ALTE DOCUMENTE |
Curs nr. 1: 21.02.2007
Seminariile se tin la Serviciul de Medicina Legala
Elemente introductive
Structura retelei de medicina legala din Romania:
I. Semnele precoce ar fi:
II. Semnele tardive pot fi: distructive sau conservative, ambele constand in modificari cadaverice.
puterfactia
distrugerea cadavrului de catre insecte si animale
Putrefactia este un proces de natura microbiana prin care substantele organice sunt descompuse, flora microbiana saprofita devine agresiva, la deces, si distruge cadavrul. Putrefactia intervine la nivelul tubului digestiv, devenind vizibila la nivelul abdomenului in primele 12-24 de ore de la deces, denumita pata verde [in zona apendicelui], datorita sulfhemoglobinei, care apare la nivelul cecului.
Circulatia postuma: sub actiunea produsilor de degradare, vasele de sange se coloreaza vizibil. In aceste etape exista si faza gazoasa a putrefactiei, apoi se trece in faza lichida a cadavrului.
Potrivit Legii lui Casper descompunerea unui cadavru se face:
mai rapid la suprafata pamantului;
de 2 ori mai greu, in apa;
de 8 ori mai greu, sub pamant.
2. Fenomenele conservative pot fi naturale sau artificiale. Exemple de fenomene naturale:
Fenomene conservative artificiale pot fi:
a) imbalsamarea (mumificarea artificiala): formolul distruge bacteriile, fiind foarte toxic, si conserva cadavrul;
b) congelarea.
Curs nr. 3: 07.03.2007
Manifestarile postvitale:
Manifestarile postvitale reprezinta viata reziduala a unor celule, tesuturi, organe, dupa incetarea vietii din organism, ca intreg. De exemplu, cilii celulelor epiteliale-respiratorii care rezista post-mortem circa 5 ore; celulele din intestin care isi mentin viata reziduala de ordinul a cateva ore; spermatozoidul care este cea mai rezistenta celula, si care poate deci trai postmortem pana la 2 zile.
Reactiile supravitale:
Reactiile supravitale reprezinta aptitudicea unui organism cu leziuni tanatogeneratoare de a mai executa actiuni motorii cu aspect vital.
Tanatocronologie:
Tanatocronologia reprezinta felul in care evolueaza manifestarile postmortem, cu aproximatie, in timp.
De la 1 la 3 ore postmortem incepe racirea cadavrului cu 1-3 grade/ora, incep sa apara lividitati cadaverice care dispar la digitopresiune si incepe sa se instaleze rigiditatea cadaverica la nivelul muschilor fetei si la nivelul articulatiilor temporo-mandibulare. Intre 3 si 6 ore postmortem incepe si deshidratarea care este insotita de o opalescenta a corneei, lividitatile se extind, dar inca dispar la digitopresiune, rigiditatea se extinde si ea la musculatura, incepand de la cap, gat spre membrele exterioare. Dupa 6-12 ore lividitatile sunt extinse si incep sa paleasca la digitopresiune, iar rigiditatea se generalizeaza. Intre 12 si 24 de ore lividitatile nu mai dispar la digitopresiune, iar rigiditatea este completa. Dupa 24 de ore dispare rigiditatea cadaverica, si se instaleaza putrefactia cadavrului.
In functie de gradul de digestie a alimentelor din stromac putem stabili ora mortii. (de ex, laptele se digera in 2 ore, oualele in 3 ore, cartofii in 4 ore, varza in 5 ore, friptura in 6 ore etc).
Traumatologie
Traumatismul este datorat unui agent traumatic care actioneaza brutal asupra organismului provocand drept consecinta imbolnavirea sau moartea.
legatura de cauzalitate neconditionata/imediata;
legatura de cauzalitate conditionata/mediata.
Legatura de cauzalitate neconditionata/imediata apare atunci cand traumatismul creeaza un complex morfofunctional generator al mortii. De exemplu, zdrobirea craniului, asfixiile mecanice-spanzurarea, diverse tipuri de socuri.
Legatura de cauzalitate conditionata/mediata apare atunci cand intre traumatism si complexul morfofunctional generator al mortii apar factori exogeni si endogeni(=din organism) conditionali, intermediari.
Cauzalitatea secundara/indirecta apare atunci cand traumatismul duce la acel complex morfofunctional care nu genereaza moartea insa poate produce complicatii, in evolutia leziunii traumatice respective, care sa conduca la deces.
