MICOTOXICOZE
amine biogene = estonde: capabile ele singure sa provoace o variata gama de tulb. Ex: histamina, tiramina, acetilcolina, izoaminamina
alcaloizi: sunt cei ma importanti dpdv toxicologic:
Alcaloizii din secara cornuta
Aceste subst sunt cele mai importante dpdv toxicologic si se impart in 3 categorii:
1. grupul ergotaminic: ergotamina, ergozina
Acesti alcaloizi produc in principal contractii uterine care determina ocluzionarea vaselor de sg de la acest nivel 959i84j , determinand avort
2. grupul ergotoxinic: ergocristina, ergocriptina, ergocornina
Au actiune similara ergotaminelor
3. grupul ergometrinic: ergometrina, ergobazina
In doze mici determina contractii musculare clonice (ritmice), iar in doze mari determina contractii tonice
Toti alcaloizii au ca baza structurala acidul lisergic, deosebindu-se intre ei prin fragmentul bazic de care dispun.
Ergosterina din secara cornuta
Sub actiunea razelor UV se transforma in ergosteron (vit D2)
Alcaloizii clavinici
Se regasesc in cant mai mare in sclerotii unor specii de claviceps care paraziteaza plante din extremul orient si din Africa
Aceste subst provoaca (toate) provoaca vasoconstrictie, contractii uterine, blocaj adrenergic si prezinta antagonism fata de serotonina.
Determina efecte centrale si efecte periferice.
Efecte centrale: vomitare, bradicardie, inhibarea centrului nervos vasomotor, sindrom de excitatie insotit de midriaza, hipertermie si hiperglicemie
Efecte periferice: stimularea muschilor netezi care se exprima prin vasoconstrictie si hipertensiune, aceste efecte avand si o rezultanta ocitocica care se rasfrange asupra uterului gestant
Simpt: intox cu subst din secara cornuta, la anim, determina manifest clinice cu evo si intensitate diferite dependente de specie, de cant de alcaloizi a sclerotilor si de cant de scleroti consumata
Sensib cea mai mare la aceste subst o au bovinele si pasarile, dar se poate intalni si la porcine si la cai
Simptomatologia in ergotism, la anim domestice, se caracteriz prin urm tipuri de tulburari:
-gastrointestinale: cel mai frecv la bovine si uneori la porc modif la niv muc bucale (vezicule si eroziuni cu dimens de la un bob de linte pana la un bob de fasole, asemanatoare cu cele din febra aftoasa). Aceste leziuni pot fi intalnite de-a lungul mucoasei tubului dig, dar si in spatiul interdigital. Apare si diaree, colici, vomitare (la porc). Anim prefera decubitul si adopta pozitia patrupodala cu greutate, iar mersul este dificil
-gangrena extremitatilor: s.n. "ergotismus gangrenosus". Frecv la boi, porc si pasari. Se manifesta prin gangrena uscata a extremitatilor dat vasoconstrictiei (pe falange, metacarp, metatars, urechi, coada, mameloane).
La pasari apare cianoza crestei si a barbitelor, urmata de caderea ciocului si a falangelor.
-tulb uterine: sunt reprez de peristaltism exagerat la niv uterin care det avort urmat de sterilitate prelungita
-tulb nervoase: s.n. "ergotismus convulsivus". Intalnit la rumeg hiperexcit, midriaza, amauroza, crampe musc nu f intense.
Chiar daca manifest clinice sunt impresionante, morbiditatea fiind f mare, mortalitatea este redusa.
In acelasi efectiv, simptomele se regasesc in combinatii diverse.
In cazul unei manifestari cronice (doze mici de toxine insuficiente pt a produce o simptomatologie evidenta) se obs slabire progresiva pana la cahexie.
Diagn: se bazeaza pe analiza furajelor (macro, micro si chimic) coroborata cu examenul clinic, trebuind sa se faca un diagn dif fata de alte afectiuni (febra aftoasa, intox cu solanina, intox cu butenolin=micotoxina prod de Fusarium tricinctum cu manifest gangrenoase)
Tratam: indepartarea furajului, evacuarea tubului dig, tanin (pt oprirea absorbtiei alcaloizilor si pt protectia muc dig), analeptice cardio-resp, vasodilatatoare, vitaminoterapie (vit PP)
Clavicepsotoxicoza
Apare in urma consumului plantelor din genul Paspalum parazitate cu Claviceps paspali
Boala apare pe alte continente, dar si in zonele limitrofe Marii Negre, Caspice si Mediterane (Italia)
Efectele prod de toxinele elaborate de acest micet (care contin acid lisergic) se dat unor cant mult < (~100x <) de toxine, comparativ cu toxinele din Claviceps purpurea
Specii sensibile: boi, cai, oi, porci, pasari.
