MORFOLOGIA PROCESELOR DISTROFICE

MORFOLOGIA PROCESELOR DISTROFICE

DISTROFII PIGMENTARE CU PIGMENŢI HEMOGLOBINICI: PORFIRIILE
Distrofii pigmentare manifestate prin exces de porfirine

Porfiriile sunt distrofii cu determinism genetic īn cele mai frecvente dintre situatii si se traduc prin sinteza si acumularea unor porfirine anormale ca structura biochimica. Excesul de porfirine anormale tinde sa se elimine si sa se acumuleze īn rinichi, imprimāndu-i o culoare brun-negricioasa, asemanatoare lemnului de abanos ("rinichiul de abanos").

Porfiriile induse genetic se p 24424i813y ot traduce prin acumularea excesului īn structura oaselor, fapt pentru care culoarea lor devine roscata-caramizie. Boala se numeste osteohemocromatoza si apare cu precadere a vaca.

Hipermelanoze: exces de melanina īn organe care nu contin fiziologic acest pigment

Hipomelanoze: deficit de melanina īn organe care contin pigmentul īn mod fiziologic (piele, fanere)

Hipermelanoza maculata: pete de culoare neagra localizate īn cord, pulmon, ficat, rinichi, la sectionare cutitul se murdareste de pigment. Este frecventa la miei si vitei. Dispare dupa vārsta de 1 an.

Hipermelanoza maculata: pete de culoare neagra localizate īn cord, pulmon, ficat, rinichi, la sectionare cutitul se murdareste de pigment. Este frecventa la miei si vitei. Dispare dupa vārsta de 1 an.

Hipermelanoza maculata: pete de culoare neagra localizate īn cord, pulmon, ficat, rinichi, la sectionare cutitul se murdareste de pigment. Pulmonul prezinta aspecte particulare, deoarece petele au forme geometrice de dreptunghi sau patrat. Alternanta zonelor roz cu cele negre da aspect particular de "tabla de sah". Este frecventa la miei si vitei. Dispare dupa vārsta de 1 an.

Albinismul este o hipomelanoza congenitala (cu determinism genetic), manifestata prin lipsa totala a melaninei din organele care contin acest pigment īn mod obisnuit (piele, par, pene, iris). Irisul animalelor albinotice prezinta īn functie de specie culoare albastruie, cenusie sau rosie.

Lipofuscinoza: acumulare de pigment de culoare bruna, acumulat īn cantitati mari īn musculatura, la animalele batrāne

Vaca, lipofuscinoza, prin comparatie se poate observa diferenta de culoare dintre cele doua corduri, atāt la suprafata, cāt si pe sectiune. Pigmentatia bruna a miocardului este caracteristica animalelor batrāne.

Pulmon vaca, antracoza limfocentrului traheobronsic, pulberile ajung īn pulmon prin inhalare, iar din pulmon sunt transportate īn limfocentrul traheobronsic pe cale limfatica. Zona periferica prezinta puncte de culoare neagra corespunzatoare acumularii de pulberi de carbon.

Steatoza este o forma de exprimare a trigliceridozelor, cu acumulare intracelulara de trigliceride īn ficat, miocard, rinichi si fibre musculare scheletice.

Hepatosteatoza, modificarile de culoare sunt cele care atrag atentia (culoare galben lutoasa). Volumul este marit, pāna la hepatomegalie, consistenta friabila, cu predispoztie la ruptura hepatica. La sectionare cutitul ramāne gras.

Hepatosteatoza (ficat gras), atrage atentia culoarea galben-lutoasa si friabilitatea organului. La pasari, ficatul gras reprezinta mai putin o leziune, ci o metoda de obtinere a unui produs comercializat sub denumirea de "foi gras".

Infiltratia lipidica stromala (lipomatoza)

Este reprezentata de formarea excesiva de tesut adipos. Fenomenul apare mai frecvent īn muschi sub forma unor zone rosii (fibre musculare) care alterneaza cu cele albicioase lucioase (tesut adipos nou format). Fenomenul apare la animalele obeze, la cele castrate sau fiziologic la rasele de porci cu carne grasa (Mangalita).

Calcificarile patologice: acumulare excesiva de saruri de calciu īn alte organe, diferite de oase.

Calcificarea distrofica apare atunci cānd īn organism apar teritorii de organ distruse, moarte (necrozate), al caror pH favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu. Acest fenomen apare pe fondul unei calcemii normale (concentratia ionilor de calciu īn sānge)

Focarele de necroza din orice organ (ficat), chisturile parazitare, peretii arterelor sunt exemple de localizare ale calcificarii distrofice.

Ficat, cal, leziunile vechi de tipul focarelor de necroza sau chisturile parazitare sufera un proces de impregnare cu saruri de calciu (calcificare distrofica). Leziunile au un caracter nodular, culoare alba, mata, sunt greu de sectionat (scārtāie la sectionare, sunet de cutit trecut prin nisip), adesea pietrificate (imposibil de sectionat).

Chisturi parazitare musculare, culoarea alba, aspectul mat, uscat pe sectiune, pledeaza pentru calcificarea distrofica.

Cord vaca, calcificarea metastatica apare pe fondul cresterii concentratiei de ioni de calciu din sānge (hipercalcemie produsa prin aport alimentar sau medicamentos). Excesul de calciu se va depune īn organe care sintetizeaza produsi acizi sau au o fiziologic un pH acid (stomac, rinichi, piele, pulmon, endocard, vase de sānge). Zonele calcificate au culoare alba, sunt uscate si mate.

Litiaza (calculoza): aglomerari de saruri minerale īn lumenul unor organe cavitare (intestin, cai de conducere a urinei, canalele biliare si vezica biliara, canalele glandelor salivare)

Litiaza biliara: compozitia chimica a calculilor variaza: culoare alba (continut mare de colesterol), culoare brun-verzuie (continut mare de saruri biliare). Cu cāt numarul calculilor va fi mai mare, dimensunilor lor vor fi mai mici, iar suprafata neteda (datorita frecarii).

Litiaza vezicii si canalelor biliare, calculii au culoare galben bruna, īn cazurile grave oblitereaza lumenul canalelor sau al vezicii producīnd icter mecanic (posthepatic).

Litiaza (calculoza) urinara (localizati īn bazinet, uretere, vezica urinara): calculi multipli, localizati īn bazinet. Prezenta lor duce la numeroase leziuni secundare: micsorarea īn volum a rinichiului (atrofie de compresiune), stagnarea si acumularea urinei īn caile de conducere si rinichi (hidronefroza) sau inflamatie.

Litiaza vezicii urinare: prezenta calculilor este iritanta, determina erodarea si inflamatia vezicii, producānd ulterior urinarea cu sānge (hematurie).

Litiaza vezicii urinare: calculii pot avea dimensiuni foarte mici, asemanator nisipului (sedimentoza urinara).

Acumularile mineralizate de material exogen sunt frecvent īntālnite īn tubul digestiv - bezoare. Lanobezoarele sunt formate din lāna si sunt prezente īn rumen la oi, ca urmare a sindromului de pica (ingestie de obiecte si materiale necomestibile). Sunt acumulari aproximativ sferice, dure (datorita mineralizarii).