienta personala a autorilor
diferenta intre cele doua surse informative (i), (ii) trebuie sa apara clar
referinte bibliografice relevante (uzual, de ordinul zecilor)
publicabil in periodice si/sau volume
2.6. Recenzia - analiza comentata (review)
analiza - comentarea articolelor aparute in cursul ultimelor luni in alte reviste, sau analiza - comentarea unor volume (tratate, monografii, etc)
autorul/autorii - bun cunoscatori ai subiectului
2-3 pagini
organizarea continutului - doua parti:
(i) rezumarea articolului/volumului
(ii) comentarea critica asupra validitatii rezultatelor si asupra originalitatii in abordarea subiectului
2.7. Articolul didactic/pedagogic
obiectiv: instruirea intr-un anumit domeniu
buna cunoastere a subiectului
capacitate de a se adresa unei clase largi de cititori interesati de subiect, bazandu-se pe un fond minimal de cunostinte specific domeniului
bibliografia indicata - permite cititorului o aprofundare a subiectului
publicabil in periodice si/sau volume
3.1. ORGANIZARE
stabilirea temei in functie de disciplina de interes si/sau coordonatorul stiintific
stabilirea planului: capitole cuprinse in partea generala (in functie de tema), capitole cuprinse in partea personala (exemplu: Obiectivul si motivatia studiului, Material si metoda, Rezultate, Discutii, Concluzii, Bibliografie)
partea personala - contributia efectiva
3.2. ETAPE URMATE IN ELABORARE
- documentarea
cercetarea propriu-zisa (experimentala, specifica disciplinelor preclinice/clinice) concretizata prin:
alegerea materialului si metodei de lucru
derularea studiului - obtinerea rezultatelor
centralizarea si interpretarea rezultatelor
discutarea si evaluarea rezultatelor, in raport cu alte studii similare
formularea concluziilor
redactarea - in conformitate cu regulile de realizare a unui material scris
3.1.1. PARTEA GENERALA
prezentarea informatiilor existente in literatura de specialitate in legatura cu subiectul abordat: stadiul actual al cunostintelor in domeniu
3.1.2. PARTEA PERSONALA
Introducere
organizare:
aspectul general al subiectului - actualizare scurta, destinata cititorilor care nu cunosc bine subiectul, permitandu-le astfel intelegerea fondului; singura parte a unui articol original care poate prezenta conotatii pedagogice
aspectul particular al problemei care a fost abordat
scopul studiului - clarificarea unui aspect controversat, acoperirea unor lacune in cunostintele existente, testarea unei ipoteze
toate afirmatiile, chiar si cele unanim admise, trebuie dublate de referinte bibliografice - pertinente, recente si accesibile, selectate in ordinea importantei
indica:
materialul studiat
elemente testate
criteriile de evaluare
date precise, astfel incat cititorul sa le poata reproduce sau verifica
de evitat:
introducerea de comentarii personale
introducerea de descrieri lungi si obositoare
introducerea unor rezultate
mentionarea unor elemente care nu au legatura cu scopul studiului
utilizarea unui stil telegrafic
populatia luata in analiza, modalitatea de selectionare, esantionul, descriere
bolnavi: serie consecutiva/neconsecutiva, studiu retrospectiv sau prospectiv, studiu randomizat sau nerandomizat, studiu deschis sau orb, studiu caz-martor, studiu pe serii scurte
animale de experienta: specie, origine, durata observatiei, conditii de crestere
suse celulare: modalitatea de obtinere si conservare - mediu de cultura, pH, temperatura, aditia unor substante
uneori, este dificil de separat capitolul Material si metoda de capitolul Rezultate - reunire sub denumirea Observatii clinice (articole tip caz clinic)
actiunea unui medicament - doza zilnica, modul de administrare, orarul de administrare
rezultatele unei interventii chirurgicale - descriere
valoarea unui examen radiologic/anatomopatologic/biologic
modificarea constantelor intr-un model experimental
se specifica:
denumirea chimica si fabricantul pentru reactivi, substante
tipul, originea si fabricantul pentru aparate
utilizate pentru aprecierea rezultatelor
exemple:
complicatii
supravietuire
variatii ale parametrilor biologici
se specifica si se descriu detaliat metodele folosite (teste statistice de analiza si validare)
se precizeaza referintele bibliografice, in cazul preluarii partiale/integrale a unei metode sau procedeu
se respecta terminologia biomedicala internationala (pentru medicamente, bacterii, virusi, elemente anatomice)
exprima finalizarea scopului cercetarii
constituie baza pentru discutii
