Manevrarea bolnavului - parte integrata a tehnicilor de ingrijire

Manevrarea bolnavului - parte integrata a tehnicilor de īngrijire

Tehnicile de īngrijire si calitatea vietii pacientului

Sanatatea: este o stare de bine completa dpdv fizic, mintal si social si numai absenta bolii sau a handicapului.

Boala: este abaterea de la normal sau abaterea de la 424c28e starea de sanatate.

Atīt sanatatea cīt si boala, afecteaza omul īn cele 3 sfere: fizica, psihica, si sociala.

Orice boala nu afecteaza strict organul sau functia ci afecteaza organismul īn totalitate.

Din cele prezentate mai sus reiese ca īngrijirea bolnavului este un proces complex care se adreseaza atīt fizicului, psihicului si contextului social.

Aceste tehnici de īngrijire au la baza o serie de teorii si modele:

1. Modelul de īngrijire dupa Hendelson: - are la baza piramida ierarhiei nevoilor umane a lui Abraham Maslow si este format din 14 necesitati sau nevoi fundamentale.

Clasificarea acestor necesitati asigura sanatatea sau faciliteaza īnsanatosirea, sau conduc/asigura o moarte linistita.

Atunci cīnd pacientul nu mai este capabil sa īsi satisfaca singur necesitatile trebuie sa intervina o alta persoana(cadrul medical, familia, kt, etc.)...Aceste necesitati care nu mai pot fi satisfacute sau care s-au modificat datorita bolii devin obiectivele tehnicilor de īngrijire.

"Cele 14 nevoi fundamentale":

1. Respiratia normala;
2. Alimentatia adecvata( a bea si a mīnca);
3. Eliminarea excretiilor corporale;
4. Miscarea si mentinerea unor pozitii corporale dorite;
5. Somnul si odihna;
6. Selectarea unor articole de īmbracaminte potrivite si īmbracarea si dezbracarea lor;
7. Mentinerea unei temperaturi corporale normale prin adaptarea īmbracamintei si modificarea mediului ambiant;
8. Mentinerea curateniei corporale si protejarea tegumentelor;
9. Evitarea pericolelordin mediul de viata si evitarea ranirii sau traumatizarii altora;
10. Comunicarea cu semenii prin exprimarea emotiilor, necesitatilor, temerilor si opiniilor;
11. Practicarea cultului religios de care apartine;
12. Munca ce da sens si valoare vietii;
13. Jocul si participarea la activitati recreative;
14. Īnvatarea, descoperirea, satisfacerea curiozitatii si folosirea serviciilor medicale accesibile sau disponibile.

2. Modelul Roper - Logan - Tierney - au elaborat un model de īngrijire a bolnavului care cuprinde pornind de la 12 activitati vitale, absolut necesare pentru pacient. Necesitatea īngrijirii unei persoane rezulta din limitarea uneia sau a mai multor astfel de activitati.

Suplimentar, se descriu si factori care influenteaza aceste activitati umane: factori somatici, psihologici, socio-culturali, factori de mediu, politici, economici.

De asemenea aceste doua activitati umane sunt dependente de intervalul de timp cuprins īntre momentul nasterii si moarte (evolutia ontogenetica a omului).

"Cele 12 activitati umane absolut necesare"

1. Mentinerea unui mediu de viata sigur si sanatos;
2. Comunicarea cu semenii;
3. Respiratia;
4. Hrana si bautura, adica satisfacerea cantitatii minime de hrana si apa;
5. Eliminarea excretiilor;
6. Īmbracarea si curatirea corpului;
7. Controlul temperaturii corporale;
8. Mobilitatea corporala;
9. Munca si jocul;
10. Exprimarea sexualitatii;
11. Somnul;
12. Moartea sau decesul...

Īn concluzie, īn intervalul de timp de la nastere si pīna la moarte, omul este influentat de anumiti factori īn activitatile sale vitale, īn mod individual, ceea ce determina gradul lui de dependenta sau independenta.

Calitatea vietii pacientului:

Rezulta din gradul de satisfacere a nevoilor sale. Analiza calitatii vietii pacientului este utila pentru:

evaluarea efectelor fizice, psihice si sociale ale imbolnavirilor;

evaluarea efectelor tratamentelor asupra bolii si a vietii de zi cu zi a pacientului;

determina nevoile pacientului de suport psihic, fizic si social pa durata īmbolnavirii;

ajuta personalul medical sa aleaga īntre diferitele tratamente alternative;

sa informeze pacientii asupra efectelor posibile ale diferitelor proceduri medicale;

sa monitorizeze progresul tratamentului aplicat din perspectiva pacientului;

permite personalului medical sa proiecteze pachete de īngrijiri medicale eficiente.

Evaluarea calitatii vietii pacientului nu este usoara, numerosi cercetatori ocupīndu-se de gasirea unor instrumente de prezentare sintetica a calitatii vietii pacientului. Aceste instrumente se pot clasifica īn trei categorii:

1. Instrumente globale: "Flanagan Quality of Life Scale"(scala de evaluare a lui Flanagan,1978);
2. Instrumente generice - se aplica la mai multe grupuri de subiecti pentru evaluarea tutror tipurilor de patologii.

MOS - SF - 36 - Medical Outcome Study-Short Form 36 (=Studiul rezultatului activitatiilor medicale, forma scurta cu 36 de itemi);

SIP - Sickness Impact Profile (=Profilul impactului bolii asupra oamenilor sanatosi) - autor Marlyn Bergner;

Duke Health Profile (=Profilul de sanatate Duke)

WHOQL - World Health Organizator Quality of Life ( chestionarul OMS pentru evaluarea calitatii vietii);

Noltingham Health Profile ( Profilul de sanatate Noltingham)

3. Instrumente specifice - sunt destinate unor grupe speciale de pacienti si unor patologii distincte.

a)      Pentru Patologia Cardio-Vasculara - MACNEW - Mac Master - Newcastle Health-related Quality of Life Questionnaire (=Chestionarul Mac Master-Newcastle pentru calitatea vietii pacientilor cu boli cardio-vasculare);

b)      Pentru domeniul cancerului - Rotterdam Symptom Chekliste(=Intervalul de simptome Rotterdam;

c)      Pentru patologia neuromotorie - Scala FIM - Functional Independence Measure (Masurarea indepententei functionale) - Universitatea de Stat New York, 1984