MORFO-FIZIOLOGIA PULPEI DENTARE
STRUCTURA PULPEI DENTARE
q Pulpa coronara are peretele structurat in 4 regiuni (periferie - centru):
stratul de odontoblasti (specifice pulpei dentare)
zona saraca in celule.
Zona bogata in celule (masa pulpei dentare)
Zona centrala a pulpei
dentare
Stratul de odontoblasti
Odontoblastii = celulele pulpei denta 141f512b re cu functie majora
starturi distincte, cu celule asezate strans alipit bariera celulara periferica
sunt plasati imediat sub predentina, in strans contact cu aceasta
structura in palisada:
diam. > in p.d. coronara
diam. < in p.d. radiculara
la apex nu exista diferentiera fata de restul pulpei dentare
- Odontoblastii sunt dispusi pe 1 singur rand, dar in p.d. coronara apare
aspectul de pseudocondensare, datorita unor nuclei care exista la diverse
nivele fata de predentina apar 3 - 5 nivele de nuclei de odontoblasti
- Aspectul p.d. difera:
in p.d. coronara au aspect de coloana (celule inalte), densitate mare = 45.000 - 75.000 /mm3, lungimea = 35 microni
la colet, au aspect cuboidal
la p.d. radiculara, spre apex, densitatea scade spre apex, din cuboid aplatizat.
Pot fi diferentiati de fibroblasti (densitate scazuta, numar scazut), forma diferita, astfel incat nu mai au fibre Tommes (prelungire periferica protoplasmatica) care intra in canaliculul dentinar.
In aceasta structura exista:
Rare celule dentritice
Fibre nervoase libere (amielinice) intra in canaliculul dentinar
Vase de sange (mult mai rar)
Spatiile intercelulare = 300 - 400 A (foarte redus)
Bariera anatomo-fiziologica impotriva stimulilor externi
Contactul dintre Odontoblaste:
= complexe jonctionale;
mentin integritatea structurala
limiteaza permeabilitatea, cu gradiente directionale de permeabilitate
dirijeaja activitatea celulelor invecinate
Complexul jonctional - structura anatomica:
a) OCCLUDENS = portiunea cea mai ingusta
Exista spre pulpa ( = polul bazal al celulei)
= bariera in canaliculele D/tesut pulpar.
La acest nivel, membrana celulara ale 2 odontoblaste sunt strans alipite.
b) Zona ADERENS
Zona intermediara
Membrana celulara se desparte putin (200 A), si exista un material amorf cu GP
c) Zona MACULA ADERENS (jonctiunea desmogonica)
Spatiul dintre od. Este mai larg
In od. se obs. Desmozomii
d) Zona PASAJELOR JONCTIONALE
Foarte ingusta
Canalicule fine care trec de laun od. la altul de 15
A, prin care se fac schimbari intercelulare.
Aceste canalicule permit trecerea unor molecule cu diametru scazut: nucleotide,
hormoni steroizi, vitamine, metaboliti.
Nu permit trecerea: proteine, ac. nucleici
Rolul:
a) Zona OCCLUDENS:
Integritatea anatomica
Pozitia spatiala a str. de od. in momentul deplasarii centripete (spre pulpa) in cursul formarii D. secundatre
Aspirarea nucleilor (?) od. in canaliculele D. (acte iatrogene, tehnici incorecte, mai ales prin uscarea excesiva a plagii D, extractia dentara in timpul luxatiei) moartea od.
b) Jonctiunea Desmogonica - integritatea str. De od.
a + c controlul permeabilitatii str. De od.
c) P. Jonctionale:
Comunicare intercelulara (prin subst.) +/- rezistenta mecanica a str. De od.
Nu in toate canaliculele dentinare exista fibre nervoase amielinice. Acestea patrund pe o anumita lungime alaturi de fibrele Tommes, dar nu sufera fuziune f. T nu este inervata.
2. Zona saraca in celule (= str. Bazal al lui Weil)
exista imediat sub od.
in p.d. coronara are un diametru de 40 microni, in cea radiculara frecvent nu exista.
Depinde de str. Jonctional al p.d., nu de morfologie se poate sa in anumite zone ale p.d. (tineri cu dinti afectati, batrani)
Structura:
Vase sgv., nervi - capilare
Fibre de colagen pulpare
Prelungiri ale fibroblastilor provenite din zona bogata in celule
3) Zona bogata in celule
densitatea celulara este mare
este evidenta in p.d. coronara > p.d. radiculara
are un nr. de fibroblasti > in zona centrala a pulpei
str.: macrofage, limfocite, fibroblasti
se intrepatrunde cu zona centrala
pa p.d. sanatoasa, celulele acestei zone nu sufera mitoze. Daca exista distructii de od. in aceasta zona, anumite celule incep sa se divida, migreaza spre od., se transforma in od. si le iau locul = celule mezenchimale nediferentiate = celule de "RELEU"
Zona centrala a p.d. (p.d. p-z)
vase sgv (artere + vv)
trunchiuri nervoase pulpare
fibroblaste (mai putin nr. decat in zona 3)
amestec de fibroblasti, fibre colagene, elemente v-n
CELULELE PULPARE (fiziologie)
ODONTOBLASTUL (od.)