redactare obiectiva, impersonala, neutra
concordanta in prezentarea informatiilor numerice (text, figuri, tabele)
trebuie prezentate in evolutie cronologica (rezultate imediate, rezultate tardive)
permite cititorului sa-si formuleze propriile concluzii, inainte de a le confrunta cu cele ale autorului
prezentare completa:
rezultate pozitive
rezultate negative - informatie posibil utila intr-o cercetare diagnostica, prognostica, sau pentru a evita un tratament ineficace
de evitat:
"pierderea" unui rezultat, in acest capitol, si "regasirea" sa in capitolul Discutii sau in rezumat
prezentarea rezultatelor marginale, care nu sunt legate de scopul cercetarii
efectuarea de comentarii personale
scop: interpretarea cercetarii realizate
comentarii personale, spre deosebire de celelalte capitole care utilizeaza un stil impersonal
reflecta cultura stiintifica, inteligenta autorilor si gradul de elaborare al lucrarii
obiective (ordine obligatorie):
precizeaza daca scopul cercetarii a fost atins sau nu (prin prezentarea sintetica a principalelor rezultate legate direct de scop), subliniaza aportul adus de cercetare in progresul cunostintelor in domeniu
judeca calitatea si validitatea rezultatelor - discutie critica si obiectiva asupra materialului utilizat, metodelor folosite, interpretarii rezultatelor
compara rezultatele personale cu cele ale altor autori (facilitare prin figuri si tabele comparative, care permit evitarea repetarilor, si prin comentarea referativa, fara a enunta detaliat ce contin graficele/figurile respective) si explica diferentelor aparute (datorate particularitatilor materialului si metodei)
uneori, poate exista o concluzie finala (in functie de revista)
de evitat:
depasirea obiectivelor fixate in Introducere
discutarea subiectului in ansamblu, si nu a lucrarii (tendinte pedagogice)
repetarea elementelor prezentate in Introducere
citari inexacte - rezultate incorecte, idei incorect preluate
lipsa referintelor bibliografice
utilizarea unui stil literar (expresii emotionale)
lungimea excesiva
Referinte bibliografice
scop: justificarea tuturor faptelor/datelor enuntate - principiu fundamental intr-un demers stiintific
permit trimiterea cititorului la: articole, tratate, monografii, documente oficiale, baze de date, alte forme de publicatii
excesul nu reflecta intotdeauna multitudinea de cunostinte, ci, mai degraba, absenta spiritului critic; unele reviste limiteaza numarul referintelor bibliografice pentru toate tipurile de articole, exceptand trecerile in revista
se citeaza numai documente publicate, citite si alese pentru valoarea lor
citarea unei referinte poate fi repetata de mai multe ori intr-un articol
localizare in text:
dupa enuntarea faptului/informatiei respective - in interiorul sau la sfarsitul unei fraze
in capitolele Introducere, Material si metoda, Discutii
in tabele, grafice, figuri
in titluri si subtituluri paragrafelor - pentru articole tip actualitati
alegerea referintelor:
din bibliografia asupra subiectului (ansamblul articolelor si cartilor scrise despre un subiect precis)
autorul selectioneaza si retine acele documente pe care le considera cele mai pertinente si mai accesibile pentru cititor
toate referintele citate sunt prezentate, sub forma de lista, la sfarsitul articolului
erori posibile:
greseli in transcrierea referintei - dificultati in gasirea articolului
greseli in citarea continutului referintei - inadvertenta intre faptul enuntat si articolul citat
se evita a face referiri la:
articole greu accesibile
teze de doctorat
rezumate ale lucrarilor prezentate la congrese, publicate in periodice
scrisori catre redactie
articole acceptate pentru publicare (in press, to appear)
nu se fac referiri la:
rezumate ale lucrarilor prezentate la congrese, nepublicate in periodice
articole trimise pentru publicare (submitted)
comunicari orale
sistemul de referinte:
a) sistemul "autor-data" ("autor-an") - Harvard
b) sistemul numeric secvential - Vancouver
c) sistemul alfabetic numeric
a) sistemul "autor-data" ("autor-an") - Harvard
In text
in cazul a 1 sau 2 autori se citeaza primul autor, respectiv ambii autori, si anul de publicatie
mai mult de doi autori - se citeaza primul autor, urmat de "et coll." sau "et al"
In lista de referinte
clasificare fara numar de ordine, alfabetic, de la prima litera a numelui primului autor al articolului
mai multe referinte ale aceluiasi prim autor - clasificate dupa ordinea alfabetica a primei litere a celui de-al doilea autor, etc.
