Calcifierea tesuturilor dure ale dintilor se face in general prin aceleasi mecanisme ca la os, dar cu unele particularitati.
Procesul de calcifiere cuprinde mai multe etape:
formarea
matricei proteice din monomer de colagen care polim 858e44i erizeaza
rapid formand fibrele de colagen, ce au afinitate pentru sarurile de Ca++;
secretarea de
substante care neutralizeaza pirofosfatul ce impiedica
cristalizarea hidroxiapatitei pe colagen;
fosfataza alcalina din odontoblaste creste concentratia locala a fosfatului anorganic si activeaza fibrele de colagen favorizand depunerea sarurilor de calciu;
precipitarea sarurilor de calciu formand o mixtura ce cuprinde:
CaHPO4.2H2O, Ca3(PO4)2.3H2O si care prin substitutie, aditie de atomi, prin
reabsorbtie si reprecipitare este convertita in cristale de hidroxiapatita.
Particularitatile calcifierii in tesuturile dentare:
in dentina
cristalele de hidroxiapatita sunt mai dense decat in os si se
depun pe fibre de colagen. Spre deosebire de os, dentina nu contine
osteoblaste,
osteocite, osteoclaste si nici spatii pentru vasele sanguine sau nervi. Dentina
este
depusa si hranita de odontoblaste. Sarurile de calciu din dentina o fac foarte
rezistenta la fortele de compresiune iar fibrele de colagen la fortele de
tensiune.
Odontroblastele prin prelungirile lor in canaliculii dentari pot absorbi saruri
si
depune noi substante minerale in dentina:
smaltul este
format din cristale foarte mari si dense de hidroxiapatita ce
au adsorbit ioni de carbonat, magneziu, sodiu, potasiu, fluor. Depunerea
sarurilor
minerale se face intr-o retea proteica puternica si aproape complet insolubila.
Din punct de vedere fizic aceste fibre proteice sunt similare keratinei din
par;
schimburile
minerale in dinti: - se pot depune noi saruri in dentina,
cement daca cele vechi au fost resorbite. Rata absorbtiei si depunerii de
minerale
in cement este egala cu a osului alveolar iar in dentina rata este de numai 1/3
din
a osului. Cementul are structura aproape identica cu a osului, inclusiv
prezenta
osteoblastelor si osteoclastelor (participa la resorbtia osului). Schimburile
de
minerale la nivelul smaltului se fac foarte incet, practic smaltul isi
pastreaza
aceeasi compozitie toata viata. Smaltul poate prelua unele minerale din saliva
(fluor, calciu).
|