Mentinerea fortei si rezistentei musculare
Nu urmeaza hipertrofia musculara; pe langa pierderea fortei datorita neutilizarii exercita si afectarea directa a fortei musculare. Pentru mentinerea fortei 13213j91n musculare se executa contractii izometrice sau active cu rezistenta. In poliartrita reumatoida, in perioada activa a bolii se prefera exercitiul izometric pentru ca acest tip de exercitiu nu solicita articulatia nu este un factor traumatic suplimentar. Contractiile izometrice trebuie sa aiba minim 30-40% din forta momentana maxima; se mentin 5-6 secunde, se repeta de 5-6 ori.
Diversele pozitii ale segmentelor au accent pe pozitia scurtata a muschiului. Grupele musculare lucrate: extensorii degetelor pentru evitarea deviatiei cubitale; musculatura intrinseca a mainii; flexorul superficial al degetelor (pentru deformarea in "gat de lebada"), cel profund comun (deviatia degetelor in "butoniera"), opozantul si ABD-ul policelui; musculatura extensoare a coapsei si gambei, dorsiflexia piciorului (pentru pastrarea mersului)-global si analitic. In perioada cu boala extinsa evolutiv se fac exercitii active cu rezistenta-incarcare in gen mica, se lucreaza progresiv pentru dezvoltarea rezistentei musculare.
Terapia ocupationala este cea mai importanta; obiectiv recuperarea functionala a deficitelor mainii. Se urmareste obtinerea/pastrarea amplitudinii miscarilor in articulatie, a fortei si rezistentei musculare, a coordonarii miscarii. Cand acestea sunt depasite urmeaza insusirea unor moduri diferite de executare a activitatilor cotidiene.
Se deosebesc 2 aspecte diferite: ergoterapie specifica deficitul functional propriu-zis, se lucreaza articulatiile afectate; ergoterapie generala pentru segmente corporale neafectate de boala, pentru dezvoltarea compensatorie.
Pe primul loc se situeaza recuperarea functionala a mainii la poliartrita reumatoida. Activitatile recomandate bolnavilor includ: tesut, impletit, gravat, pictat, modelat in lut 2-6 h/zi, usor si cu placere; indeletniciri casnice: spalatul si stersul vaselor (nu si a rufelor), stersul prafului abilitatea mainii la persoane active. Sporturi recreative: ping-pong, biliard; gesturi uzuale adaptate: imbracat (cu fermoare), incaltat (cu orice), gatitul (obiecte adaptate).
Balneoterapia este de mica importanta in poliartrita reumatoida. Este posibila la 6 luni dupa stingerea puseului acut. Se folosesc ape sulfuroase (sunt excitante), ape sarate (cu actiune pozitiva pentru ca au un efect antiinflamator resorbtia exudatului). Aceasta are 2 aspecte:
-aura terapeutica: se aplica in formele incipiente ale bolii (stadiul I si II); apele sarate cu efect antiinflamator, antialgic, prevenirea deformarilor si conservarea mobilitatii articulare, combat musculatura contracturala; in bazine; se poate completa cu masaj;
-aura de recuperare se aplica in stadiile II si III ale bolii stabilizate sau in deficite functionale dupa interventiile ortopedico-chirurgicale. Obiective: recuperarea fortei, readaptarea la gestica uzuala. Se folosesc si namolurile (namoluri de liman-Techirghiol, Amara.). Contraindicatii: in puseele acute inflamatorii, forme de poliartrita reumatoida cu manifestari sistemice (vasculita), sezon rece.
Tratamentul ortopedico-chirurgical se utilizeaza in toate etapele. Tratamentul patogenic: atele, orteze precoce, sinevectomia, chirurgie reparatorie, sinovectomia totala tardiva, aplicarea protezelor articulare si chirurgia corectoare, artrodeza (anchiloza terapeutica).
Sinevectomia precoce: inlaturarile sinoviale dezvolta aberant, excizandu-se tot tesutul inflamator. Se aplica indiferent de articulatie. Conditii: esecul altor forme de tratament, existenta unui panus articular, boala cu evolutie sub 5 ani si factor reumatoid absent. Genunchiul este articulatia frecventa de aplicare a acesteia. Mai sunt 2 forme de sinevectomie: chimica si izotopica.
Chirurgia reparatorie: atele si orteze de corectie; artroplastia-reconstituirea articulatiei dupa exazia suprafetei afectate si introducerea unor substante cu coeficient mic de frecare; protezele articulare (cea de genunchi); anchiloza terapeutica sacrificarea functiei pentru ameliorarea simptomelor (durerea-cea mai importanta), in pozitie de maxima functionalitate.
|