mai multe referinte ale acelorasi autori - clasificate dupa anul de publicatie, incepand cu data cea mai indepartata
mai multe referinte ale acelorasi autori, cu acelasi an de publicatie - se adauga "a, b, c, d,." dupa anul de publicatie si se claseaza in aceasta ordine (la citarea in text, se includ "a, b, c, d,.")
numele ultimului autor este precedat de "and", "et" sau "si"
ingreuneaza citirea textului
facil pentru autor, care poate introduce usor o referinta noua
b) sistemul numeric secvential
referintele sunt numerotate cu cifre arabe, in ordinea aparitiei, in paranteze
daca o referinta este citata de mai multe ori, se pastreaza numarul atribuit prima data
intr-o paranteza, referintele sunt clasificate in ordine crescatoare si separate prin virgule
clasificarea se face prin numarul de ordine corespunzator in text, fara criteriu alfabetic
faciliteaza lectura, neincarcand articolul cu nume de autori
dificil pentru autor, care daca introduce o noua referinta trebuie sa renumeroteze toate referintele urmatoare, existand riscul de eroare
c) sistemul alfabetic numeric
referintele sunt citate printr-un numar de ordine, indicat in paranteze, care are corespondent in lista de referinte (ordonata alfabetic, si nu in ordinea citarii)
clasificarea se face alfabetic, de la prima litera a numelui primului autor
fiecare referire din lista rezultata primeste un numarul de ordine in secventa naturala, numar care se citeaza in text
obligatoriu, se respecta indicatiile de redactare ale revistei
specifice pentru capitolul Rezultate
limiteaza riscul de a repeta aceleasi informatii in capitolul Rezultate (prezentare) si in capitolul Discutii (ca baza de comentarii)
maximum de informatii intr-un minimum de spatiu, intr-o forma sintetica si clara
uneori, este util sa concepem figurile si tabelele inainte de a redacta textul
autonomie informationala - prin titlu, legenda, note de subsol
exprima clar ceea ce este dificil de redactat si obositor de citit
referire in text, numerotarea fiind in ordinea referirii
tabelul: informatii numerice
figura: informatii grafice - desene, curbe, diagrame, fotografii
alegerea modalitatii de ilustrare depinde de:
obiectivul vizat, raspunzand unei intentii precise (uzual, articolele originale contin tabele, iar articolele didactice contin figuri)
numarul si natura datelor
reproducerea dintr-o alta publicatie necesita autorizatia titularului (drept de autor, copyright)
de evitat: exprimarea sub forma de tabel a unor informatii care pot fi enuntate clar in text
numerotate cu cifre arabe - numerotarea corespunde ordinii de aparitie in text, fiind obligatorie minimum o referire
legenda subiacenta, continand toate elementele necesare intelegerii figurii: explicatia simbolurilor, abrevieri, scala
uzual, in etapa de manuscris trimis spre publicare, toate legendele aferente unui articol sunt grupate pe o pagina separata, plasata la sfarsitul manuscrisului
pe verso-ul figurilor se scrie: numarul, orientarea, numele primului autor sau primele doua cuvinte din titlu (confidentialitate)
tipuri de reprezentari grafice:
diagrame cu sectoare de cerc ("camembert", "pie") - recomandata pentru prezentarea procentajelor (< 7 sectoare)
diagrame cu coloane verticale sau orizontale (histograme) - recomandate pentru compararea statica a diferitelor cifre, poate indica deviatia standard (< 7 zone)
traiectorii (curbe de distributie) - x (abscisa - variabila independenta) este variabila de control sau explicativa, y (ordonata - variabila dependenta) este variabila de masurat sau explicata; graficul reprezinta in maniera dinamica evolutia variabilei y in functie de x
reprezentari prin puncte ("scattergram", "nuages de points") - recomandate pentru concretizarea datelor individuale (distributia lor) sau pentru concretizarea existentei/absentei unei corelatii intre variabila x si y; punctele trebuie sa fie suficient de mari pentru a fi usor identificate; se pot adauga: coeficientul de corelatie "r", gradul de libertate, curba de regresie, semnificatia statistica "P"
modalitate de realizare asistata de calculator: exploatarea facilitatilor oferite de programe (medii software) pentru reprezentari grafice si interpretare statistica (exemple: MS-Windows, MS-Excel etc.)
