Modalitati de administrare a plantelor medicinale
UZ INTERN
Stare proaspata sau suc obtinut prin presare din planta proaspata (în cazul plantelor alimentare: ex. radacini de morcov, frunze de telina, fructe de padure, seminte comestibile) - modalitatea ideala, care contine intacte toate principiile active (inclusiv enzime, vitamine, uleiuri volatile etc.), asa cum se gasesc ele în natura. Dezavantaj: pot fi consumate d 20420r178u oar în sezon. Utilizarea lor în stare proaspata face obiectul dietoterapiei - ramura a medicinei naturale care prezinta regimurile alimentare cele mai adecvate pentru pastrarea sanatatii sau vindecare în cazul diferitelor afectiuni.
Pulbere din planta
uscata, obtinuta prin maruntirea sau macinarea
plantei într-un mojar sau cu râsnita electrica. De obicei se
administreaza câte 1 g de 4 ori pe zi, dintr-o singura planta
(doza valabila pentru plantele lipsite de toxicitate). Se tine
pulberea (umezita cu apa) sub limba 15 minute, apoi se înghite
cu apa sau cu putina miere.
Majoritatea plantelor toxice
se administreaza în doze de 0,25 g de 4 ori/zi (maxim 1 g/zi), dar sunt
si plante care se administreaza în cantitati si mai
mici de 1 g/zi. Este necesara cunoasterea exacta a
toxicitatii plantei care urmeaza sa fie folosita; de
aceea, cel mai bine este ca tratamentul cu plante care prezinta un anumit
tip de toxicitate sa fie facut sub supravegherea unui medic
fitoterapeut.
În cazul amestecurilor de
plante, dozele sunt de câte 1 g de pulbere preparata din fiecare
planta. La o priza se vor combina câte maxim 5-7 plante dintre cele
indicate.
Macerat la rece: se prepara de obicei, pentru uz intern, dintr-o lingurita de planta maruntita la o cana cu apa plata rece (la temperatura camerei). Se lasa la macerat 6-8 ore (timp în care se agita periodic), apoi se strecoara si se bea. Doza de macerat este de 3-4 cani/zi. Se poate prepara de la început cantitatea de macerat pentru 24 ore (se pun 4 lingurite planta la 1 litru de apa rece).
Infuzia: se încalzeste apa pâna fierbe, apoi se pune 1 lingurita de planta maruntita la o cana cu apa clocotita. Se opreste focul, se acopera vasul cu o farfurioara si se mai lasa 5-10 minute; apoi se strecoara si se bea. Doza este de 3-4 cani/zi. Are o eficienta mult mai scazuta decât pulberea sau maceratul la rece.
Decoctul: 1 lingurita de planta maruntita se pune la fiert în 250 ml apa. Dupa ce începe sa fiarba, se mai lasa înca 15-30 minute la fiert, completându-se cu apa, pe masura ce se evapora. Se filtreaza fierbinte, se lasa sa se raceasca si se beau 3-4 cani/zi. Are o eficienta mult mai scazuta decât pulberea sau maceratul la rece.
Alte
modalitati care necesita prelucrare:
-
Comprimate, drajeuri, capsule, gelule - preparate din/cu pulberi de plante.
Avantaje: dozare precisa a plantelor din amestec, usurinta
în administrare.
- Pulberi liofilizate: se obtin pe cale industriala, din extracte de
plante prin extractia apei.
- Siropul: este o solutie extractiva apoasa (infuzie, decoct,
macerat la rece) la care se adauga sirop de zahar sau miere.
- Tinctura: este o solutie extractiva hidroalcoolica,
preparata din plantele maruntite macerate în alcool etilic
alimentar de diferite concentratii, lasate timp de 8-14 zile.
- Vinurile si cidrurile - preparate din plante medicinale sau sucuri de
fructe macerate în vin si sterilizate.
- se aplica planta ca atare sau pe un pansament, usor zdrobita daca este proaspata sau maruntita si muiata cu apa, pâna se face ca o pasta, în cazul în care planta este uscata. Se bandajeaza strâns deasupra. Cataplasmele se pot lasa un interval de timp variabil: de la 10-15 minute daca e o planta rubefianta (ex. mustar) pâna la câteva ore (ex. cataplasmele cu varza).
|
