MICROUNDE sI OAMENI IRADIAŢI

"Soarele este sursa noastra naturala de microunde cea mai puternica. Valoarea limita, impusa de catre biroul pentru sanatate radiologica, pentru intensitatea radiatiilor scapate din cuptoare cu microunde, este de aproximativ un miliard de ori mai mare decāt valoarea intensitatii radiatiilor din īntregul spectru de microunde emis de Soare. Este revoltator faptul ca se permite un asemenea nivel de pierderi de radiatii la cuptoarele cu microu 15415n1322p nde, iar si mai scandalos este faptul ca īn reclame copiii nostri sunt īncurajati sa īnvete sa foloseasca aceste cuptoare."

Din anii '70 īncoace, dezvoltarea aparaturii ieftine pentru producerea de microunde a dus la o raspāndire si o aplicatie larga a acestor aparate, īnsotite implicit de o crestere neīncetata si amenintatoare a acestei invizibile poluari deosebit de grave, desemnate uneori prin sintagma "smog electronic".

Acest "smog" invizibil a ajuns deja sa fie prezent pretutindeni - ne patrunde casele, locurile de munca si cele de odihna si este absorbit de organismul uman īn proportie importanta, nu fara consecinte īn ceea ce priveste sanatatea.

Literatura care s-a strāns pāna acum īn legatura cu acest fenomen, aduce o constelatie īntreaga de indicii si de argumente care arata ca valorile curente ale intensitatii radiatiilor de microunde, fiind cu mult mai mari decāt acelea ale radiatiilor naturale, sunt foarte daunatoare sanatatii.

Una dintre primele utilizari ale microundelor a fost pentru aparatele radar din timpul celui de-al doilea razboi mondial. De atunci, microundele si-au gasit o raspāndire larga īn diferite domenii: instalatii de securitate a zborului, radare militare si de politie, instalatii de emisie TV, dotari de telefonie mobila, aparate medicale de diatermie si cuptoare cu microunde. Totodata, numarul de aplicatii industriale a crescut permanent si alarmant. Microundele sunt folosite pentru īncalzire īn instalatiile de prelucrare a cauciucului, precum si īn cele de producere a hārtiei si a cartonului.

Iradierea īn mediul ambiant

Microundele sunt reflectate de conductorii electrici si de anumite obstacole. Ca urmare, cu ajutorul antenelor speciale si al ghidurilor de microunde, acestea (microundele) pot fi concentrate īn raze intense, care au o īnalta capacitate de directionare. Microundele nu urmeaza curbura Pamāntului, si de aceea, atunci cānd sunt necesare transmisii pe distante mari, trebuie folosite relee de microunde sau, cu alte cuvinte, amplificatoare care capteaza semnalul, īl amplifica si apoi īl retransmit. Īn mod normal, amplificatoarele de microunde sunt pozitionate la o distanta de aproximativ 50 km. Chiar conductorii de curent ai retelei nationale de electricitate si stālpii acestora pot vibra īn rezonanta cu radiatia de īnalta frecventa, actionānd astfel ca amplificatori care radiaza din nou energia īn mediu.

Īn anumite fabrici, puterea radiatiilor de microunde ajunge pāna la 1 milion de wati. Industriile de ceramica, de producere a materialelor sintetice si de prelucrare a pielii folosesc, de asemenea, microundele īn procesul de productie. Īn afara de aceste aplicatii, microundele se mai folosesc si pentru uscarea baloturilor de stofa, a fructelor sau pentru sterilizarea alimentelor.

Oamenii absorb radiatiile de microunde care produc o īncalzire anormala si nesanatoasa a corpului fizic. Posibilitatea aparitiei iminente a unor pericole, ca urmare a radiatiilor cu microunde, a determinat la īnceputul anilor '50 pe unii cercetatori sa traseze directive si norme cu privire la nivelurile intensitatii de radiatie maxim acceptate.

Valori de siguranta determinate pe baza unor simple presupuneri

Īn anul 1953, H.P. Schwan, de la Universitatea din Pennsylvania, a propus ca nivelul maxim admis de iradiere cu microunde a omului sa se limiteze la o densitate medie de putere de 100 wati/m2 sau, cu alte cuvinte, 10 mW/cm2. Propunerea lui Schwan, care era adresata U.S. Marine, rezulta dintr-un calcul conform caruia iradierea, prin forta ei de impact, nu ar trebui sa mareasca temperatura corpului cu mai mult de 1°C, deoarece se arata ca densitati ale puterii de 10 ori mai mari ar putea provoca omului, prin īncalzire, probleme grave de sanatate. Institutul National American pentru Standarde (ANSI) a adoptat īn 1966 aceasta limita maxim-admisibila pentru nivelul de radiatie si, dupa aceea, numeroase tari vestice au adoptat standarde asemanatoare.