spatiu ocupat in pagina tiparita: o coloana sau doua coloane
titlu: situat deasupra, informeaza asupra continutului
numar coloane > dublu numar randuri - inversare
semnificatii uzuale:
capetele de coloane - variabile masurate sau explicate (unitati de masura)
capetele de randuri - variabile controlate sau explicative (unitati de masura)
tabelele ce contin date comparabile trebuie sa prezinte aceleasi informatii, structurate in aceeasi ordine si folosind aceleasi unitati de masura
alinierea datelor este realizata in raport cu virgula/punctul zecimal, precizand acelasi numar de pozitii zecimale pentru variabilele cu aceeasi semnificatie
informatii lipsa - se precizeaza "absent", evitand simbolurile matematice (‑, 0)
pot contine abrevieri, explicate in titlul tabelului sau in note de subsol
Ilustratiile
prezentate sub forma de fotografii sau imagini digitizate, alb-negru/color
exemple: radiografii, preparate microscopice, EKG, EEG
in economia lucrarii, ilustratiile sunt tratate drept entitati de tip figura (folosind o numerotare comuna pentru ilustratii si figuri, acelasi mod de referire in text si acelasi mod de concepere a legendei)
suplimentar, legenda ilustratiilor contine informatii specifice despre scala de referinta, ordinul de marire, coloratiile histologice;
pentru ilustratiile ce contin chipuri umane se recomanda acoperirea ochilor, in scopul pastrarii anonimatului
Tipuri de reprezentari grafice
diagrame cu sectoare de cerc ("camembert", "pie") - recomandata pentru prezentarea procentajelor (< 7 sectoare)
diagrame cu coloane verticale sau orizontale (histograme) - recomandate pentru compararea statica a diferitelor cifre, poate indica deviatia standard (< 7 zone)
traiectorii (curbe de distributie) - x (abscisa - variabila independenta) este variabila de control sau explicativa, y (ordonata - variabila dependenta) este variabila de masurat sau explicata; graficul reprezinta in maniera dinamica evolutia variabilei y in functie de x
reprezentari prin puncte ("scattergram", "nuages de points") - recomandate pentru concretizarea datelor individuale (distributia lor) sau pentru concretizarea existentei/absentei unei corelatii intre variabila x si y; punctele trebuie sa fie suficient de mari pentru a fi usor identificate; se pot adauga: coeficientul de corelatie "r", gradul de libertate, curba de regresie, semnificatia statistica "p"
3.3. SUSTINERE
pregatirea materialului pentru sustinere si sustinerea propriu-zisa se realizeaza in conformitate cu cele enuntate pentru expunerea orala a unei lucrari, timpul acordat fiind de 10-15 minute
evaluarea de catre comisia examinatoare urmareste urmatoarele elemente:
semnificatia si actualitatea subiectului ales
seriozitatea documentarii stiintifice, reflectata prin referintele bibliografice si modul de citare a acestora
dezvoltarea argumentatiei logice pentru derularea cercetarii
pertinenta concluziilor
calitatea iconografiei
calitatea expunerii orale si modul de sustinere, in discutiile ulterioare, a punctelor de vedere ilustrate de lucrare ("presentation and defense of a thesis")
|