Doza toxica: 0,15 mg/kg. Doza letala: 0,5 mg/kg la anim mari.
Simpt: manifest dig si nervoase. Semnele apar, in fct de doza, dupa 1-3 zile sau dupa 2-3 sapt de la consumul plantelor contaminate cu aceste toxine convulsii, mers ebrios, ataxie, astazie, vertij, dromomanie, tahicardie, tahipnee, coprostaza. Apetitul este nemodificat
Anim mor dupa 2-3 zile.
Leziuni: necaracteristice congestie digestiva, marirea in vol a limfonodurilor dig, degenerari ale organelor parenchimatoase.
Tratam: indepartarea furajului, evacuarea tubului dig, oprirea absorbtiei, protectia muc dig), sustinerea marilor fct, reechilbrare energetica, terapie simptomatologica
Pucciniotoxicoza
("rugina")
Este prod de pucciniotoxina elaborata de numeroase specii de miceti din genul Puccinia si Uromyces s.n. "rugina": Puccinia recondida (rugina bruna a graului), P. brumarum (rugina galbena), P. graminis (rugina neagra), P. bordei (rugina bruna a orezului), P. Sorghii (rugina porumbului), Uromyces trifolii (rugina trifoiului), U. striatus (rugina lucernei)
Micotoxinele elaborate de acesti miceti actioneaza iritant asupra tegumentelor si mucoaselor si sunt neurotoxice.
Speciile sensibile: cai, rumeg, porci
Tablou anatomo-clinic: tulb motorii si senzitive, faringite, inflam ale cailor resp, pneumonie, tulb dig (stomatite, glosite, colici), tulb urinare (semnele nefritei si cistitei), paralizia trenului post, edeme s.c., ficat galben-verzui
Ustilagotoxicoza
("taciune")
Ustilagotoxina este elaborata de ciuperca Ustilago (taciune), ale carui numeroase specii contamineaa diverse plante: Ustilago maydis (Ustilago zeae - paraz la porumb), U. tritici (la grau), U. hordei (la orz), U. oculta (la secara), U. Kolleri (la ovaz)
Sunt afectate si unele ierburi perene: dolomatul, omasciorul, mana de apa
La porumb, taciunele se afla in niste pungi tumoriforme de marime variabila, cu continut de culoare neagra si sub forma de pulbere, dispuse pe stiuleti, tulpina, spice si frunze
La grau, orz si ovaz, taciunele inlocuieste spicul
Micotoxinele sunt elaborate in anumite conditii de t° si umiditate si produc intox anim
Actiunea toxica principala este cea iritativ-locala, afectand mai ales deglutitia si apoi maduva spinarii tulb motorii si locomotorii, rinita, traheita, pneumonii, paralizii.
Toxina de U. maydis produce avort
Toxina de U. tritici determina intox grave la taurine traduse prin sialoree, leziuni aftoase pe mucoasa bucala, dezorientare, retivitate, scaderea acuitatii vizuale, paralizia trenului posterior si avort enzootic
Tiletiotoxicoza
(malura)
Tiletiotoxina este prod de fungul Tiletia (malura): T. tritici (la grau), T. triticoides (la alte cereale). Acestea contamineaza si Lolium perenae.
Boabele de grau afecate sunt mai scute, mai usoare si cu santul ventral mai pronuntat. Sporii sunt plasati in int bobului si nu ies in afara decat daca bobul este spart, din bob ramanand doar coaja. Sporii eliberati au miros de peste alterat din cauza trimetil-aminei pe care o contin.
Micotoxina se poate gasi in in tarâte si in uruieli de cereale, imprimandu-le o culoare cenusie
Se intalneste mai frecv la rumeg si cai
Simtp: disfagie, paralizia faringelui, paralizia trenului post, tremuraturi musc pe zonele neparalizate, diaree apoasa + tenesme, avort
La porc: semnele de mai sus + vomitari
Toxicoza afecteaza calitatea carnii, fapt pt care se impune indepartarea din alimentatie a furajelor cu cel putin 7 zile inaine de sacrificare la pasari si cu 40-45 zile la porcine
Tratam: simptomatic ser glucozat, solutii izotonice i.v., anestezice sau excitante, astringente, adsorbante
Sindromul estrogenic micotoxic
Intalnit la purcei si mai rar la taurine si pasari
Sursele toxice: boabele sau stiuletii de porumb parazitati cu Fusarium graminearum (Giberella zeae) cand umiditatea lor depaseste 25% si cand sunt stocati in spatii deschise.
Micetul se dezv si pe boabele de orz, ovaz si grau depozitate si conservate incorect
Estrogenismul este produs de micotoxina prod de acest micet, numita zearalenona (toxina F2). Dezvoltarea micetului este favorizata de t° de 24-27°C, iar elaborarea micotoxinei este optima la t° < 12-14°C. Aceasta particularitate ecologica explica incidenta > a sindromului primavara si toamna, cand umiditatea este >, iar t° alterneaza intre scazut si ridicat.