Din pacate, aceasta limita maximala a iradierii, care mai este īnca raspāndita īn majoritatea tarilor, nu a luat īn consideratie posibilitatea ca microundele sa exercite si efecte atermale asupra sanatatii. Īn principal īn Europa, cercetatorii raportau, īnca din anii '50, efecte aproape de neobservat la prima vedere, dar cu consecinte grave si de lunga durata chiar si īn cazul unor valori mici ale intensitatii radiatiilor de microunde, efecte care nu provin direct īn urma unei īncalziri. Īnsa aceste rapoarte au fost trecute cu vederea, īn cea mai mare parte, de catre cercetatorii americani. "Īn orice caz, scepticismul si bigotismul unora nu constituie un motiv suficient de puternic pentru stabilirea de norme", subliniau "eminentii" cercetatori americani R. Bowers si J. Frey.

Este revelator faptul ca īn fosta Uniune Sovietica au fost luate īn consideratie si efectele atermice, din moment ce aceasta tara a stabilit ca limita maxima de iradiere a densitatii medii de putere 10 microwatt/cm2 pe zi de lucru, prin urmare, o valoare de 1000 de ori mai mica decāt valoarea impusa de Statele Unite ale Americii si de celelalte tari europene, printre care si Romānia.

Un adversar īnversunat al limitei inacceptabil de mari a nivelului de radiatii din S.U.A. este profesorul S.M. Michaelson, de la Facultatea de Medicina a Universitatii Rochester. Cercetarile profesorului Michaelson au fost sustinute de U.S. Air Force.

R. V. Becker si G. Selden aratau urmatoarele: "Exista motive economice convingatoare pentru care valoarea maxim admisibila a densitatii medii de putere stabilita la 100 Wati/m2 sau 10 mW/cm2 sa fie aparata cu orice pret. O coborāre a valorii limita ar reduce extinderea folosirii militare a radarului si ar taia profiturile firmelor care livreaza aparatura corespunzatoare. O valoare limita coborāta ar reprezenta, īn ultima instanta, o veritabila recunoastere a faptului ca vechea valoare este periculoasa, iar acest fapt ar deschide drumul pentru nenumarate solicitari de compensare pentru daune, din partea fostilor lucratori din armata si industrie.

Care sunt consecintele daunatoare ale microundelor?

Este evident faptul ca prin iradierea la o valoare mai mare a intensitatii cāmpului de microunde, organismul uman este adus si el la o stare de "fierbere", īntr-un mod asemanator alimentelor dintr-un cuptor cu microunde. Cuptoarele cu microunde folosesc o frecventa menita sa īncalzeasca si sa patrunda īn profunzime alimentele. Īn sistemele de comunicatie care includ telefonia mobila de tip GSM, se foloseste un spectru larg de frecvente, iar gradul de absorbtie al acestor radiatii variaza īn functie de frecventa.

Desi efectele microundelor asupra sanatatii au fost studiate īnca din anii '40, abia la mijlocul anilor '60 au fost disponibile suficiente date pentru a alarma cercetatorii.

Īn anul 1964, M.M. Zaret raporta generarea de cataracte capsulare de catre radiatia de frecventa īnalta. Cātiva ani mai tārziu, au aparut rapoarte cu privire la afectarea testiculelor si īn general a glandelor sexuale atāt la barbat, cāt si la femeie, dupa o iradiere repetata cu microunde. Ambele cazuri se refereau la intensitati mari ale radiatiilor de microunde, care depaseau limita de 10 mW/cm2, situatii care apar curent la radarele militare.

Mai alarmant este īnsa fluxul continuu de rapoarte stiintifice, conform carora chiar si nivelurile reduse de iradiere cu microunde provoaca diverse simptome maladive, legate de sistemul nervos si de vasele sanguine. Acestea au fost evidentiate īnca din anul 1973, de catre dr. M.N. Sadchikove, la un simpozion īn Varsovia, si publicate cātiva ani mai tārziu. Sadchikove a prezentat datele rezultate īn urma unui studiu facut pe 1180 de muncitori, care erau supusi constant la o radiatie de microunde de o intensitate de pāna la 3mW/cm2, īn comparatie cu o grupa de control formata din 200 de persoane, care nu fusese supusa nici unei iradieri cu microunde. Rezultatele aratau ca printre muncitorii expusi radiatiilor se īnregistra o crestere importanta a afectiunilor neurologice, ca de exemplu senzatia de greutate īn cap, oboseala, iritare, stari de frica, insomnii si pierderea partiala a memoriei. Aceiasi muncitori sufereau si de o crestere importanta a simptomelor maladive ale sistemului circulator, precum si de o activitate redusa a inimii. Aceste simpome, deja tipice pentru ceea ce se mai numeste "boala microundelor", au fost cauzate de cantitati ale radiatiei de microunde mult mai mici de 10 mW/cm2, valoare considerata īn tarile europene si īn Romānia ca fiind sigura si lipsita de pericole. Gradul redus de siguranta al acestei valori-limita a devenit evident īn cazurile īn care unii membri ai personalului militar au fost expusi accidental la radiatiile radar care au avut, pentru o perioada scurta de timp valori de numai 6 pāna la 9 ori mai mari decāt granita de siguranta si care au dus totusi la consecinte deosebit de grave.

