Modalitati de administrare a plantelor medicinale
UZ INTERN
Stare proaspata sau suc obtinut prin presare din planta proaspata (īn cazul plantelor alimentare: ex. radacini de morcov, frunze de telina, fructe de padure, seminte comestibile) - modalitatea ideala, care contine intacte toate principiile active (inclusiv enzime, vitamine, uleiuri volatile etc.), asa cum se gasesc ele īn natura. Dezavantaj: pot fi consumate d 20420r178u oar īn sezon. Utilizarea lor īn stare proaspata face obiectul dietoterapiei - ramura a medicinei naturale care prezinta regimurile alimentare cele mai adecvate pentru pastrarea sanatatii sau vindecare īn cazul diferitelor afectiuni.
Pulbere din planta
uscata, obtinuta prin maruntirea sau macinarea
plantei īntr-un mojar sau cu rāsnita electrica. De obicei se
administreaza cāte 1 g de 4 ori pe zi, dintr-o singura planta
(doza valabila pentru plantele lipsite de toxicitate). Se tine
pulberea (umezita cu apa) sub limba 15 minute, apoi se īnghite
cu apa sau cu putina miere.
Majoritatea plantelor toxice
se administreaza īn doze de 0,25 g de 4 ori/zi (maxim 1 g/zi), dar sunt
si plante care se administreaza īn cantitati si mai
mici de 1 g/zi. Este necesara cunoasterea exacta a
toxicitatii plantei care urmeaza sa fie folosita; de
aceea, cel mai bine este ca tratamentul cu plante care prezinta un anumit
tip de toxicitate sa fie facut sub supravegherea unui medic
fitoterapeut.
Īn cazul amestecurilor de
plante, dozele sunt de cāte 1 g de pulbere preparata din fiecare
planta. La o priza se vor combina cāte maxim 5-7 plante dintre cele
indicate.
Macerat la rece: se prepara de obicei, pentru uz intern, dintr-o lingurita de planta maruntita la o cana cu apa plata rece (la temperatura camerei). Se lasa la macerat 6-8 ore (timp īn care se agita periodic), apoi se strecoara si se bea. Doza de macerat este de 3-4 cani/zi. Se poate prepara de la īnceput cantitatea de macerat pentru 24 ore (se pun 4 lingurite planta la 1 litru de apa rece).
Infuzia: se īncalzeste apa pāna fierbe, apoi se pune 1 lingurita de planta maruntita la o cana cu apa clocotita. Se opreste focul, se acopera vasul cu o farfurioara si se mai lasa 5-10 minute; apoi se strecoara si se bea. Doza este de 3-4 cani/zi. Are o eficienta mult mai scazuta decāt pulberea sau maceratul la rece.
Decoctul: 1 lingurita de planta maruntita se pune la fiert īn 250 ml apa. Dupa ce īncepe sa fiarba, se mai lasa īnca 15-30 minute la fiert, completāndu-se cu apa, pe masura ce se evapora. Se filtreaza fierbinte, se lasa sa se raceasca si se beau 3-4 cani/zi. Are o eficienta mult mai scazuta decāt pulberea sau maceratul la rece.
Alte
modalitati care necesita prelucrare:
-
Comprimate, drajeuri, capsule, gelule - preparate din/cu pulberi de plante.
Avantaje: dozare precisa a plantelor din amestec, usurinta
īn administrare.
- Pulberi liofilizate: se obtin pe cale industriala, din extracte de
plante prin extractia apei.
- Siropul: este o solutie extractiva apoasa (infuzie, decoct,
macerat la rece) la care se adauga sirop de zahar sau miere.
- Tinctura: este o solutie extractiva hidroalcoolica,
preparata din plantele maruntite macerate īn alcool etilic
alimentar de diferite concentratii, lasate timp de 8-14 zile.
- Vinurile si cidrurile - preparate din plante medicinale sau sucuri de
fructe macerate īn vin si sterilizate.
- se aplica planta ca atare sau pe un pansament, usor zdrobita daca este proaspata sau maruntita si muiata cu apa, pāna se face ca o pasta, īn cazul īn care planta este uscata. Se bandajeaza strāns deasupra. Cataplasmele se pot lasa un interval de timp variabil: de la 10-15 minute daca e o planta rubefianta (ex. mustar) pāna la cāteva ore (ex. cataplasmele cu varza).
|