Desi zearalenona nu are structura steroida, efectele ei biologice principale sunt de natura estrogenica si anabolizanta
Simtp: sindromul se declanseaza la 4-7 zile de la ingerarea porumbului contaminat si poate fi recunoscut usor pt ca apare in masa la tineretul femel si mascul cu varsta cuprinsa intre 1-4 luni.
Initial se obs la femele: congestia si edematierea vulvei care progreseaza pana la colaps vaginal. La masculi prolaps rectal, cu edem al preputului si al furoului. Scroafele avorteaza sau fata purcei neviabili. Vindecarea este spontana daca este inlocuit furajul, iar dupa vindecare fct de reprod nu este afectata.
La pasari (curci) tumefactia cloacei, prolaps cloacal, marirea bursei Fabricius. La curcani si gascani scade capacitatea fecundanta a spermei.
Cocosii sunt rezistenti.
La taurine: congestie vulvo-vaginala si calduri prelungite.
Modif anatopat: la porc: congestie si edem vulvar, mamar si preputial, prolaps vaginal, hipertrofia miometrului, hiperplazia mucoasei uterine.
La pasari: degenerescenta chistica a oviductului si a epiteliului seminifer.
Tratam: se inlocuieste furajul. Terapia cu LH este ineficienta
Intox cu factorul emetizant si de refuz al hranei
Este o intox benigna a porcilor cu metaboliti toxici ai micetilor din genul Fusarium spp., caracterizata prin voma si inapetenta
Surse toxice: porumb sau nutret combinat infestat cu specii de Fusarium.
Toxicitatea este datorata fazarenonei X (vomitoxina) care este o tricotecena care produce emeza la mamif si pasari.
Simpt: apare alaturi de estrogenismul micotoxic si evo in masa in ingrasatoriile de porci.
Primul semn este refuzul de a manca furajul contaminat, chiar daca anim sunt infometate. Subiectii care consuma acest furaj vomita. Uneori, emeza este generalizata in tot efectivul.
Tratam: inlocuirea furajului contaminat. Furajul nu poate fi decontaminat
Rubratoxicoza
Este prod de rubratoxina A si B elaborate de Penicillium rubrum si pupurogenis frecv intalnite pe furaje si alimente si in reziduurile de la morarit si panificatie. Apar sub forma de colonii rosii. Adesea in colonii apare si Aspergilus flavius.
Rubratoxicoza este intalnita la toate mamif, dar mai frecv la porci.
In prezenta aflatoxinei B1, rubratoxina B devine cancerigena.
Rubratoxinele act si ca hepatotoxic, nefrotoxic, neurotoxix si hemoragipar.
Simpt: salivatie, incoordonari in mers, crize de hiperexcitabilitate ce alterneaza cu depresie nervoasa, eritem cutanat in regiunile declive ce se intind din zona submandibulara pana la zona perianala, leziuni hemoragipare pe mucoase.
Leziuni: distrofii hepatice si renale.
Exema faciala a rumegatoarelor
Se intalneste in Noua Zeelanda si in Australia
Este o micotoxicoza prod de sporidesmina care afecteaza oile si boii, caracteriz prin dermatoza faciala de fotosensibilizare
Surse toxice: pasuni infestate Pythomyces chartharum care elaboreaza sporidesmina. Traieste pe resturile vegetale de pe terenurile inierbate.
Sporidesmina are act citotoxica si fotosensibilizanta. Initial produce degenerarea epiteliului canalelor biliare, iar ulterior, tes conj proliferat prod compresia canalelor biliare obliterate cu detritusuri celulare si bila coagulata
Fotosensibilizarea este o act secundara, consecinta a imposibilitatii ficatului de a prelua filoeritrina din sg. Aceasta se acumul in circ periferica si absoarbe energia solara prin zonele cutanate depigmentate expuse la soare. In aceste zone (fata si membre) se produc edeme, exsudatii seroase, veziculatii urmate de crustizare sau necroza.
Anim pot fi afectate repetat, ceea ce dovedeste ca nu se declanseaza nici o reactie imunitara.
Simpt: la inceput anorexie, diaree. Dupa 7-10 zile apar semnele fotodermatozei + edeme faciale si vulvare, deseori complicandu-se septic ca urmare a traumatismelor si florei bacteriene
Modif anatopat: dermatoza si supuratie cutanata, hepatoza difuza sau maculata, ingrosarea canalelor biliare, ocluzie biliara cu bila coagulata, perihepatita (pe fata diafragmatica a ficatului)
Tratam: igienic si simptomatic. Trebuie sa se asigure umbra. Se adm antihistaminice si corticosteroizi
|