Īntr-un asemenea caz, un barbat sanatos, de 54 de ani, a fost supus radiatiei radar pentru numai 80 de secunde. Imediat au aparut dureri puternice īn zona pieptului si īn zona capului. Pielea fetei sale a fost rosie timp de 3 zile si au aparut crampe stomacale foarte puternice. Alte simptome neplacute au mai continuat cāteva saptamāni dupa aceea. Īn afara de aceasta, el a suferit de insomnie luni de zile si s-a confruntat cu stari de nervozitate. La 3 luni dupa iradiere, starea lui a devenit extrem de critica, iar la un control medical i-a fost pus diagnosticul de hipertonie arteriala (tensiune crescuta); 5 luni mai tārziu, o consultatie medicala amanuntita nu arata nici o cauza secundara pentru tensiunea sa arteriala foarte mare.

Īntr-un al doilea caz, un barbat sanatos, de 21 de ani, a fost supus de mai multe ori, timp de 75 de secunde, la o radiatie de o intensitate asemanatoare. A relatat simptome de īnceput aproape identice, iar 4 luni mai tārziu s-a constatat si la el o tensiune arteriala marita.

Cu un deceniu mai īnainte, M.M. Zaret ajunsese si el la concluzia ca exista o legatura foarte strānsa īntre iradierea radar si tensiunea arteriala marita.

Īn legatura cu un alt caz de iradiere radar, M.M. Zaret spune: "Ceea ce nu este recunoscut pe deplin este faptul ca iradierea repetata la valori subclinice (subclinic = care nu provoaca efecte clinice) poate duce totusi la situatii patologice care nu sunt vizibile decāt dupa un anumit timp".

Īntre timp, experimentele pe animale au evidentiat un īntreg spectru de efecte provocate de microunde, inclusiv perturbari ale bioritmului, sinteza marita a proteinelor de catre ficat, timus si splina, precum si capacitatea de a percepe direct radiatiile de microunde, sesizate ca un zgomot puternic īn cap. Se relateaza, īn plus, ca pāna si valori scazute ale intensitatii radiatiilor de microunde au cauzat aparitia cancerului la animalele pe care se efectuau aceste experiente.

Efecte genetice

Efectele potentiale cele mai īngrijoratoare ale "smogului electronic" sunt totusi cele genetice, provocate de radiatia de frecventa īnalta.

Īn 1959, J.H. Heller si A.A. Teisceira Pinto au evidentiat pentru prima oara faptul ca microundele conduc la afectarea cromozomilor. Experimentele au fost facute pe vārfuri de catei de usturoi, folosind impulsuri foarte scurte de radiatie, care au dus la o componenta termica minimala. Efectele observate au fost aproape identice cu acelea provocate de radiatia ionizanta. Cercetarile ulterioare, efectuate de Heller, au aratat ca radiatii slabe de microunde puteau provoca mutatii ale celulelor de mamifere si insecte. Īn anii '60 si '70, acesti cercetatori au aratat ca īn cazul bacteriilor din genul Proteus (bacterii īn forma de bastonase, polimorfe), ADN-ul si ARN-ul lor absorb radiatiile de 65-75 GHz si ca microundele sunt īn stare sa perturbe mecanismele de reproducere la bacterii si chiar sa provoace mutatii ale genelor.

Īn aceeasi perioada, S. Baranski si colaboratorii sai au aratat ca īn celule umane expuse la microunde de 3GHz, de intensitati mai joase decāt granita acceptata ca sigura, de 10 mW/cm2, au loc vatamari ale cromozomilor.

O grija suplimentara este provocata de felurile de māncare pregatite special pentru cuptoarele cu microunde si care pot fi preparate chiar de copii, unii dintre acesti mici bucatari neavānd mai mult de 5-6 ani. Īn timp ce piata ce pregateste felurile de māncare pentru copii, preparate la cuptoarele cu microu 15415n1322p nde, realizeaza profituri de peste 100 milioane dolari pe an, costurile pentru sanatate care se nasc de aici se ridica la mult mai mult. A expune copiii aflati īnca īn crestere, chiar si la niveluri reduse de radiatii care provin din imperfectiunile cuptoarelor, constituie totusi un risc mult prea mare.

Īn plus, nu sunt cunoscute riscurile consumarii īndelungate de catre copii si chiar de catre oamenii maturi, a alimentelor preparate cu microunde, iar acest fapt poate duce la o alta catastrofa a sanatatii, īn numele cresterii economice si al gāndirii comerciale oarbe.

Avānd īn vedere variabilele necunoscute din acest domeniu, consideram ca parintii ar trebui sa-si īmpiedice copiii (si sa evite chiar si ei īnsisi) sa foloseasca cuptoarele cu microu 15415n1322p nde, alimentele supuse microundelor, si mai ales radiotelefoanele mobile.