Leziunile traumatice:
Leziunile traumatice primare/elementare sunt leziuni traumatice cu valoare diagnostic-etiologica si se clasifica astfel:
1. Leziuni ale partilor moi, care se impart la randul lor in:
a) Leziuni fara solutie de continuitate;
b) Leziuni cu solutie de continuitate.
[pareza=te misti mai putin; paralizie=nu te misti deloc; acestea sunt leziuni ale nervilor mtorii]
[ruptura himenului, pentru a putea fi datata, trebuie sa se efectueze un control medical, in cazul infractiunilor de viol, in maxim 10 zile de la eveniment; urmele de spermatozoizi in vagin, raman active pana la 48 de ore de la contactul sexual]
Curs nr. 5: 27.03.2007
Traumatismul craniocerebral
Traumatismele craniocerebrale pot fi:
leziuni ale partilor moi (scalpul/epicraniul);
leziuni osoase (fracturi craniene);
leziuni ale continutului cutiei craniene.
Leziunile partilor moi pot fi:
fara solutie de continuitate, precum echimozele, hematoamele;
cu solutie de continuitate (escoriatii, plagi, precum placa contuza).
Leziunile craniului
De exemplu, fisuri craniene (rar), care intereseaza numai una din tabliile osoase sau fracturile, care pot fi directe, mediate sau indirecte.
Fracturile directe apar la locul de actiune a agentului vulnerant. Acestea pot fi:
liniare: rectilinii, circulare, nedenivelate, denivelate, care apar atunci cand suprafata agentului vulnerant este mai mare de 16 cm^2.
cominutive: mai multe linii de fractura care se intersecteaza. Pot fi denivelante sau nedenivelante, cand suprafata agentului vulnerant este de 4-16 cm^2.
deluscente: intre fragmentele de os exista spatii libere. Suprafata agentului este mai mica de 4 cm^2.
orificiale: cand se produce o lipsa de substanta osoasa.
particulare: precum aschierea; disjunctia suturala; fractura progresiva a capului; explozia craniana, cand pielea ramane integra, avand un aspect de "saci de nuci".
Fracturile indirecte, apar la distanta de locul de impact, si pot fi iradiate sai izolate.
Fracturile mediate, se produc sub presiunea unor linii de forta care se transmit prin intermediul altor structuri osoase.
Leziunile meningocerebrale
Hematomul extradural: este exclusiv traumatic, putand fi acut, subacut sau cronic, limitandu-se la un singur os.
Hematomul subdural: apare intre duramater si leptomeninge, putand fi unilateral sau bilateral, si producandu-se prin mecanism de deceleratie (in cazul livirii pasive, caderii).
Hemoragiile subarahnidiene: pot fi limitate (traumatice) sau difuze (netraumatice).
Hematoame intracerebral: apare la nivelul creierului, fiind netraumatic (accident vascular cerebral).
Leziuni traumatice specifice la nivelul creierului
comotia cerebrala: sindrom functional, caracterizat prin pierderea scurta, temporara a starii de constienta, care apare brusc sie ste complet reversibila.
contuzia cerebrala: contuzie hemoragica, dar fara solutie de continuitate a creierului.
dilacerarea cerebrala: solutie de continuitate a creierului, cu fragmente de tesut cerebral si sange, produsa prin mecanismul de lovire cu sau de un corp dur. Lovirea cu un corp dur, infundarea produc dilacerarea contralovitura.
Leziunile meningo cerebrale: localizate la polul opus al aplicarii fortei traumatice, de exemplu contuzia cerebrala, dilacerarea cerebrala, hemoragii meningeene. Astfel de leziuni nu apar in lovirea cu un corp intepator sau taietor-intepator.
D.p.d.v. medico-legal sechelele traumatismului craniocerebral pot provoca infirmitati fizice permanente (craniectomia).
Traumatismele buco-maxilo-faciale
fracturile oaselor nazale: prin lovire activa;
plagile arcadei orbitale: plaga contuza (fractura de os zigomatic);
fractura de piramida nazala (13-15 zile de ingrijiri medicale);
plaga externa (7-8 zile de ingrijiri medicale);
fracturi ale maxilarului;
fractura de mandibula, avand ca mecanism comprimarea, extrem de rar producandu-se prin cadere. Necesita cel putin, in cazuri simple, 35-40 de zile de ingrijiri medicale;
dintele, nu poate fi incadrat in aceasta categorie.
|