aspect diferentiat in functie de zona pulpara
celula postmitotica (nu se mai divide)
durata = tesutului pulpar respectiv
in dreptul coroanelor pulpare exista multi od. inghesuire vasc. + agresiune externa durata mai scazuta de viata
cimentoblast, osteoblasti:
secreta matricea tes. respectiv (colagen + proteoglicani)
creeaza o matrice capabila de mineralizare
caractere morfologice asemanatoare unor celule secretoare de proteine (RER, ribozomi, granule de secretie, AG, mitocondrii, ARN, nucleu cu 1 - 2 nucleoli)
Deosebire
cimento/osteoblasti:
- caractere
morfologice:
od. au aspect columnar cu 1 prelungire
osteo/cementoblastii au aspect poligonal, cu prelungiri periferice
relatia dintre celula respectiva si tes. pe care il produce: od./D, cimento/cement, osteo/os
od. exista intre periferie si trimite prelungire in D
cimento/osteo bl. Exista in interiorul tes.
Rolul ramificatiilor:
Contactul intercelular si la nivel periferic
schimb de metaboliti/ substante nutritive in matricea D.
Rolul od.
sinteza colagenului
sinteza proteoglicanilor care intra in compozitia D
sinteza glicoproteinelor
secretia de FOSFOFORINA = fosfoproteina care exista numai in D, nu mai exista in nici o alta linie celulara mezenchimala. Are rol in mineralizarea extracelulara a p.d.
secr. De fosfataza alcalina + acida
transmiterea senzatiei dureroase od. = capsula senzitiva periferica prin contactul cu fibrele nervoase pulpare amielinice ( durere). Durerea la prep. cavitatii: fibrele, presiunea, circulatia limfei, undele mecanice se transmit la corpul od. durere.
Rol in raspunsurile pulpare - celula sufera in contact cu exteriorul
Od este mai vulnerabil decat fibroblastul
Od. este o celula specializata postmitotica.
Od. iritat sau lezat ireversibil declanseaza mec. De raspuns la niv. complexului pulpo-dentar.
Raspunsul od.:
scleroza canaliculelor D = depunerea de substante minerale in canalicul cu obliterarea sa ( D. transparenta, D. scerozata) cea mai buna aparare la stimuli externi (obstacol mecanic, dar permeabila la toxine si enzime)
depunerea D secundare de reactie (D neregulata, fara canalicule
regulate, cu putine canalicule, r. de aparare)
inflamatia pulpara
FIBROBLASTUL
celula de baza a p.d., nu exista in zona saraca in celule + str. Od.
aspectul histo. depinde de varsta.
Aspect alungit, stelat, cu prelungiri citoplasmatice foarte fine, vin in contact cu prelungirile od., dar nu se unesc transmit informatii in pulpa.
Rol:
Functia pulpara = formarea + mentinerea matricii toata viata
Raspunde de natura colagenului: sinteza + degradarea fibrelor, la aparitia stimulilor externi nocivi.
Fibroblastul pulpar ramane intr-o stare relativa de nediferentiere
Creste la nr. progresiv cu varsta, cand pulpa este functionala. In situatii diferite, fibroblastii se pot transforma in alte tipuri de celule conjunctive: histiociti, celule adipoase, celule pigmentare, odontoblasti (la coafajul direct)
Originea fibroblastului:
celule mezenchimale nediferentiate
alti fibroblasti
celule endoteliale
f. m. netede
Fibroblastul este considerata o celula fixa, dar in influente pulpare (cand conditiile tisulare se modifica) fibroblastul este apt de deplasari de-a lungul fibrelor de colagen pulpar.
Celula mezenchimala nediferentiata (celula de "releu")
poate da nastere la:
od.
fibroblasti
macrofage tisulare (histiocite)
Cel. Difuziune pulpara = macrofage = histiocit
Monocitele sgv. Trec din vasul sgv. - tesutul pulpar histiocit
Functiile macrofagelor tisulare:
fagocitare
pinocitare
micropinocitare
eliminarea tesuturilor moarte + detritus tisular
eliminarea bacteriilor
intercepteaza alte celule mf. R.I.
endocitoza
o parte sunt celule accesorii prin procesarea + prezentarea Ag la L. Ag este cuplat la Ag de histocompatibilitate cls. II de pe macrofag, apoi sunt recunoscute de receptorii de pe Lt RIC.
Produc factori solubili: interleukine, citokine:
LIMFOCITUL
Lt, Lb, in nr. mai scazut decat macrofagele
In inflamatii cronice apar Lb mai numeroase plasmocite Ac
Lt predomina, Lt8 (supresoare)
Macrofage, L, celule dendritice arata ca imunologic, pulpa este OK.
PMN
apar in inflamatii acute
MASTOCITUL
exista si in pulpa normala, plasata de-a lungul vaselor pulpare
apar in numar crescut in inflamatiile cronice
cel. Conj. Cea mai sensibila la interv. Hormonale
Celulele Dendritice
au Ag de cls. II si
prezinta prelungiri citoplasmatice de aspect dendritic.
Nu au capacitatea de a fagocita
Celule accesorii RI
- continuare īn cursul 2
|
